BusinessMagazin

Tag: incepere

  • WhatsApp nu va mai funcţiona pe milioane de telefoane începând de AZI. Chiar şi iPhone-urile sunt afectate

    WhatsApp nu va mai funcţiona pe milioane de telefoane în următoarele câteva luni, în contextul în care compania îşi retrage susţinerea tehnică de pe câteva dintre platformele de mobil mai vechi, scrie presa internaţională.

    Astfel, de astăzi 1 februarie, orice iPhone care foloseşte sistemul de operare iOS 8 sau un altul mai vechi nu va mai avea WhatsApp. Situaţia este aceeaşi pentru orice dispozitiv Android cu o versiune de 2.3.7 sau mai vechi de atât. Folosirea acestor sisteme de operare face imposibilă crearea de noi conturi WhatsApp sau folosirea celor vechi.

    De asemenea, WhatsApp retrage suportul tehnic pentru toate telefoanele Windows de la 31 decembrie 2019 – aceaşi lună în care Microsoft va retrage Windows 10 Mobile OS.

    Reprezentanţii platformei de mesagerie deţinute de Facebook spun că aceasta va funcţiona pe variantele sistemelor de operare iOS 9 sau mai noi în situaţia iPhone sau 4.0.3 sau mai noi în situaţia dispozitivelor android.

  • A renunţat la o carieră peste hotare pentru a-şi deschide o afacere acasă, inspirată de o pasiune din copilărie

    „Patiseria şi zona de gastronomie îmi plac de când eram mică. Aveam 12-13 ani când, fiind elevă la Şcoala Americană, trebuia să strângem bani pentru un proiect social. Eu am ales să fac brioşe acasă, pe care le livram clienţilor înainte să merg la şcoală sau după ore. Şi de aici a început să îmi placă să gătesc. Am început să îmi cumpăr ustensile pentru bucătărie – cântar de bucătărie, oale, tigăi, produse pentru gătit prăjituri”, povesteşte Ioana Burcea, fondatoarea restaurantului Frank Bistro & Dessert Bar din Bucureşti. Se opreşte apoi şi se întreabă retoric de unde a moştenit această pasiune: „Mama mea nu găteşte, tata nu găteşte, bunica nu găteşte nici ea. Nu se ştie cum de eu am ales această cale”.

    În 2013, după absolvirea liceului, Ioana Burcea a plecat la facultate în Marea Britanie, unde a urmat o şcoală de business la Londra. În ultimul an s-a specializat în domeniul marketingului, dar nu acesta avea să fie domeniul în care să îşi construiască o profesie. „După facultate am hotărât să rămân în Anglia ca să urmez şi un master. Am absolvit masteratul în marketing strategic în cadrul Imperial College London. În cadrul acestor cursuri am studiat mai multe industrii, iar la final am ales să merg în zona de gastronomie – patiserie, pentru că asta mi-a plăcut.

    Apoi am plecat spre Paris să urmez cursurile de patiserie în cadrul şcolii culinare şi de ospitalitate Le Cordon Bleu”, îşi aminteşte antreprenoarea. După aceste cursuri, pe care le-a urmat în 2017 şi 2018, a deschis, anul trecut, Frank Bistro & Dessert Bar, în urma unei investiţii de aproximativ 100.000 de euro. O bună parte din fonduri au fost direcţionate în zona de bucătărie, care în prezent găzduieşte trei bucătari. În total, în cadrul restaurantului lucrează acum şase persoane. De asemenea, Frank Bistro & Dessert Bar are o capacitate de 22 de persoane la interior, la care pe timp de vară se mai adaugă 40 de locuri pe o terasă intimă care se află în faţa restaurantului.

    „Anul acesta în luna martie vrem să începem lucrările pentru a extinde terasa cu circa 20-24 de locuri, pentru a mări capacitatea de găzduire a restaurantului având în vedere că putem servi în jur de 200 de persoane odată cu bucătăria pe care o avem”, descrie Ioana Burcea ambiţiile sale pentru anul în curs. Mare parte din materia primă folosită la prepararea bucatelor din restaurant este achiziţionată de pe piaţa locală, însă carnea, brânzeturile, untul, făina şi smântâna sunt importate din Franţa, Italia, Argentina. „Pregătim totul în casă, de la dulceţuri, sosuri, pâine, chifle pentru burgeri, îngheţată, iar unele preparate necesită, spre exemplu, folosirea unui unt mai gras decât găsim pe piaţa locală, astfel că trebuie să aducem unt din Franţa sau Belgia, sau smântâna la fel”, explică antreprenoarea.

    În ceea ce priveşte preparatele preferate de clienţii care trec pragul restaurantului, Ioana Burcea spune că a observat o migrare a consumatorilor spre mâncarea sănătoasă, observaţie susţinută şi de unul dintre bucătarii restaurantului.
    „În general burgerii sunt cel mai comandaţi. Ouă Benedict, avocado cu ricotta (brânză italienească), salate, tarte cu ricotta. Lumea caută alternative la mâncarea tradiţională, dar caută şi să consume ce este în trend acum, precum avocado. Se cere avocado foarte mult şi este bine, că din el poţi să faci orice”, spune Octavian Ivaşcu, bucătar cu experienţă de peste 10 ani. El are în plan să aducă şi câteva îmbunătăţiri meniului din restaurant, adăugând la acesta o varietate mai mare de preparate din peşte, fructe de mare şi vită, spre exemplu. Având în vedere că restaurantul Frank a luat naştere abia la jumătatea anului trecut, antreprenoarea nu a putut oferi cifre legate de situaţia financiară a businessului. Ea spune că până în prezent, din punctul de vedere financiar, businessul a fluctuat lună de lună şi speră ca în următoarele şase luni situaţia să se stabilizeze. „Am avut luni bune şi luni proaste. Spre exemplu, luna noiembrie a fost foarte bună, cu mulţi clienţi şi evenimente, dar decembrie a fost pustie. Nu am o situaţie clară acum în ceea ce priveşte partea financiară, dar sper ca în următoarea perioadă să se aşeze lucrurile. Mi-am pus ca target ca oricare este cifra de afaceri după primul an de activitate, să o cresc în al doilea an cu 25%”, a spus Ioana Burcea.
    Pe lângă extinderea terasei, planurile de dezvoltare ale antreprenoarei vizează şi demararea unui alt proiect gastronomic, în zona Floreasca. „Acesta va fi de trei ori mai mare decât este Frank, va avea o capacitate maximă de 150 de locuri la masă, se va întinde pe două etaje, dar nu va fi deschis sub acelaşi nume. De asemenea, anul acesta vrem să producem îngheţată în cadrul Frank şi să o distribuim către alte localuri. Deja am vorbit pentru o colaborare”, descrie fondatoarea Frank Bistro & Dessert Bar ambiţiile sale în continuare.

    CV de bucătar

    Octavian Ivaşcu şi-a început cariera de bucătar la finalul clasei a VIII-a, când părinţii l-au îndrumat spre un liceu care avea şi un profil gastronomic.
     
    „La sfârşitul clasei a opta nu ştiam pe ce drum să o apuc, iar părinţii m-au îndrumat spre un liceu care avea un profil extra – tehnici de preparare în gastronomie. Eu am vrut să fac şcoala de bucătari la Hotel Park, dar aveam în jur de 14 ani şi nu m-au primit pentru că eram prea mic. Prima practică a fost la restaurantul Mica Elveţie, iar după trei luni de practică m-au angajat”, spune el. La 16 ani, s-a angajat pentru prima dată într-un restaurant şi a lucrat aproximativ un an şi jumătate în cadrul acestuia. „Apoi, după ce am terminat şi liceul, în 2014 m-am angajat într-un local din Centrul Vechi din Bucureşti, unde am lucrat trei ani. Era mai mult cafenea-teatru, dar se şi gătea şi mi-am îmbogăţit experienţa acolo”, povesteşte Octavian Ivaşcu.

  • Virgil Popescu: Am putea începe să extragem gaze din Marea Neagră în 2022

    Ministrul Economiei, Energiei, Turismului şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat că România ar putea să extragă gaze din Marea Neagră în 2022, dacă legea va fi aprobată în următoarea sesiune parlamentară care va începe în februarie.

    „Eu ştiu că începe sesiunea parlamentară la 1 februarie, suntem într-o vacanţă parlamentară, avem o sesiune extraordinară acuma. Deci practic o dată cu începerea sesiunii parlamentare noi putem discuta cu colegii din Parlament de la celelalte grupuri politice, referitor la acest aspect. Dacă în această sesiune parlamentară legea va fi aprobată, am putea discuta de scoaterea gazului din Marea Neagră în 2022. Teoretic asta ar fi dacă reuşim să finalizăm în această sesiune parlamentară care începe în februarie şi ţine până în iunie”, a precizat ministrul la HotNews.

    Gazele extrase ar putea fi utilizate pentru extinderea distribuţiei de gaze pentru încălzirea populaţiei, aflate în prezent la un nivel de 36%.

    „Avem nevoie de gaz pentru a construi noi centrale, apoi avem distribuţia de gaz pentru încălzirea populaţiei, avem un procent de 36% în România al penetrării distribuţiei la populaţie faţă de 90-95% cât are Ungaria şi care nu este producătoare de gaz. Deci avem foarte mult creşterea distribuţiei de gaze naturale. Ministrul Boloş a spus că va negocia o linie de finanţare de vreo 800 de milioane de euro pentru distribuţia de gaze în următorul exerciţiu financiar”, a adăugat Virgil Popescu.

  • Fraţii care s-au întors din America şi Franţa pentru a începe o afacere în România

    Povestea companiei de închirieri de maşini Autonom Services a luat naştere în anul 2006 după ce fraţii Marius, în vârstă de 43 de ani azi, şi Dan Ştefan, 41 de ani, au decis ca după terminarea studiilor în Franţa, respectiv SUA, să intre în afaceri. 

    „La începutul anilor 2000 eu şi fratele meu am decis să emigrăm, eu în SUA, el în Franţa, cu burse de studii. După ce am văzut ce se întâmplă acolo, ne-am gândit dacă putem să facem ceva în ţara în care ne-am născut cu cunoştinţele de acolo.

    Ne-am întors în ţară, eu în anul 2005 şi el un an mai târziu, şi am pornit mai multe iniţiative antreprenoriale şi unele dintre ele au avut succes“, povestea anterior Marius Ştefan. La finalul lunii iunie, compania opera aproape 6.000 de autovehicule. Autonom s-a împrumutat cu 20 mil. euro de la bursa de la Bucureşti în decembrie 2019, aceasta fiind cea mai mare emisiune de obligaţiuni a unei companii antreprenoriale anul trecut. 

  • Prime Kapital începe construcţia proiectului Marmura Residence

    Investitorul şi dezvoltatorul imobiliar Prime Kapital a început lucrările de construcţie pentru Marmura Residence în cartierul Bucureştii Noi. Proprietarii se vor putea muta în trimestrul 3 din anul 2021, aşa cum a fost anunţat iniţial.

    Biroul de vânzări Marmura Residence, situat pe Bd. Bucureştii Noi, nr. 25, se va deschide pe 5 februarie. Marmura Residence se remarcă prin proximitatea faţă de staţia de metrou Jiului şi de noul pol de birouri din zonă.

    Proiectul oferă 465 de studiouri duble, apartamente cu 2, 3 sau 4 camere şi duplex-uri şi  509 locuri subterane de parcare. Având la bază conceptul de comunitate integrată, Marmura Residence are o suprafaţă de 1,5 hectare şi cuprinde 5.000 mp de spaţii verzi şi terase, 1.700 de mp de spaţii de retail şi servicii, precum şi o zonă exclusivă de recreere pentru rezidenţi.

    „Prin Marmura Residence reabilităm o zonă industrială abandonată din cartierul Bucureştii Noi şi o redăm comunităţii. Proiectul prevede investiţii în zone verzi publice, spaţii atractive de socializare, mobilier stradal şi o nouă stradă de legătură între Bulevardul Bucureştii Noi şi Şoseaua Chitilei, care va fi donată  administraţiei publice. Vom crea astfel o comunitate dinamică în cadrul unui proiect modern şi vom contribui la dezvoltarea infrastructurii publice din zonă”, a declarat Maggie Kitshoff, residential & office managing director Prime Kapital.

    Valoarea proiectului depăşeşte 50 de milioane de euro. Până în prezent, au fost semnate 125 de contracte de rezervare, echivalentul a 65% din totalul apartamentelor puse în vânzare.
     

  • „Chemical Brothers”. Sau românii care au învins statul şi acesta trebuie să le plătească o sumă fabuloasă

    Ioan şi Viorel Micula (57 de ani) sunt primii fraţi care s-au consacrat în businessul românesc, punând la începutul anilor ’90 bazele unui grup care a stat mai mulţi ani pe primele locuri în topul celor mai mari afaceri din industria alimentară şi a băuturilor.

    Investiţiile celor doi fraţi, cunoscuţi în mediul de business cu porecla „Chemical Brothers”, un nume despre care nu se ştie foarte clar de unde vine şi ce reprezintă, au demarat puternic în 1993, perioadă în care autorităţile române au decis să implementeze o schemă de ajutor de stat pentru investiţiile în zonele defavorizate. Ei au venit ca investitori străini după Revoluţie, din Suedia. Însă, ulterior, businessul celor doi fraţi a început să meargă pe o pantă descendentă, iar în ultimii ani s-au concentrat pe procesul pe care îl au cu statul român. Fraţii Micula au dat statul în judecată în 2005 pentru că ar fi anulat anumite facilităţi fiscale pentru investitorii străini, cei doi având şi cetăţenie suedeză.

  • Cel mai bun an de după criză?

     „Anul 2020 este cel mai bun an ca tranzacţii avansate”, a observat Laurenţiu Lazăr, managing partner al companiei de consultanţă în imobiliare Colliers România, în cadrul unui eveniment axat pe aşteptările legate de viitorul real estate-ului românesc. Lazăr previzionează că numărul tranzacţiilor în curs de pregătire şi de semnare din România se situează la un nivel mult mai ridicat decât în anii anteriori.
    În acest context, una dintre predicţiile Colliers arată că România va continua să fie una dintre economiile europene cu potenţial de creştere ridicat, chiar dacă ritmul va încetini. Implementarea unor reforme structurale majore în domenii precum mobilitatea forţei de muncă sau educaţie ar debloca un potenţial de creştere suplimentară, cu un efort destul de mic, potrivit consultanţilor Colliers International. „Este puţin probabil ca reformele structurale care ne-ar putea ajuta anul acesta să se întâmple. Dincolo de acest an electoral, trebuie să ţinem cont că nu discutăm despre proiecte dificile, ci doar despre două autostrăzi: de la nord la sud şi de la est la vest pentru a străbate Carpaţii”, spune Silviu Pop, head of research în cadrul Colliers. Datele arată că anul trecut construcţiile şi tranzacţiile imobiliare au avut o contribuţie de aproape un punct procentual la creşterea economică de 4% a României – înregistrată în primele trei trimestre din 2019. Chiar şi în acest context, dacă ritmul de creştere economică încetineşte în 2020, această tendinţă se va reflecta şi asupra pieţei imobiliare.
    Colliers mai prezice că România va rămâne în continuare decupată ca piaţă de tensiunile şi riscurile geopolitice globale, astfel încât Brexitul sau disputa referitoare la tarifele comerciale nu vor afecta în mod direct piaţa locală. „Cum vor afecta evoluţiile externe piaţa locală? Dincolo de evoluţiile interne, există schimbări pe plan extern, cum ar fi Brexitul, noile politici economice şi comerciale ale Statelor Unite, tensiunile geopolitice în creştere, incertitudinile din zona euro sau încetinirea economiei Chinei. Contextul extern va avea un impact neutru asupra creşterii economice estimate pentru România în 2020”, notează reprezentanţii Colliers.
    O altă predicţie arată că 2020 se conturează a fi cel mai bun an pentru investiţiile imobiliare din România din perioada postcriză. Din perspectiva tranzacţiilor încheiate, Colliers se aşteaptă ca în 2020 să depăşească un nivel total de 1 miliard de euro, în contextul în care există deja tranzacţii de 600 de milioane de euro în pregătire.
     „Există deja tranzacţii în valoare de peste 600 de milioane de euro cu proiecte de birouri care ar putea fi finalizate în curând, inclusiv tranzacţia de 300 de milioane de euro din portofoliul NEPI Rockcastle, semnată deja, dar nefinalizată în 2019. În acelaşi timp, segmentele industrial şi de retail au evoluţii pozitive, dar există limitări la nivel de ofertă. Referitor la tendinţe, consultanţii Colliers International estimează consolidarea subsegmentelor de piaţă, de la clădirile de birouri clasă A către abordări cu valoare adăugată şi reconversii ale clădirilor existente. Investiţiile în spaţiile imobiliare comerciale din România au ajuns la un grad de maturitate crescut, iar în prezent principalii diferenţiatori ţin de calitate, atât în sectorul industrial, unde concurenţa este destul de mare, cât şi în cazul clădirilor de birouri, unde tot mai mulţi investitori sunt interesaţi de obţinerea certificărilor verzi”, notează specialiştii.
    Bucureştiul începe să devină o piaţă a chiriaşilor de clădiri de birouri, potrivit predicţiilor, încât rata de neocupare se estimează a fi la 12-13%. Dezvoltatorii vor livra circa 700.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri în următorii doi ani, reprezentând aproape un sfert din stocul actual. „Creşterea costurilor de construcţie – o noutate pentru piaţa din România – la care se adaugă şi creşterea costurilor cu amenajarea spaţiilor (cu aproximativ 25-30%) influenţează deciziile de relocare ale companiilor”, apreciază consultanţii Colliers International.
    În 2020 România va atinge pragul de 5 milioane de metri pătraţi de spaţii logistice şi industriale moderne, astfel încât în prezent stocul se situează la circa 4,6 milioane de metri pătraţi. Potrivit statisticilor, în România stocul este la jumătate faţă de cel din Cehia şi chiar de patru ori mai mic decât cel din Polonia. Pentru a atinge pragul, dezvoltatorii trebuie să livreze 500.000 de metri pătraţi de noi spaţii pentru depozitare.
    În ceea ce priveşte tendinţele pe piaţa spaţiilor logistice, mai mulţi jucători activi şi în piaţa locală caută să îşi reconfigureze distribuţia şi poate să se mute. „Se anunţă un an foarte bun, cu livrări estimate de dezvoltatori la circa 800.000 de metri pătraţi. Sunt sigur că nu vor fi 800.000 de metri pătraţi, dar cred că vor fi totuşi încă 650.000 de metri pătraţi. Pe de altă parte, portul Constanţa devine atractiv. Sunt trei retaileri mari polonezi care se uită mult la portul din Constanţa. Geografia ne ajută aici”, explică Laurenţiu Duică, partener, şef al departamentului industrial al Colliers. El consideră că potenţialul României nu se rezumă la 5 milioane de metri pătraţi. „Eu zic că în 3-4 ani vom ajunge la 8 milioane de metri pătraţi, urmând ca după ce atingem acest nivel să discutăm de alte probleme, precum căi ferate, transporturi, impozite mai mari, timpi de livrare etc.”, apreciază specialistul.
    Va continua dezvoltarea centrelor comerciale în zonele consacrate de birouri, pe fondul unui consum mai sănătos, cred consultanţii. „Proprietarii centrelor comerciale vor continua să se concentreze pe îmbunătăţirea experienţei clienţilor, cu un accent special pe partea de agrement. Dezvoltatorii vor căuta sinergii: noile malluri, de exemplu, se vor construi în zone consacrate de birouri sau vor avea propriile componente de birou sau rezidenţial ataşate. Inclusiv apariţia spaţiilor de birouri partajate în centrele comerciale este o opţiune atractivă. În ceea ce priveşte segmentul de retail, va continua expansiunea în oraşele mici şi mijlocii, unde există deficit de spaţii moderne de retail”, arată Colliers.
    În cazul acestei predicţii, consultanţii atrag atenţia asupra tendinţelor care implică parterul marilor clădiri de birouri – un alt segment care a prins avânt şi în România. „Avem acum mai mulţi antreprenori români care au cunoştinţe şi operează ori în sistem de franciză, ori ca business propriu, diverse baruri, cafenele, baruri sportive, restaurante şi cantine la parterul clădirilor de birouri. Acum zece ani exista un singur operator de cantine, iar acum există peste 15 operatori. Este o luptă pe piaţă. Acum există cinema, locuri de joacă şi mai mulţi operatori de fitness. În urmă cu zece ani era doar World Class, dar acum avem vreo 10 operatori în Bucureşti”, explică Simina Niculiţă, director retail în cadrul Colliers.
    Anul 2019 a fost un an record pentru numărul de noi unităţi rezidenţiale de pe piaţă, însă este puţin probabil ca trendul să se menţină şi anul acesta. Există semne că lucrările de construcţie încetinesc spre sfârşitul anului. Dar atâta timp cât economia are o evoluţie ascendentă, consultanţii de la Colliers International se aşteaptă ca preţurile să crească moderat comparativ cu anul precedent, însă sub ritmul de creştere a salariilor.
    Pe piaţa terenurilor, vom asista la temperarea cererii. Portofoliul de proiecte în plan şi în stadii avansate nu este la fel de generos ca în anii precedenţi şi nu se prefigurează, la acest moment, anunţuri pentru noi proiecte de anvergură. În general, 2020 va fi un an echilibrat, dar este puţin probabil să rivalizeze cu volumele tranzacţiilor din perioada 2017-2019. Una dintre particularităţile care intervin pe segmentul de terenuri ţine de interesul investitorilor şi dezvoltatorilor faţă de oraşe mici, cu populaţii cuprinse între 50.000 şi 150.000 de locuitori. 

  • „Frate, frate, dar brânza e pe bani”. Business-urile de familie care au prins aripi în România şi care au făcut miliarde

    Expresia „Frate, frate, dar brânza e pe bani” nu este valabilă şi în business, unde mai multe familii au demonstrat că afacerile se pot face mai bine cu parteneri pe care îi cunoşti practic de când te-ai născut decât cu oameni care trebuie să-ţi câştige încrederea rapid. Dedeman, FAN Courier, Elis Pavaje, Autonom, Electrogrup sau European Food & Drinks sunt doar câteva exemple din businessul românesc unde fraţii fac afaceri de milioane de euro cot la cot. 

    „Teama de necunoscut este una dintre cele mai mari frici umane şi este similară fricii de moarte. Ea scoate la suprafaţă instinctul de supravieţuire. Acesta este şi motivul pentru care, mai ales când este vorba despre antreprenoriat, această aventură care implică riscul, oamenii caută elemente de sprijin care să confere un minim sentiment de siguranţă. Iar acest element de sprijin poate fi găsit în reconstituirea atmosferei de familie, astfel că aşa apar aceste businessuri dezvoltate de fraţi”, explică psihoterapeutul Alexandrina Carmen Ene. Ea este la rândul ei antreprenor, creând brandul Sonjaline, care realizează rochii şi eşarfe.

    „Frate, frate, dar brânza e pe bani”. Business-urile de familie care au prins aripi în România şi care au făcut miliarde 

  • Povestea omului pentru care zicala ai carte, ai parte nu a însemnat nimic. El a construit un adevărat imperiu cunoscut în toată lumea având doar şase clase

    Cu toate că, provenind dintr-o familie modestă, Milton Hershey nu şi-a permis să termine anii de şcoală, fiind nevoit să muncească din greu încă din copilărie, eforturile i-au fost pe deplin răsplătite. A ajuns un foarte apreciat ciocolatier şi a pus bazele uneia dintre cele mai renumite companii producătoare de dulciuri din lume, care îi poartă numele.

    Milton Snavely Hershey s-a născut pe 13 septembrie 1857 în Derry Township, SUA, în familia lui Henry şi a Veronicăi Snavely Hershey. Strămoşii săi, de origine elveţiană şi germană, se stabiliseră în Pennsylvania la începutul anilor 1700. La fel ca mulţi tineri din mediul rural la acea vreme, Hershey a trebuit să ajute la munca de la ferma familiei sale. Din această cauză, a avut o educaţie foarte limitată, absolvind doar şase clase.

    În 1871, el a devenit ucenic al unui tipograf din localitate, care publica un ziar german-englez. Nu i-a plăcut însă acest loc de muncă, considerând că este foarte plictisitor. A fost concediat la scurt timp după aceea. Tatăl său i-a cerut lui Ernst să-l primească înapoi, dar mătuşa şi mama lui au avut o altă idee. Ele doreau ca el să înveţe să fabrice bomboane. Aşadar, mama sa a aranjat ca Hershey, în vârstă de 14 ani, să fie ucenic la un cofetar pe nume Joseph Royer din Lancaster, Pennsylvania.

    În următorii patru ani, Hershey a învăţat meşteşugul de a crea dulciuri. În 1876, s-a mutat în Philadelphia pentru a începe prima sa afacere în domeniu. A călătorit apoi la Denver şi, găsind de lucru la o cofetărie locală, a învăţat cum să realizeze caramele folosind lapte proaspăt. A plecat apoi la New Orleans şi la Chicago în căutarea de oportunităţi, dar în 1883 s-a întors în Lancaster. A împrumutat bani de la bancă pentru a porni compania Lancaster Caramel, care a devenit rapid un succes. El a folosit reţeta de caramel pe care o obţinuse în călătoriile anterioare pentru a face bomboane.

    De asemenea, tot din călătoriile sale anterioare, a aflat că cel mai profitabil este să vândă caramelele în vrac. Compania a prins avânt după ce un englez venit în vizită în Lancaster „s-a îndrăgostit” de bomboanele lui Hershey şi a făcut o comandă mare, livrată în Marea Britanie. Hershey a putut să-şi achite datoria la bancă şi a rămas cu suficienţi bani pentru a cumpăra mai multe ingrediente şi echipamente. Până la începutul anilor 1890, Compania Lancaster Caramel a crescut, angajând peste 1.300 de angajaţi în cele două fabrici.


    Pe 25 mai 1898, Hershey s-a căsătorit cu Catherine Elizabeth „Kitty“ Sweeney. Deoarece Hershey şi soţia sa nu au putut avea copii, au decis să îi ajute pe alţii, deschizând o şcoală industrială în anul 1900. Cu timpul, antreprenorul a devenit cunoscut pentru actele sale filantropice.
    După o călătorie la Chicago, lui Hershey i-a fost stârnit interesul pentru ciocolată. În cele din urmă şi-a asumat un risc major şi a vândut compania Lancaster Caramel pentru un milion de dolari, astfel încât să pună bazele companiei de ciocolată Hershey.
    Încântat de potenţialul pe care îl oferea, ciocolata cu lapte fiind la acel moment un produs de lux, Hershey a hotărât să dezvolte o nouă formulă pentru ciocolata cu lapte, accesibilă publicului american. Folosind veniturile din vânzarea companiei Lancaster Caramel din 1900, Hershey a cumpărat iniţial terenuri agricole la aproximativ 50 de kilometri nord-vest de Lancaster, deoarece a putut obţine cantităţi mari de lapte proaspăt necesar pentru a perfecţiona ciocolata fină. După o serie de încercări şi eşecuri, şi-a creat propria formulă pentru ciocolata cu lapte. Prima tabletă de ciocolată Hershey a fost produsă în 1900. La 2 martie 1903 a început construcţia pentru ceea ce urma să devină cea mai mare fabrică producătoare de ciocolată din lume. Unitatea a fost finalizată în 1905 şi folosea cele mai noi tehnici de producţie în masă.


    În 1912, antreprenorul a rezervat bilete pentru a se îmbarca alături de soţia sa pe Titanic. Şi-au anulat rezervările în ultimul moment din cauza unor probleme de afaceri care necesitau prezenţa lui Hershey, scăpând ca prin urechile acului de tragedia care a lovit călătorii de la bordul navei. În timpul celui de-al doilea război mondial, compania a dezvoltat o ciocolată specială care nu se topea, pentru trupele din marină. Până la sfârşitul războiului, fabrica Hershey producea 24 milioane de tablete de ciocolată pe săptămână pentru raţiile soldaţilor. Antreprenorul a murit de pneumonie la Spitalul Hershey pe 13 octombrie 1945, la vârsta de 88 de ani, fiind îngropat în cimitirul care îi poartă numele şi pe care îl cumpărase pentru 1 dolar.
    La Şcoala Hershey, pe care a fondat-o, există o statuie din bronz a lui Milton Hershey, care ţine în braţe un băiat orfan. Sub statuie se află aceste cuvinte: „Faptele sale sunt monumentul său. Viaţa lui este inspiraţia noastră“. 13 septembrie, ziua de naştere a lui Hershey, a fost aleasă Ziua Internaţională a Ciocolatei. Pe 13 septembrie 1995, Serviciul Poştal al Statelor Unite a emis o ştampilă de 32 de cenţi pentru Milton S. Hershey, care îl onorează pentru activitatea filantropică. În 2018, compania Hershey a avut venituri de 7,8 miliarde de dolari şi o echipă de peste 15.000 de angajaţi. 

  • Un antreprenor din România a început o afacere într-un chioşc. Cum a reuşit ca după un sfert de secol să îl transforme într-un business de 50 de milioane de euro

    „Principala investiţie pe care a făcut-o Casa Auto (parte a Grupului Tester, care se ocupă de businessul auto reprezentând 13 mărci) în anul 2019 este Centrul Tehnic, prima caroserie-vopsitorie robotizată din România şi Europa de Sud-Est. A fost o decizie îndrăzneaţă, în care top managementul Casa Auto m-a încurajat şi în care, pe lângă suma consistentă investită, de 2,5 milioane de euro, procesul tehnologic este total nou – linia de producţie şi roboţii făcând posibilă o calitate ridicată a reparaţiilor într-un timp de cinci ori mai rapid decât într-o tinichigerie clasică”, descrie Bogdan Piţigoi cele mai recente realizări.

    Şeful Tester Grup notează şi că afacerea lucrează cu cei mai reprezentativi asigurători din România, cu o parte dintre ei având încheiate convenţii pentru autoconstatare, ceea ce scurtează mult timpul necesar întocmirii documentaţiei necesare unei reparaţii de tinichigerie-vopsitorie.

    Cum se diferenţiază însă showroomurile Casa Auto de cele ale competitorilor? „Încă din anul 2001 am început să cred în conceptul de showroom multibrand, ceea ce presupune ca showroomurile mai multor mărci să fie în aceeaşi clădire, sub acelaşi acoperiş, dar în acelaşi timp în interiorul lor să păstreze atmosfera şi universul caracteristic fiecărei mărci în parte”, explică Bogdan Piţigoi.
    Şeful Tester Grup speră ca anul 2020 să fie la fel de bun ca şi 2019, atât din punctul de vedere al pieţei auto, cât şi la nivelul întregii economii a României. Cu acest gând, el a bugetat o altă investiţie importantă: primul mall auto din România.

    Acesta va consta într-o clădire pe două etaje cu o suprafaţă desfăşurată de 3.200 mp, în care vor fi amplasate opt dintre mărcile reprezentate de Casa Auto. Clădirea va fi amplasată pe o suprafaţă de teren de 12.000 mp, în apropierea unui showroom multibrand cu alte cinci mărci din portofoliul companiei. „În acelaşi loc avem şi service-uri de reprezentanţă pentru operaţiunile mecanice şi electrice, o spălătorie nouă şi modernă împreună cu un service de ultimă generaţie ce oferă servicii de reglare unghiuri, echilibrare şi schimbare roţi, precum şi un hotel de anvelope”, notează Piţigoi. Pe scurt, spune el, Mallul Casa Auto va oferi clienţilor vânzări, service şi nu numai pentru toate mărcile pe care le reprezintă.

    Piaţa auto locală de astăzi s-a maturizat şi este în echilibru cu potenţialul real al României, crede Bogdan Piţigoi, acesta situându-se în opinia sa în intervalul 150.000-200.000 de maşini noi pe an. Faţă de ultimii ani, el observă o creştere a cererii pentru maşini de clasă medie, tendinţă normală raportată la creşterea clasei sociale medii în România. „Clienţii au un grad mai înalt de cunoaştere a maşinilor şi sunt mult mai hotărâţi referitor la tipul de maşină de care au nevoie”, spune şeful Tester Grup. „De asemenea, ei au cunoştinţe şi aşteptări mari referitoare la service şi, pe bună dreptate, îşi doresc servicii de calitate în toate domeniile.”

    Casa Auto a comercializat în 2019 un număr de 4.000 de maşini, oferind servicii after sales pentru 52.000 de clienţi. În ceea ce priveşte bussinessul imobiliar, un alt segment important pentru grup, au fost prelungite contractele de închiriere pentru clienţi importanţi cum ar fi Oracle, Sonovision, KPMG sau Geberit şi au fost semnate noi contracte de închiriere cu clienţi importanţi precum SCC, Softvision, Buck, Ipsos sau Digitex. „În concluzie, cei doi piloni importanţi ai Grupului Tester (Casa Auto pentru segmentul auto şi Ideo, Centro respectiv Solo Park pentru domeniul real estate) au fost în creştere evidentă de bussiness, ceea ce ne dorim şi pentru anul 2020.”
    Bogdan Piţigoi crede că piaţa locală este „în cea mai fastă perioadă economică a ei şi sunt convins de potenţialul României de a se dezvolta accelerat în continuare”.