În luna septembrie a acestui an laptele românesc se vindea la poarta fermei la 1,37 lei kilogram, la un preţ înjumătăţit faţă de preţul laptelui din Cipru, potrivit celor mai recente date publicate de CE. Instituţia europeană măsoară laptele în kilograme, un litru de lapte având 1,03 kilograme.
Tag: import
-
A fost făcut primul pas pentru noua taxă auto
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) va realiza un inventar al emisiilor de CO2 generate de autovehiculele înmatriculate în anul 2017, raportat la parcul auto existent la 31 decembrie 2016.
Grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Mediului va face o evaluare a impactului asupra mediului, a declarat, joi, Cornel Brezuică, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), potrivit Agerpres.
“Comisia lucrează, în primul rând, la evaluarea impactului de mediu, pentru acesta este cel mai important element de la care pornim dacă se va taxa sau nu se va taxa sau dacă se vor pune măsuri administrative de limitare a accesului maşinilor. Încă nu cunoaştem care vor fi propunerile comisiei de specialitate, dar vă pot spune că la acest moment este în derulare un studiu cu privire la cantitatea de emisii generate de autovehiculele înmatriculate în 2017 faţă de total parc auto la data de 31 decembrie 2016”, a declarat preşedintele AFM.
Acesta a precizat că se va face impactul de mediu, iar ANRM realizează acest inventar al emisiilor. “Opinia mea este acest raport va ieşi unul destul de periculos din punct de vedere al emisiilor, pentru că acea cantitate de emisii este destul de mare, uitându-ne doar la numărul total de autovehicule vechi şi poluante care s-au înmatriculat în anul 2017. Practic, 80% din total parc auto are peste 10 ani vechime şi impactează destul de mult asupra mediului”, a mai spus oficialul AFM, scrie realitatea.net
-
Producţia de energie primară a scăzut, iar importul de gaze naturale a crescut în 2016
Resursele de energie disponibile în anul 2016 au fost identice cu cele din anul 2015, anume 42,2 milioane tone echivalent petrol (tep), scăderea producţiei de energie primară fiind compensată de creşterea importurilor de produse energetice, potrivit datelor transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Resursele de energie primară în anul 2016 au fost de 40,9 milioane tone echivalent petrol, în creştere cu 141.000 tep (0,3%) faţă de anul precedent.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
De ce importă Dubai nisip. “Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip”
„Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip. Lucrez de peste 20 de ani în sectorul dedicat mediului înconjurător, dar nu mă aşteptam ca nisipul să fie o resursă atât de disputată”, a declarat Pascal Peduzzi, cercetător în cadrul Naţiunilor Unite.
Peduzzi se afla în Jamaica în urmă cu şase ani studiind eroziunea plajelor când localnici i-au spus că oamenii mafiei locale veneau pe plajă în mijlocul nopţii şi luau nisip cu sacii, informează BBC.
Piaţa de nisip şi pietriş din SUA a fost evaluată la 8.3 miliarde de dolari anul trecut, potrivit USGS. Iar cererea pentru nisip va creşte cu până la 5.5% în fiecare an până în 2018, conform unui raport din decembrie 2014 al Freedonia Group.
Cererea de nisip a crescut foarte mult în special în China şi India. Dezvoltările de clădiri noi, baraje, poduri şi drumuri în China au crescut foarte mult cererea pentru nisip. De fapt, s-a utilizat mai mult nisip în China în ultimii patru ani decât a folosit SUA în ultimul secol, potrivit lui Peduzzi.Nisipul este utilizat ca material de construcţii încă din anul 3500 î. Ch. Iar odată cu boom-ul global din construcţii şi cererea de nisip a explodat. În 2014 aproximativ 196 milioane de tone de nisip şi pietriş au fost utilizate pe glob, potrivit US Geological Survery. După apă, nisipul este cea mai folosită resursă naturală. Acesta se regăseşte în filtre, ecrane de smartphone-uri şi chiar pasta de dinţi.
Chiar şi Emiratele Arabe Unite au importat nisip, pietriş şi pietre în valoare de 456 milioane de dolari în 2014, potrivit Naţiunilor Unite. De ce? Deşi Dubaiul se află în inima deşertului, nisipul de acolo nu poate fi folosit la construcţii deoarece este mult prea fin.
În State cererea de nisip a crescut foarte mult din cauza fracturării hidraulice (fracking) pentru că prin această tehnologie de foraj este utilizată foarte multă apă, nisip şi chimicale. Din 2011 până în 2014, cererea de nisip pentru fracking a crescut de la 24 milioane de tone la 59 milioane de tone, însă a scăzut la 50 milioane de tone în 2015.
Plajele de pe glob s-au micşorat cu 40 de metri din 1968 până în 2008, este de părere Pascal Peduzzi.
„Încă avem foarte mult nisip, dar pentru că îl utilizăm atât de mult nisipul ar putea deveni o resursă pe cale de dispariţie. Nu spun că nu ar mai trebui să folosim nisip, ci doar să fim mai conştienţi în utilizarea acestuia”, spune Peduzzi.
-
De ce importă Dubai nisip. “Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip”
„Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip. Lucrez de peste 20 de ani în sectorul dedicat mediului înconjurător, dar nu mă aşteptam ca nisipul să fie o resursă atât de disputată”, a declarat Pascal Peduzzi, cercetător în cadrul Naţiunilor Unite.
Peduzzi se afla în Jamaica în urmă cu şase ani studiind eroziunea plajelor când localnici i-au spus că oamenii mafiei locale veneau pe plajă în mijlocul nopţii şi luau nisip cu sacii, informează BBC.
Piaţa de nisip şi pietriş din SUA a fost evaluată la 8.3 miliarde de dolari anul trecut, potrivit USGS. Iar cererea pentru nisip va creşte cu până la 5.5% în fiecare an până în 2018, conform unui raport din decembrie 2014 al Freedonia Group.
Cererea de nisip a crescut foarte mult în special în China şi India. Dezvoltările de clădiri noi, baraje, poduri şi drumuri în China au crescut foarte mult cererea pentru nisip. De fapt, s-a utilizat mai mult nisip în China în ultimii patru ani decât a folosit SUA în ultimul secol, potrivit lui Peduzzi.Nisipul este utilizat ca material de construcţii încă din anul 3500 î. Ch. Iar odată cu boom-ul global din construcţii şi cererea de nisip a explodat. În 2014 aproximativ 196 milioane de tone de nisip şi pietriş au fost utilizate pe glob, potrivit US Geological Survery. După apă, nisipul este cea mai folosită resursă naturală. Acesta se regăseşte în filtre, ecrane de smartphone-uri şi chiar pasta de dinţi.
Chiar şi Emiratele Arabe Unite au importat nisip, pietriş şi pietre în valoare de 456 milioane de dolari în 2014, potrivit Naţiunilor Unite. De ce? Deşi Dubaiul se află în inima deşertului, nisipul de acolo nu poate fi folosit la construcţii deoarece este mult prea fin.
În State cererea de nisip a crescut foarte mult din cauza fracturării hidraulice (fracking) pentru că prin această tehnologie de foraj este utilizată foarte multă apă, nisip şi chimicale. Din 2011 până în 2014, cererea de nisip pentru fracking a crescut de la 24 milioane de tone la 59 milioane de tone, însă a scăzut la 50 milioane de tone în 2015.
Plajele de pe glob s-au micşorat cu 40 de metri din 1968 până în 2008, este de părere Pascal Peduzzi.
„Încă avem foarte mult nisip, dar pentru că îl utilizăm atât de mult nisipul ar putea deveni o resursă pe cale de dispariţie. Nu spun că nu ar mai trebui să folosim nisip, ci doar să fim mai conştienţi în utilizarea acestuia”, spune Peduzzi.
-
Coreea de Nord îşi poate fabrica propriile motoare de rachetă, fără să fie nevoie să importe
Considerăm că au abilitatea de a-şi fabrica propriile motoare de rachete”, a declarat un oficial american pentru agenţia de ştiri Tass, comentând informaţiile publicate de cotidianul The New York Times referitoare la presupusa utilizare de către Phenian a unor motoare puternice de rachete achiziţionate probabil dintr-o fabrică ucraineană care are legături cu programul balistic rus.
“Avem informaţii care sugerează că statul nord-coreean nu este dependent de importul de motoare”, a adăugat oficialul.
Ucraina nu a exportat niciun tip de tehnologie balistică în Coreea de Nord, a anunţat Administraţia de la Kiev, respingând informaţiile publicate în cotidianul american The New York Times. “Ucraina nu a vândut niciodată rachete sau alt tip de tehnologie balistică în Coreea de Nord”, a declarat Oleksandr Turcinov, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate şi Apărare, citat de cotidianul francez Le Figaro.
-
Cum sunt VOPSITE, in doar cateva ore, rosiile care ajung in supermarket si de ce nu au gust
Din verzi se fac rosii peste noapte! Rosiile de import ajunse in rafturile supermarketurilor din Timisoara sunt vopsite cu o super tehnologie, a explicat Cosmin Popescu, rectorul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Regele Mihai I al Romaniei.
Intrebat de ce rosiile din marile magazine nu au niciun gust, dar arata impecabil, profesorul Cosmin Popescu a explicat ca acestea cresc cu totul altfel decat stim noi ca se cultiva, iar serele cu pricina arata ca in filmele Science Fiction.
„Ceea ce vine la noi, in cea mai mare parte, sunt rosii fara gust, deoarece modul in care sunt ele cultivate, cu tehnologia care e folosita intr-o forma super intensiva, daca discutam de rosii care vin din afara tarii, sunt crescute pe o suprafata de apa, acea cultura hidroponica, intr-o forma pe care o vedem in filmele SF, radacinile sunt in apa si se spreyaza tot ce inseamna elemente nutritive si tratamente intr-un mod extrem de precis calculat pe computer, ceea ce nu-i neaparat rau. Rosia are gust cand isi acumuleaza si isi sintetizeaza partea de zaharuri primind lumina de la soare. Atunci se produc in celula acele elemente de sinteza procese de sinteza, pentru a simti noi ca au gust„, a explicat profesorul Cosmin Popescu.
Rectorul USAMVB Timisoara a dezvaluit si cum sunt acestea aduse la culoarea apetisanta din rafturile supermarketurilor.
„De multe ori, atunci cand un supermarket comanda o cantitate de rosii, ele se comanda cu 24 de ore inainte. Rosiile fiind inca verzi, se introduce in apa o anumita substanta care le da acea culoare frumoasa de rosu. Din pacate, sunt stimulate pentru a-si schimba culoarea. Din pacate, se practica. Nu e normal, dar e comercial„, a precizat profesorul Cosmin Popescu, scrie opiniatimisoarei.ro
-
Producţia internă de lapte a crescut cu 4,7%, iar cea importată s-a mărit cu 7% în primul semestru
În primul semestru din 2017 comparativ cu primul semestru din 2016, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 23.353 de tone (4,7%).
Creşteri ale producţiei au fost înregistrate la unt cu 633 de tone (+11,5%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 5.925 de tone (+6,0%) şi lapte de consum cu 5.053 tone (+3,6%).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Surpriză pe piaţa auto: numărul tranzacţiilor cu maşini second-hand s-a dublat în prima parte a anului
„Programul Rabla a început în luna mai şi îşi va face simţite efectele şi în următoarele luni, astfel că piaţa poate încheia anul cu peste 110.000 maşini noi. De asemenea, numărul maşinilor second-hand din import înmatriculate a fost în mod constant mare în cele cinci luni de după eliminarea timbrului de mediu, media lunară fiind de 47.000 de maşini. În acest ritm, piaţa maşinilor second-hand din import poate trece de 500.000 de unităţi, la fel şi sectorul reînmatriculărilor”, a declarat Cristian Cojocaru, manager de vânzări la Autovit.ro.
Piaţa maşinilor noi a crescut cu 27%, până la 45.000 de unităţi, ceea ce înseamnă cel mai bun parcurs din 2009 până în prezent, după cum arată datele publice oferite de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
În timp ce la noi în ţară închisorile sunt pline ochi alte ţări le închid din lipsa detinuţilor
Măsura a fost luată ca urmare a scăderii numărului de infracţiuni, în mod constant, de-a lungul ultimilor 13 ani.
Acest proces va duce la dispariţia a peste 2.000 de locuri de muncă; dintre cei care vor rămâne fără loc de muncă, 700 vor fi selectaţi pentru a lucra în cadrul sistemul olandez de justiţie.
Problema închisorilor goale a devenit atât de gravă, încât în septembrie 2016 Olanda a importat 240 de prizonieri din Norvegia pentru a umple celulele.
Există mai mulţi factori ce pot explica abilitatea Olandei de a menţine o rată minimă a criminalităţii: legile sunt extrem de permisive în ceea ce priveşte drogurile, în vreme ce guvernul se concentrează mai mult pe reabilitare decât pe pedepsirea celor găsiţi vinovaţi.
Un studiu publicat în 2008 a descoperit că sistemul olandez, ce prevede folosirea unei brăţări electronice în locul încarcerării, a scăzut număr recidiviştilor la jumătate.
Toate aceste lucruri au dus la numărul extrem de mic de prizonieri: cu toate că populaţia din Olanda numără 17 milioane de oameni, doar 11.600 de oameni sunt încarceraţi: o rată de 69 de cazuri la 100.000 de oameni. În Statele Unite, spre exemplu, rata este de 716 cazuri la 100.000 de oameni.