BusinessMagazin

Tag: impozit

  • Asociaţie: Producţia petrolieră este taxată cu 13,9% în România, faţă de 8,8% în UE

    Studiul, realizat de Deloitte România, relevă faptul că nivelul redevenţelor şi al altor impozite similare (impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, impozitul pe construcţii speciale, impozitul aplicat la veniturile rezultate din exploatarea petrolului brut) a crescut în intervalul 2014-2016 de la 15% la 17,4%. Apoi, începând cu anul 2017, pe fondul eliminării impozitului pe construcţii speciale, rata medie efectivă a coborât în România la 13,9%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul reduce acciza la motorină pentru transportatorii de mărfuri şi persoane

    ”Astăzi începem să aprobăm printr-o ordonanţă de urgenţă o serie de măsuri în sprijinul ONG-urilor furnizoare de servicii sociale. Astfel, microintreprinderile care fac sponsorizări pentru asigurarea finanţării organizaţiilor non-profit care sunt dfurnizori de servicii sociale acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat vor beneficia de deducerea sumelor aferente din impozitul pe venitul microintreprinderilor până la nivelul de 20% din impozitul pentru trimestrul în care au fost înregistrate cheluielile respective”, a anunţat premierul Viorica Dăncilă.

    Ea a mai spus că persoanele fizice vor putea redirecţiona 3,5%, faţă de 2%, pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult care sunt furnizori de servicii sociale acreditaţi la cu cel puţin un serviciu social licenţiat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi reguli de impozitare pentru sportivi: cine va fi afectat şi cum

    Referitor la impozitul pe venit, proiectul îi vizează pe contribuabilii care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă încheiate conform Legii nr. 69/2000, Legea educaţiei fizice şi sportului, cu modificările şi completările ulterioare, stabilind că aceştia „datorează impozit pe venit, impozitul fiind final”. Iar plătitorii de venituri, persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, „au şi obligaţia de a calcula, de a reţine, de a plăti şi de a declara impozitul corespunzător sumelor plătite în baza contractelor de activitate sportivă”.

    Impozitul sportivilor se va se calcula „prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut şi se reţine la sursă, de către plătitorii de venituri, la momentul plăţii”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dăncilă: Cei care plătesc impozitul pe venit, CAS şi CASS vor completa o unică declaraţie

    ”Am promis că Declaraţia 600 va dispărea. Am cerut o nouă reglementare să vină în sprijinul contribuabilului prin simplificare şi justificare raţională a procedutrilor. Vom adopta ordonanţa prin care vom introduce noua reglementare de plată a impozitului pe venit, CAS şi CASS. În primul rând, persoanele fizice care plătesc impozitul pe venit, CAS şi CASS vor completa o unică declaraţie, nu şapte – cum a fost până acum. Cred că asta reprezintă o simplificare majoră. Noul formular se va depune o singură dată pe an, iar termenul de depunere pentru anul acesta este de 15 iulie. Plata contribuţiilor poate fi efectuată până pe 31 martie 2019”, a declarat Viorica Dăncilă la începutul şedinţei Executivului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul IMM: Declaraţia unică fiscală nu simplifică procedurile, necesită efortul contribuabililor

    „Deşi au fost aduse îmbunătăţiri importante, noul mecanism fiscal măreşte responsabilitatea contribuabilului, care singur trebuie să calculeze, să raporteze şi să plătească impozitul şi contributiile, cu mici excepţii, trecându-se de la sistemul de stabilire a sumelor de plată de catre ANAF, prin decizii de impunere, la sistemul de autoimpunere”, au arătat reprezentanţii CNIPMMR.

    De asemenea, Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice „are un conţinut complex, respectiv 4 file, cu secţiuni şi subsecţiuni”. Iar termenul pentru definitivarea anului fiscal 2017 şi estimarea pentru 2018 „este foarte scurt, sub 3 luni – până la data de 15 iulie 2018, în condiţiile în care actul normativ încă nu este în vigoare”, au mai spus liderii patronali.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbări MAJORE de la ANAF. Ce trebuie să ştie toţi românii

    „Pentru aplicarea unitară la nivel naţional a prevederilor legale prin circulara transmisă structurilor teritoriale ale ANAF se clarifică posibilitatea depunerii formularului 230 şi de către entitatea nonprofit/unitatea de cult beneficiară a sumei redirecţionate. Măsura este tranzitorie, până la generalizarea depunerii tuturor formularelor prin mijloace electronice de transmitere la distanţă prin intermediul SPV care reprezintă un alt obiectiv strategic al Ministerului Finanţelor Publice”, arată un comunicat al ministerului şi al ANAF.

    Astfel, se are în vedere centralizarea de către entitatea nonprofit/unitatea de cult beneficiară a formularelor 230, semnate de contribuabili şi depunerea acestora la ANAF în baza unui borderou în condiţiile asumării de către reprezentantul ONG/unităţii de cult a răspunderii sub sancţiunea privind falsul în declaraţii şi uzul de fals.

    ANAF va notifica contribuabilii cu privire la opţiunea exercitată prin formularul 230 primit, astfel încât aceştia să cunoască faptul că se dă curs cererii de direcţionare a cotei de 2%. Persoana fizică poate anunţa administraţia fiscală, într-un termen rezonabil de 30 de zile, dacă sunt inadvertenţe cu privire la opţiunea exercitată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reuters: Comisia Europeană pregăteşte un impozit special pentru companii digitale precum Amazon, Google şi Facebook

    Proiectul de document are obiectivul creşterii gradului de impozitare pentru companii precum Amazon, Google şi Facebook, acuzate de ţări ale Uniunii Europene că achită impozite prea mici prin redirecţionarea profiturilor spre state care au sisteme fiscale avantajoase, precum Luxemburg şi Irlanda.

    Planul este asemănător cu propunerea Franţei de instituire a unei taxe fiscale de egalizare, idee susţinută de state europene mari. Însă proiectul riscă să atragă opoziţia ţărilor mici, care se tem că devin mai puţin atrăgătoare pentru companiile multinaţionale.

    Conform proiectului de document elaborat de Comisia Europeană, impozitul va fi aplicat companiilor care au venituri internaţionale de peste 750 de milioane de euro (922 de milioane dolari) şi venituri din activităţi online la nivelul Uniunii Europene de cel puţin zece milioane pe an.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Proiect de lege: Cădirile organizaţiilor care se ocupă de minorităţile istorice româneşti, scutite de impozit

    „În baza Codului fiscal, pe lista de scutiri de la plata impozitului pe clădiri, sunt incluse clădirile aflate în proprietatea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cu statut de utilitate publică, precum şi cele închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosinţă de acestea de la o instituţie sau o autoritate publică. Conform Constituţiei, statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase. În Româna există organizaţii care acţionează în acest scop în mod complementar autorităţilor administraţiei publice, pe care statul este obligat să le sprijine prin măsuri concrete”, se arată în expunerea de motive.

    Iniţiatorul consideră că o astfel de măsură constă în introducerea egalităţii de tratament fiscal între organizaţiile aparţinând minorităţilor etnice din România şi organizaţiile care au ca scop păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţilor istorice româneşti înrudite din afara graniţelor ţării.

    În acest sens, deputatul PMP susţine că una dintre cele mai vechi organizaţii este Societatea de Cultură Macedo-Română, cu un sediu istoric, care a fost demolat în 1980 şi că pentru aceste fapte nu s-au acordat despăgubiri nici până astăzi.

    „În acest sens, exonerarea acestor organizaţii de la obligaţia plăţii impozitului pe clădiri ar constitui în plus o facilitate cu valoare de reparaţie morală. Prin urmare, propunem amendarea Codului fiscal, şi anume completarea listei de scutiri de la impozitul pe clădiri cu clădirile aflate în proprietatea organizaţiilor care au ca scop păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţilor istorice româneşti înrudite din afara graniţelor ţării, cu statut de utiliate publică, precum şi clădirile închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosinţă de acestea de la o instituţie publică”, precizează Codreanu.

    Potrivit textului legislativ, vor fi scutite de impozit clădirile aflate în proprietatea organizaţiilor care au ca scop păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţilor istorice româneşti înrudite din afara graniţelor ţării, cu statut de utilitate publică, precum şi clădirile închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosinţă de acestea de la o instituţie sau o autoritate publică, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice.

    Propunerea legislativă pentru completarea alin.(1) al art.456 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal a fost depusă la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, şi este susţinută de deputaţi PSD, ALDE şi PNL.

  • Mircea Badea râde de cei care lucrează în IT

    Guvern Dăncilă vrea ca statul să suporte o parte din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) pentru salariaţii firmelor private din domeniul IT&C care beneficiază de scutire de impozit pe venit, pentru a nu le scădea salariile nete în contextul mutării contribuţiilor sociale de la angajat la angajator, informează Antena3.

    Măsura este prevăzută într-un proiect de ordonanţa de urgenţă emis de Ministerul Finanţelor Publice.

    Informaţia a fost comentată de Mircea Badea în ediţia de marţi a emisiunii “În gura presei”.

    “Dacă nişte oameni sunt scutiţi de impozit, în mod normal trebuie să le suportăm şi o parte din asigurările de la sănătate. Nu-i normal? Parcă totuşi nu-i de ajuns.Eu zic: fiecare dintre noi, cum era ‘Daţi un eu pentru Ateneu’ pe vremuri, fiecare dintre noi, în fiecare zi, după posibilităţi să dea la cutia IT-ului, cutila mileIT-ului… de genul Vă mulţumim că trăim pe aceeaşi planetă cu voi”, a spus Mircea Badea

  • Surpriză: UBER a plătit impozit pe profit de 3 ori mai mult decât primele 9 companii de taxi din Bucureşti la un loc

    În aceeaşi perioadă, Uber, serviciul privat de car sharing, activ pe pieţele din Bucureşti, Timişoara şi Cluj, a plătit, pentru profiturile obţinute, taxe care s-au ridicat la 187.000 de lei, de 3 ori mai mult decât cei care domină piaţa taximetriei la un loc, potrivit lui Cristian Lăzărescu, vicepreşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport.

    Cifrele publicate de Ministerul de Finanţe atrag atenţia nu doar asupra impozitelor scăzute plătite de fiecare firmă de taxi în parte, ci şi asupra faptului că unii dintre cei mai mari jucători de pe piaţă par să nu înregistreze, aproape niciodată, profit. Astfel, firme precum Speed Taxi, Pelicanul Grup Taxi sau Bageti Star nu au plătit impozit pe profit în niciun an din perioada 2012-2016. Lista numelor care nu au avut de plată impozit pe profit în anul 2016 este, însă mult mai mare, şi include şi alte nume, precum Meridian Taxi sau Auto Cobălcescu.

    Potrivit datelor oficiale, cei mai profitabili dintre taximetrişti sunt cei de la Taxi Glucoza, care, doar în 2016, au plătit 36.341 de lei, adică jumătate din impozitele plătite de toate cele 9 companii mari din piaţă, asta deşi se află doar pe locul al 7-lea în top. Următorii contribuabili sunt Cristaxi Sevice, cu un impozit pe profit de 12.016 lei, în 2016 şi Prof Taxi, care a datorat statului puţin peste 7.500 de lei, în acelaşi an.

    La polul opus se află Uber România, aplicaţia care facilitează servicii de car sharing, şi care, doar în 2016 a plătit la bugetul de stat 187.000 de lei, adică de 3 ori mai mult decât 9 firme de taxi, împreună. La această valoare se adaugă şi taxele suplimentare pe care le plătesc şoferii parteneri Uber, constând în TVA intracomunitar, impozit pe venit, impozit şi contribuţii salariale. În 2016, spre exemplu, 100 de şoferi Uber au plătit 320.000 de lei, aferenţi acestor dări.

    Dacă impozitul pe profit plătit de Uber în România este explicabil prin numărul tot mai mare de utilizatori ai aplicaţiei de car sharing, nu la fel de uşor se explică şi profiturile mici sau chiar inexistente ale unor firme de taximetrie cu experienţă, precum Speed Taxi, Pelicanul sau Meridian Taxi. În unele dintre aceste cazuri, vorbim de o vechime în piaţă de peste două decenii, dar şi de flote auto care pot ajunge şi până la 1.500 de maşini.