BusinessMagazin

Tag: IMM

  • Prof. Axel Polleres, WU Executive Academy: „IMM-urile şi big data: un impact mare pentru companii mici”

    „Cine va extrage aurul din big data?“, a fost titlul unui articol din publicaţia Zeit Online, din anul 2013. De atunci, numărul „minerilor” de big data a fost în creştere, incluzând start-up-urile disruptive care destabilizează pieţele prin platformele lor, dar şi giganţi digitali precum Facebook şi Google, care au adoptat noua tehnologie încă de la începuturi. Corporaţiile şi autorităţile au, în prezent, departamente întregi dedicate analizării fluxurilor de date de la clienţi şi cetăţeni.
    Big data nu este importantă doar pentru firmele mari, nu este doar pentru cei „puternici şi cool”. În era internetului, datele sunt o resursă valoroasă şi o potenţială cheie a succesului pentru companiile din aproape toate industriile şi, în special, pentru IMM-uri. În general, termenul big data nu rezonează cu companiile mici, dar totul este
    relativ. Întreprinderile mici deţin, de asemenea, date pe care nu le exploatează, fie pentru că sunt prea multe pentru a le prelucra, fie pentru alte motive care nu au legătură cu tehnologia. Volumele mari de date nu sunt caracterizate atât de mult prin dimensiunea gigantică pe care o au, cât prin faptul că sunt dinamice, provocatoare şi complexe.
    Întreprinderile mici şi mijlocii adesea ignoră potenţialul economic imens al datelor lor. Nereuşind să se folosească de această resursă preţioasă, ele pierd teren în faţa competiţiei.
    Iată 5 lecţii pentru IMM-uri atunci când au de-a face cu big data:


    1. Colectarea de date fără un scop este inutilă
    Datele unei companii pot fi substanţiale, dar foarte rar aceste seturi de date sunt prelucrate în mod sistematic. În special în rândul IMM-urilor acest lucru este, din păcate, realizat în mod haotic. Nu are sens să colectaţi la întâmplare date pentru o viitoare aplicaţie dacă nu aveţi nicio strategie de utilizare a acestora şi nu le prelucraţi în consecinţă. Rezultatul va fi un set de date simple, de bază, care nu pot fi utilizate pentru prognoze şi analize de înaltă calitate. Este important să se definească în mod clar criteriile de calitate şi scopul colectării de date, înainte de toate. Colectarea targetată şi procesarea adecvată a datelor sunt esenţiale. Din perspectiva IMM-urilor, acest lucru înseamnă că ar trebui să existe cel puţin unul sau, în mod ideal, mai mulţi angajaţi în funcţii cheie care să deţină abilităţi de bază de gestionare a datelor. În caz contrar, companiei îi va fi imposibil să folosească datele în mod sistematic şi în avantajul său.

    2. Datele sunt utile oriunde
    Urmărirea comportamentului consumatorilor online şi pe social media este un instrument de marketing extrem de valoros, care ajută companiile să-şi înţeleagă mai bine clienţii, să dezvolte noi servicii şi să optimizeze preţurile. O astfel de abordare poate fi foarte eficientă pentru IMM-uri în dezvoltarea de noi strategii, înaintea concurenţei. Totuşi, aspectele juridice, precum şi posibilităţile tehnologice, rămân încă factori incerţi. Nu este vorba doar despre datele personale ale clienţilor, o problemă frecvent adusă în discuţii despre protecţia datelor. Seturile mari de date sunt cruciale în marketing şi vânzări, dar pot fi utilizate şi pentru producţie, prelucrare şi optimizarea proceselor, în orice domeniu de activitate, pentru a evita perioadele de întrerupere şi blocajele sau pur şi simplu a economisi timp. Datele despre maşini/utilaje ar putea servi, de exemplu, la prevenirea defecţiunilor acestora în viitor.
    Totuşi, ar fi ideal dacă IMM-urile ar fi sfătuite să nu se concentreze doar pe big data. Datele care structurează cunoştinţele companiei şi le fac să fie uşor aplicabile, aşa-numitele smart data, sunt, de asemenea, valoroase şi pot conţine informaţii importante. Acestea ar putea include, de exemplu, experienţa angajaţilor în relaţia cu utilajele folosite.

    3. Asumă-ţi responsabilitatea datelor descentralizate
    Faptul că start-up-urile destabilizează întregi industrii nu mai este de mult un secret. De asemenea, este un lucru cunoscut şi că întreprinderile pot utiliza date despre clienţi, procese de lucru sau despre lanţul valoric pentru a obţine un avantaj competitiv. Ceea ce ne interesează sunt modele de afaceri perturbatoare, bazate pe date (data-driven), care se ocupă de procesarea, analizarea şi interpretarea acestor date folosind metode inovatoare, de ultimă oră. Aceste modele ar putea pune în pericol inclusiv IMM-urile.
    Am văzut modele de afaceri disruptive care se lansează pe pieţe prin uşa din spate, oferind aplicaţii şi sisteme care sunt noi pentru o anumită industrie. Însă ceea ce fac, de fapt, este să extragă date, obţinând astfel un avantaj competitiv sau, eventual, chiar controlul domeniilor în cauză.
    Întreprinderile mici şi mijlocii trebuie să devină independente de dezvoltatorii de aplicaţii inovatoare.
    Este mai logic să îşi alăture forţele cu alte companii sau industrii pentru a dezvolta aplicaţii împreună; un exemplu ar putea fi fermierii care creează o aplicaţie pentru a colecta date privind cultivarea terenului. În acest fel, companiile ar păstra controlul şi proprietatea asupra datelor. Astfel de sisteme descentralizate s-au dovedit a fi mai rezistente.
    Pentru prognoze mai exacte bazate pe cantităţi mari de date, care pot fi utilizate pentru a instrui inteligenţa artificială, cum ar fi algoritmii, este necesară cooperarea cu alte părţi. Datele publice deschise (open data), o abordare în care datele sunt partajate pentru a crea un beneficiu reciproc, au mult mai multe de oferit decât multe companii realizează în prezent: ar fi un început bun să împărtăşim şi să ajustăm orele de deschidere sau alte date de bază, fără caracter sensibil, în retail, de exemplu. Guvernul austriac a emis un raport în care a prezentat concluziile unor considerente privind elaborarea unui plan strategic pentru inteligenţa artificială, recomandând companiilor locale să creeze pieţe pentru soluţii digitale de AI şi huburi de date pentru schimbul de date şi cooperarea între companii.

    4. Depăşirea celor din jur
    Jobul de data scientist a devenit cea mai în trend profesie nouă. Aceşti experţi se ocupă de structurarea, analiza şi interpretarea fluxurilor de date. Dar nu sunt singurii care deţin acest tip de know-how. Gigantul în tehnologie Google solicită tuturor angajaţilor să aibă cunoştinţe de bază despre date şi IT. În special companiile mici şi mijlocii, ar trebui să se asigure că mai mulţi membri ai personalului pot oferi expertiză în date. Toată lumea trebuie să îşi extindă aria de cunoştinţe. Toţi angajaţii ar trebui să aibă o înţelegere şi abilităţi de bază de gestionare a datelor. Pentru a lua decizii corecte în marketing şi vânzări, dar şi în poziţii de conducere, aceste abilităţi nu sunt negociabile.
    În cadrul programului nostru cu durată scurtă Data Science, participanţii învaţă la ce să se uite în termeni de calitate a datelor, cum să analizeze fluxuri de date mai mari şi ce instrumente să folosească pentru a configura un flux de date şi procesarea lor. Orice măsuri de dezvoltare a competenţelor privind datele şi digitalizarea ar trebui să înceapă cu managementul mediu şi superior, deoarece transformarea într-o companie de tip data-driven este aproape întotdeauna dependentă de cultura companiei, impusă de management. Acest lucru este valabil în special pentru IMM-uri.


    5. Fără teamă de reacţiile clienţilor IMM-urile sunt
    adesea reticente în utilizarea fluxurilor de date pentru management şi optimizarea relaţiilor cu clienţii, de teama unor potenţiale reacţii negative ale clienţilor. Însă este important de punctat că clienţii nu au o problemă în sine cu companiile care îşi folosesc datele, ci se îngrijorează de abuzul legat de datele cu caracter sensibil. De aceea este esenţial
    să fiţi la curent cu condiţiile legale, tipul de date colectate şi scopul utilizării acestora şi să puteţi informa clienţii despre modul în care datele lor sunt utilizate la un moment dat. Dacă folosiţi AI, trebuie să puteţi explica pentru ce scop.

  • Barometru: Economia României începe să-şi revină uşor, iar IMM-urile au trecut pe creştere

    Economia României începe să-şi revină uşor, iar IMM-urile au trecut pe creştere, pentru prima dată de la debutul pandemiei, arată primul Barometru al IMM-urilor din ţară, lansat de către SmartBill. 

    Potrivit platformei, ce monitorizează peste 20.000 de intreprinderi mici şi mijlocii din toată ţara, luna mai s-a încheiat cu +4,5% faţă de luna aprilie, marcând primele semne pozitive ale pieţei.

    „Economia României a primit o adevărată gură de oxigen odată cu primele relaxări din luna mai, iar asta se vede cel mai bine în statisticile Barometrului. Dacă ne gândim că, în luna aprilie, IMM-urile înregistrau o evoluţie negativă de -25,7%, iar peste doar o lună am ajuns la +4.5%, putem spune ca asistăm la începutul revenirii economiei”, spune Radu Hasan, Co-Fondator & CEO SmartBill.

    Cu toate acestea, în cazul evoluţiei anuale (YoY), IMM-urile mai au teren de recuperat, valoarea fiind tot negativă şi în luna mai, adică -14,9%.

    Sectorul care a înregistrat cea mai mare creştere în luna mai este cel al spectacolelor, evenimentelor culturale şi recreaţionale, +237% faţă de luna aprilie (dar totuşi -85% faţă de luna mai 2019). Pe locul 2 în acest top se regăsesc IMM-urile ce au ca obiect de activitate sănătatea şi asistenţa socială: +66% faţă de aprilie (-33% faţă de luna mai 2019).

    „Observăm o creştere semnificativă şi în domeniul imobiliar. Barometrul nostru arată că luna mai s-a încheiat cu o creştere a cifrei de afaceri de +39% pentru IMM-urile din acest sector. Mai mult, este unul dintre doar 2 sectoare cu evoluţie pozitivă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut: +2% faţă de mai 2019. Ne aşteptăm ca trendul de creştere să se accentueze în luna iunie, încă mai este foarte mult de recuperat faţă de acum un an”, adaugă Radu Hasan.

    La nivel geografic, cele mai importante creşteri sunt înregistrate în Vest (+13% / -12% YoY), Nord-Vest (+12% / -16% YoY) şi Nord-Est (+10% / -17% YoY). În Sud şi Sud-Vest, procentele sunt identice în ceea ce priveşte creşterea lunară, +9%, dar la nivel anual Sud-Vestul are cel mai mult de recuperat, -22%. Sud-Estul a ajuns la +2%, dar păstrează, de asemenea, o evoluţie negativă semnificativă faţă de luna mai 2019 (-21%). În ceea ce priveşte zona Bucureşti-Ilfov, creşterea lunară este de 2%, şi un raport YoY de -13%.

    Dezvoltat în 2007, de antreprenorii Radu Hasan, Ioana Hasan şi Mircea Căpăţînă, SmartBill este în prezent un program de gestiune şi facturare cu peste 65.000 de clienţi.

     

  • Consiliul Naţional pentru IMM-uri se opune transferului gratuit al terenurilor din cadrul Romexpo din proprietatea privată a statului către Camera de Comerţ şi Industrie a României

    Consiliul Naţional pentru IMM-uri se opune transferului gratuit al terenurilor din cadrul Romexpo din proprietatea privată a statului către Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) şi introducerii unor taxe pentru firmele din complex în avantajul CCIR.

    Comisia Economică din cadrul Senatului a dezbătut ieri o propunere legislativă care prevede trasnferul gratuit a 502.167 mp către CCIR, instituţie care deţine deja dreptul de folosinţă a terenurilor din 2004, pe o perioadă de 49 de ani.

    ”CNIPMMR solicită respingerea propunerii legislative, aceasta fiind făcută în avantajul exclusiv al CCIR, o asocaţie privată, care practic ar fi împroprietărită cu un teren într-o zonă centrală a Bucureştiului şi ar dobândi dreptul de a încasa taxe de la întreprinzători”, se arată într-un comunicat al Consiliului pentru IMM-uri.

    În opinia acestuia, Romexpo ar trebui pus în valoare printr-un parteneriat public-privat, între Primăria Muncipiului Bucureşti şi organizaţiile reprezentative ale mediului de afaceri, pentru dezvoltarea celui mai mare accelerator de afaceri din sud-estul Europei, construirea unei săli polivalente şi organizarea de evenimente.

    În acest context, Consiliul pentru IMM-uri solicită Camerei de Comerţ a României să prezinte programele pentru sprijinirea mediului de afaceri, al start-up-urilor, derulate din anul 2004, de la momentul dobândirii dreptului de folosinţă gratuită a terenurilor, în suprafaţă totală de 502.167 mp. pentru o perioadă de 49 de ani.

    Propunerea legislativă propune introducerea unor taxe pentru întreprinzători, prin obligarea acestora  de a se înscrie într-un registru – Catalogul firmelor –  realizat de CCIR şi de a plăti o taxă anuală aferentă acestei înscrieri. Taxele variază între 10 euro pe an şi 100 euro pe an.

    ”O asociaţie privată – Camera de Comerţ şi Industrie a României –  indiferent de scopul declarat şi denumire, dobândeşte, prin proiect avantaje din partea statului prin creşterea activului patrimonial – primirea în proprietate în mod gratuit a unui teren, are avantaje în domeniul producţiei, comerţului, prestării de servicii, o zonă în care primează libertatea comerţului şi concurenţa loială”, spun reprezentanţii IMM-urilor.

    Camera de Comerţ şi Industrie a României şi compania IULIUS, deţinută de omul de afaceri Iulian Dascălu, au propus recent un proiect de dezvoltare, în valoare de 2,8 mld.euro, care presupune modernizarea şi extinderea Romexpo. Noul centru expoziţional va include o sală multifuncţională, un Centru de Conferinţe şi Congrese, hotel, parc, zonă de promenadă, Muzeul de Istorie Monetară, dar şi cel mai mare Oceanariu din ţară.

     

  • Peste 103.000 de cereri de finanţare au fost depuse în cadrul IMM Invest, în trei săptămâni de la lansare. Dar doar 208 de antreprenori au primit aprobare din partea băncilor

    Aproximativ 103.300 de cereri de finanţare au fost depuse de antreprenori în cadrul programului guvernamental IMM Invest, pe parcursul celor peste trei săptămâni de funcţionare a platformei, însă, până în prezent, doar 208 de cereri au fost aprobate de băncile înscrise în cadrul programului, potrivit datelor oferite de platforma de analiză confidas.ro.

     

    Companiile ale căror cereri de finanţare au fost aprobate sunt active în diverse sectoare şi desfăşoară activităţi precum fabricare de mobilă, fabricarea articollor de îmbrăcăminte, de încălţăminte, fabricarea de uşi şi ferestre, comerţ cu ridicata al cerealelor şi seminţelor, activităţi de asistenţă medicală, lucrări de construcţii, creşterea păsărilor sau transporturi rutiere de mărfuri.

     

    Pe lista cererilor de finanţare aprobate de cele 22 de bănci înscrise în cadrul IMM Invest se află companii precum Umnilemn D&G din Satu-Mare – cu afaceri nete de peste 15,4 mil. lei şi un număr de 112 angajaţi-, Rexton Grup din Prahova – cu afaceri nete de peste 11,8 mil. lei şi 136 de salariaţi-, Prioris din Vrancea – cu 114 salariaţi şi afaceri nete de 4,1 mil. lei-, Metrotehnica International – cu afaceri nete de peste 44,6 mil. lei şi 45 de angajaţi-, Pop Sistem din Satu-Mare – cu o cifră de afaceri de 3,3 mil. lei şi 21 de angajaţi. Datele despre companii sunt pe anul fiscal 2018.

     

    IMM Invest este un program de finanţare care îşi propune să asigure capital de lucru şi de investiţii firmelor mici şi mijlocii afectate de criza provocată de pandemia de Covid-19.

     

    Prin intermediul programului, statul garan­tează până la 90% din valoarea credi­telor obţinute de firme de la bănci, însă doar până la sfârşitul acestui an. Pro­gramul are un plafon pentru subvenţionarea dobân­zilor în valoare de 781 milioane de lei şi un plafon maxim de garantare de15 miliarde de lei.

     

  • Colliers: Relansarea retailului şi turismului şi susţinerea IMM-urilor, principalele măsuri luate în Europa pentru ieşirea din starea de urgenţă. Strategia României nu face excepţie

    Toate ţările europene au luat anumite măsuri pentru protejarea şi repornirea economiilor naţionale după perioada stării de urgenţă. Printre priorităţile guvernelor, retailul, turismul şi IMM-urile au beneficiat de cele mai multe măsuri, având în vedere că aceste segmente au fost cele mai afectate de epidemia de Covid-19 în toată Europa, potrivit Colliers International. România a luat până acum măsuri precum sprijin direct pentru finanţarea IMM-urilor, dar şi amânarea plăţii taxelor şi impozitelor sau anularea penalităţilor pentru întârzierile de plată, şi se va concentra pe o strategie de relansare a retailului după ieşirea din starea de urgenţă.

    Multe ţări europene se află deja în a doua etapă de evoluţie a epidemiei de Covid-19, punând în aplicare strategii de ieşire din perioada de carantină. Mai mult de jumătate dintre ţările din EMEA, monitorizate de Colliers International din perspectiva măsurilor de stimulare a economiei, au conturat deja, iar unele chiar au început să implementeze o strategie de ieşire din starea de urgenţă la nivel naţional, pe etape, multe axate pe retail, turism şi IMM-uri. În ceea ce priveşte sectorul imobiliar, majoritatea ţărilor europene şi-au concentrat strategia iniţială în jurul redeschiderii retailului în diverse forme, precum şi a repornirii sistemului de învăţământ.

    Concentrarea pe IMM-uri este relevantă datorită structurii majorităţii economiilor europene, inclusiv a României. Microîntreprinderile şi companiile mici şi mijlocii reprezintă peste 99% din numărul total de întreprinderi din România şi din Uniunea Europeană, generând în acelaşi timp două din trei locuri de muncă şi puţin peste jumătate din valoarea adăugată brută. Aşadar, deşi companiile mai mici nu pot fi la fel de eficiente cum sunt corporaţiile şi multinaţionalele în ceea ce priveşte valoarea adăugată, acestea sunt mai relevante din perspectiva impactului social.

    Majoritatea planurilor de ieşire din starea de urgenţă, pe etape, prevăd redeschiderea magazinelor şi punctelor de vânzare cu amănuntul, centrele de bricolaj, de grădinărit şi de înfrumuseţare fiind prioritare. În cea mai mare parte din cazuri, repornirea sectorului de HoReCa va urma la finalul lunii mai sau începutul lunii iunie, potrivit specialiştilor. Anumite ţări europene au în acelaşi timp şi o strategie privind redeschiderea unităţilor de învăţământ, grădiniţele fiind prioritizate în raport cu învăţământul primar şi secundar, ceea ce oferă părinţilor posibilitatea să revină la serviciu. În Europa de Sud, însă, inclusiv în România, planurile actuale prevăd redeschiderea unităţilor de învăţământ în toamnă.
    „Foarte puţine ţări au definit politici explicite pentru întoarcerea la birou sau au oferit îndrumări pentru utilizarea transportului în comun, cu excepţia obligativităţii din multe ţări de a folosi măşti de protecţie. Ţările care au anunţat măsuri în acest sens impun limite privind numărul de persoane care pot călători în acelaşi timp prin mijloace de transport, pentru a menţine distanţarea socială. Cu excepţia Cehiei, graniţele naţionale rămân închise, iar călătoriile în ţară sunt restricţionate”, spune Laurentiu Lazar, managing partner la Colliers International.

    Germania, Austria şi Elveţia sunt printre primele care au luat măsuri de revenire a economiei, iar în aceste ţări se văd îmbunătăţiri majore privind numărul de cazuri active de COVID-19, ceea ce susţine strategia de ieşire din starea de urgenţă.

    Alte ţări învecinate, precum Danemarca, Cehia, Slovacia şi Italia au început de asemenea să aplice strategii etapizate de ieşire din starea de urgenţă, chiar dacă în ritmuri şi circumstanţe diferite. Alte ţări care înregistrează o aplanare a numărului de cazuri confirmate de Covid-19 şi care adoptă măsuri pentru ieşirea din starea de urgenţă sunt din regiunea Europei Centrale şi de Est, printre care Croaţia, Muntenegru, Lituania şi Letonia. Israel se alătură, de asemenea, ţărilor în această situaţie din EMEA.

    România, sprijin direct pentru finanţarea IMM-urilor

    Una dintre cele mai importante măsuri luate de România pentru redresarea mediului de business a fost sprijinul direct pentru finanţarea IMM-urilor, microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici, măsură destul de recentă. În acelaşi timp, Guvernul a permis companiilor care nu au datorii la bănci să solicite amânări la plata ratelor cu condiţia să deţină un certificat emis de Guvern care confirmă o scădere majoră a activităţii în martie, din cauza stării de urgenţă. De asemenea, plata anumitor taxe poate fi amânată, iar unele penalităţi pentru întârzieri la plata taxelor au fost anulate.

    Autorităţile au decis şi să acopere plata şomajului tehnic până la 75% din salariul mediu brut pentru persoanele a căror activitate nu a fost necesară în această perioadă, probabil cea mai accesată facilitate oferită până acum. Guvernul a promis că va susţine o parte din plata salariilor şi în perspectivă, dacă firmele vor reintroduce în activitate angajaţii aflaţi în şomaj tehnic, dar în prezent nu există clarificări. Deşi cele mai multe măsuri au fost orientate către IMM-uri, oficialii au declarat, de asemenea, că vor oferi ajutor şi pentru companii mai mari. Concret, pentru sectorul imobiliar, o nouă lege adoptată de Parlament, care trebuie ratificată de Preşedinte, oferă proprietarilor de spaţii imobiliare posibilitatea să nu plătească impozit pe veniturile din chirii pe parcursul anului 2020, dacă reduc chiriile.

    Măsuri de susţinere a sectorului imobiliar în Europa

    Unele dintre cele mai mari ţări europene au luat măsuri economice ample pentru a-şi proteja economia şi inclusiv sectorul imobiliar. În Italia, un decret de lege din 18 martie prevede un credit fiscal – 60% din chiria din martie 2020 pentru magazine şi buticuri, măsură care ar putea fi extinsă. În Franţa, o lege protejează IMM-urile împotriva evacuării dacă nu pot face faţă plăţii chiriilor sau a taxelor de servicii, începând cu 12 martie, pe o perioadă de până la 2 luni după ieşirea din starea de urgenţă.
    În Germania şi Marea Britanie, guvernele au impus un moratoriu în ceea ce priveşte evacuările, în timp ce în Ungaria evacuările sunt suspendate până la sfârşitul stării de urgenţă. Alte ţări, precum Grecia, au făcut eforturi pentru reducerea chiriilor, oferind de asemenea măsuri compensatorii proprietarilor, în timp ce, în Austria, au fost oferite subvenţii pentru chirii de către stat dacă anumite condiţii au fost îndeplinite.

    Aproape toate ţările au luat măsuri privind accesul la finanţare pentru IMM-uri şi pentru companiile cele mai afectate. Marea Britanie, Germania, Italia, Franţa şi Austria au anunţat pachete estimate la zeci sau sute de miliarde de euro pentru a susţine economia. De asemenea, majoritatea guvernelor au anunţat pachete de garanţii de stat pentru plata împrumuturilor accesate, pentru a evita o îngheţare completă a finanţării, cu consecinţe grave în întreaga economie europeană.

  • România are acum o şansă istorică de a înlocui o parte dintre importuri cu o producţie locală, care ar deveni cheia pentru revenirea economiei

    ZF IMM ’20: IMM-urile, în faţa celei mai mari încercări din ultimele trei decenii. Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar cu sprijinul CEC Bank, Coface şi CSR Nest.

    Deşi va avea un impact puternic asupra economiei, această criză vine şi cu oportunităţi pentru antreprenorii români, cred reprezentanţii mediului de business, care au explicat în cadrul videoconferinţei că România trebuie să ia măsuri rapide pentru a fructifica aceste oportunităţi.

    „Cred că deja există nişte oportu­ni­tăţi şi companiile beneficiază de ele. Destabilizarea lanţurilor de im­port le aduce oportunităţi compa­ni­ilor. În mo­mentul acesta, criza nu are un element de lăcomie, este extrem de important să intervenim acum pentru că există oportunitatea preluării acti­vităţii de import, există opor­tunitate şi în turism. Trebuie acţionat acum, tre­buie acţionat decisiv“, crede Eugen Anicescu, country manager, Coface România.

    Această criză a făcut antreprenorii să se gândească la soluţii prin care să se adapteze situaţiei şi să supra­vie­ţuiască, iar dacă această atitudine va continua, mediul de afaceri va supra­vieţui chiar şi acestei perioade foarte dificile, cu care oamenii de afaceri nu s-au mai confruntat, crede Bogdan Neacşu, director general şi preşedinte al Comitetului de direcţie CEC Bank.

    „Există lichidităţi în sistemul bancar, nu ne-am confruntat cu o fugă a capitalului. Avem o bază bună să restartăm economia, iar antreprenorii trebuie să îşi asume diferite planuri de investiţii.  Am văzut antreprenori care caută soluţii să se adapteze, chiar şi restaurantele. Dacă avem această atitudine, cu siguranţă vom supra­vie­ţui. Nu trebuie să aşteptăm doar statul să intervină în economie. Această si­tuaţie a făcut ca micile businessuri să se gândească la soluţii“, spune el.

    Cristian Păun, preşedintele Fon­dului Naţional de Garantare a Credi­te­lor pentru IMM-uri (FNGIMM), crede că trebuie să ne con­cen­trăm pe relansarea producţiei, înainte de a ne gândi la relansarea consumului pentru a ieşi din această criză.

    „Trebuie să ne concentrăm pe re­lan­sarea producţiei, înainte de re­lansarea consumului. Pe asta se bazea­ză programul IMM Invest, să restar­teze industria cu cei care îşi doresc să participe şi au o abilitate în a face aşa ceva. Acest parteneriat pu­blic-privat trebuie să producă aceste efec­te de salvare. De asemenea, tre­buie să limităm programele de sprijin şi la ce resurse are statul român la dis­poziţie acum. Trebuie să dublăm efor­turile statului de a oferi sprijin cu re­por­nirea economiei“, afirmă Cristian Păun.

    La rândul lui, Cosmin Moldovan, director general, Moldovan-Carman­geria Sânnicoară, crede că trebuie să pro­movăm mai mult produsele autoh­tone şi să sprijim producţia.

    „Ar fi bine să nu intrăm în panică, să fim pozitivi şi curajoşi şi să reîncercăm să repornim activitatea. Ce a fost oprit este greu de repornit după aceea“.

    Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei, crede că producţia trebuie repornită simultan cu consumul.

    „Trebuie să pornim simultan şi producţia, şi consumul. Primul lucru care trebuie susţinut este lanţul dintre consumator şi producător, acesta trebuie să funcţioneze corect pentru ca lucrurile să se întâmple mult mai repede“, afirmă el.

    Florin Jianu, preşedintele Con­siliului Naţional al Întreprin­derilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), consideră că statul ar trebui să se concentreze pe susţinerea lanţului valoric pentru a stimula consumul şi pe investiţii sistemice şi de tip suport.

    „Sunt patru piloni necesari pentru re­ve­nirea economiei: susţinerea edu­ca­ţiei este cheia, trebuie să ne ui­tăm la masa de start-up-uri şi să in­vestim în ele, susţinerea lanţului valoric, trebuie să stimulăm consumul, pentru că oamenii vor fi reticenţi să cumpere, iar o soluţie ar fi ca vouchere sau bonuri de consum să ajungă la oamenii care sunt în şomaj sau şomaj tehnic şi să le folosească în IMM-uri“, a spus el.

    Pe de altă parte, sunt IMM-uri care au început să fructifice deja opor­tu­nităţile apărute în această perioadă. De exemplu, compania Electric din Focşani, un producător de ambalaje, a fost nevoită să şi importe anumite pro­duse, precum pulveriza­toa­rele, din Turcia sau China, deoare­ce nu avea în fa­brică o linie specifică pentru a le face.

    Cosmin Buzăianu, director de vân­zări şi marketing al Electric, a men­ţionat însă în cadrul eveni­mentului ZF că astfel au văzut o oportu­nitate să investească într-o no­uă divizie de busi­ness. „Ne-am adap­tat, iar acum facem şi comerţ, dar vrem să producem şi noi aceste repere, pulveri­zatoarele. Am început o investiţie în acest sens.“

  • Discuţiile cu Guvernul despre susţinerea IMM-urilor continuă. Ce spun reprezentanţii unui hub axat pe ajutarea IMM-urilor

    Prima consultare cu reprezentanţii Guvernului pe marginea setului de măsuri rezultate din cercetarea iniţiată de Ingenius Hub, în cadrul campaniei „Construim împreună #ViataDupaCOVID19”, a avut loc miercuri, 29 aprilie 2020. Discuţiile au fost legate de: măsuri fiscale pentru menţinerea locurilor de muncă şi susţinerea industriilor afectate, propuneri de programe de finanţare pentru IMM-uri din fonduri guvernamentale şi fonduri UE, măsuri de creditare, măsuri specifice pentru digitalizare. La dezbatere au participat reprezentanţi ai celor patru medii esenţiale pentru inovare şi schimbare: mediul public, mediul de afaceri, mediul universitar şi mediul asociativ, potrivit informatiilor trimise de reprezentantii Ingenius Hub.

    La dezbaterea iniţiată de Ingenius Hub, prin fondatoarea Rodica Lupu, au participat secretarii de stat Daniela Nicolescu şi Liviu Rogojinaru, de la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Svetlana Gomboş, director AMPOC, din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, Tănase Stamule, consilier pe probleme economice al premierului, precum şi 50 de reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai patronatelor, ai profesiilor liberale, ai mediului universitar şi ONG-urilor, cum ar fi CNIPMMR, CONAF, UGIR, ANAT, RBL, Asociaţia Hotelierilor, CRE, Asociaţia Clusterelor, ADAF, Camere de Comerţ, Universitatea de Vest şi Universitatea Valahia, comunităţile Pro Afaceri Braşov, Antreprenor în România, Uprisers şi Viaţa de freelancer, lideri de opinie de marcă precum prof. Dr. Ovidiu Nicolescu, Gabriel Biriş sau Dan Ştefan şi, nu în ultimul rând, antreprenori şi experţi în diferite domenii.

    „Cred că este necesar mai mult decât oricând să ne ascultăm unii pe alţii, să avem răbdare să găsim punctele comune şi măsurile care sunt benefice tuturor, nu doar unora. Este încurajator faptul că reprezentanţii guvernului au disponibilitate pentru dialog. Rămâne să lucrăm împreună, toţi cei care putem să o facem, pentru a găsi rapid soluţii optime, fără să adâncim dezechilibre deja existente în economia noastră şi fără să compromitem nici echilibrul pe termen lung prin măsuri iresponsabile. Avem aşteptări mari de la acest demers, pentru că am avut bucuria să avem parteneri constructivi, care au şi viziune, dar şi spirit de echipă. Am reuşit să generăm un dialog deschis, civilizat şi în spirit de cooperare cu ajutorul partenerilor care ni s-au alăturat atât în reţeaua Ingenius Net, de un an încoace, dar şi acum, în contextul campaniei noastre. Ne-am propus un obiectiv important: să democratizăm dialogul social, să facem astfel încât să fie auzite vocile micilor antreprenori, ale profesioniştilor liberali, ale freelancer-ilor, ale celor care rareori au prilejul să îşi comunice problemele şi ideile la un nivel la care să poată avea impact. Invit pe toţi cei care doresc să se implice, să adauge propuneri la documentul deschis şi colaborativ pe care îl punem la dispoziţie. Să fie aceasta lucrarea colectivă a noastră, a tuturor”, a precizat Rodica Lupu, fondatoare Ingenius Hub.

    „Ministerul Economiei apreciază atât invitaţia la dialog cu partenerii din mediul economic, cât şi demersul de cercetare aplicată care a stat la baza măsurilor propuse aici. Suntem deschişi la propunerile dumneavoastră şi chiar vă încurajăm să ne transmiteţi toate ideile astfel încât deciziile pe care le vom lua să fie ancorate în realitate. Totodată, aş dori să lansez un îndemn la responsabilitate socială, în perioada care urmează. Ştiu că e o perioadă dificilă pentru noi toţi, dar trebuie să fim prevăzători şi după încheierea stării de urgenţă şi să încercăm să rămânem mai mult acasă”, a adăugat Liviu Rogojinaru, secretar de stat MEEMA, în cadrul întâlnirii.

    În baza rezultatelor parţiale obţinute în cadrul campaniei „Construim împreună #ViataDupaCOVID19”,  Ingenius Hub a agregat un set de măsuri economice pe care le-a propus partenerilor săi de dialog ca punct de plecare pentru elaborarea unui memorandum adresat Guvernului. În cadrul consultărilor de miercuri, materialul iniţial a fost completat cu propuneri noi din partea participanţilor, varianta actualizată putând fi consultată aici.

    De săptămâna viitoare, consultările vor fi reluate la nivel sectorial pe domenii de activitate, cu participarea unor delegaţi ai ministerelor de specialitate, astfel încât problemele specifice ale fiecărei zone economice să fie acoperite mai în detaliu.

    Cercetarea din cadrul campaniei „Construim împreună #ViataDupaCOVID19” continuă până pe 4 Mai

     

  • Mihai Ritivoiu, doctor în economie: Programul IMM Invest s-a născut mort. Nimeni nu va putea prelucra mii de dosare într-un timp util, iar dacă banii nu ajung la firme în următoarea lună, va fi prea târziu

    Mihai Ritivoiu, doctor în economie, scrie într-o opinie pe blogul său că programul IMM Invest, cel mai mare program guvernamental de credite garantate şi dobânzi subvenţionate pentru companii, este sortit pierii. În opinia sa, pe lângă faptul că programul ignoră realitatea „de la firul ierbii”, numărul de dosare va fi prea mare pentru a putea fi prelucrat în timp util, iar agenţii economici vor avea nevoie de resurse financiare într-un timp scurt.

    „Dumneavoastră (ministrul de finanţe Florin Cîţu – n. red.) daţi zecile de mii de agenţi economici aflaţi pe marginea prăpastiei (da, sunt zeci de mii, site-ul s-a blocat pentru că toţi s-au îngesuit buluc) pe mâna băncilor, să le deschidă dosare de credite, să îi analizeze, să le ceară bugete de venituri şi cheltuieli si cash-flow pe trei ani, la final să nu le semneze contractul de credit până nu obţin certificat fiscal de la Finanţe, etc. Doar că nimeni nu va putea prelucra zeci de mii de dosare într-un timp util. Iar dacă banii nu ajung la firme în următoarea lună, va fi prea târziu. Pacientul este pe masa de operaţie şi pierde masiv sânge. Nu-l mai poţi resuscita când e mort”, scrie Mihai Ritivoiu pe site-ul său.

    De asemenea, el apreciază măsurile economice din OUG 42 ca fiind marginale şi fără efect: „Practic, aţi pus la bătaie 781 milioane de lei pentru susţinerea dobânzilor şi comisioanelor pe anul acestea, aţi suplimentat plafoanele Fondului de Garantare pentru IMM-uri şi aţi redus co-garantarea de la 20 la 10 la sută. Ori, la agenţii economici nu plata dobânzilor e marea problemă. Ci accesul urgent la lichidităţi. Să poată să îşi aducă oamenii la muncă, să îşi achziţioneze materia primă, să îşi achite impozitela la stat. Iar aici, vor aştepta după bănci până la Paştele cailor.”

    Mihai Ritivoiu mai spune că unii furnizor şi importatori nu mai livrează pe credit şi noua regulă este plata pe loc, iar o bună parte dintre companii se află deja în incapacitate de plată.

    „Speriaţi de ce ar putea să vină, numeroşi importatori şi furnizori nu mai livrează pe credit comercial. Plata cu banul jos este noua regulă. Mai mult, o parte din firme au intrat deja în incapacitate de plată, nu şi-au plătit taxele la stat, salariile, unii au şi intrat în incidenţă de plată, neonorându-şi biletele la ordin.”

    În acest context, orientarea către bănci este o soluţie mai greu accesibilă, în condiţiile în care sistemul bancar de acum este diferit de cel de acum 10 ani şi acordarea creditelor mari se face la nivel central, mai opiniează Mihai Ritivoiu.

    „Sistemul bancar românesc nu mai este cel de acum zece ani. Este în restructurare masivă, cu închideri de agenţii, tăieri de salarii, automatizarea proceselor. Duse sunt vremurile în care un director regional de bancă avea în competenţă acordarea de credite într-un plafon de 2-5 milioane de euro. În prezent, majoritatea documentaţiilor de credit sunt analizate în Centrale, la Bucureşti. Ai datorii la stat? Ai avut întârzieri la plata ratelor? Nu te credităm.”

     

  • Cum s-a blocat site-ul IMM Invest: Când s-a deschis portalul au fost 397.000 de accesări pe minut. Sunt suspiciuni de atac cibernetic

    Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), a spus în cadrul unei videoconferinţe că astăzi, la ora 10, când a fost lansat site-ul IMM Invest, platforma a înregistrat 397.000 de accesări pe minut, un volum prea mare pentru a mai fi susţinut de platformă. El a menţionat că există suspiciuni şi pentru un atac cibernetic.

    „De la orele 5:30 timp de două ore au fost 2.785 de accesări. Portalul s-a deschis la ora 10, iar numprul de accesări a fost de 397.000 pe minut de la 132.000 de conexiuni. Este foarte clar că acest volum de trafic ne-a blocat site-ul.

    Dumitru Nancu nu a exclus varianta unui atac cibernetic şi a menţionat că vor fi verificate sursele accesărilor.

     

  • Comisia Europeană deblochează 8 mld. de euro, garanţii pentru credite acordate IMM-urilor

    Executivul european a anunţat că deblochează o sumă de 8 mld. de euro, bani care vor fi folosiţi pentru a oferi garanţii din Fondul European de Investiţii (FEI), parte din grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI).

    „Acest lucru va permite fondului european de investiţii să emită garanţii speciale pentru a stimula băncile şi alţi creditori să ofere lichidităţi pentru cel puţin 100.000 de IMM-uri europene şi pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie afectate de impactul economic al pandemiei de coronavirus, finanţarea disponibilă fiind estimată la 8 miliarde euro”, transmit reprezentanţii Comisiei Europene.

    Măsura Comisiei Europene vine în contextul în care întreprinderile mici şi mijlocii sunt afectate de criza Covid-19 şi se confruntă cu lipsă de lichiditate.

    „În această perioadă de criză fără precedent, este esenţial ca IMM-urile să primească sprijinul de care au nevoie. FEI depune eforturi intense pentru a asigura un răspuns rapid şi adecvat la pandemia de COVID-19 şi avem plăcerea de a lansa astăzi, împreună cu Comisia, această nouă iniţiativă în valoare de 8 miliarde EUR. Deşi acesta este un prim pas important, Grupul BEI va continua să depună eforturi în vederea găsirii unor soluţii suplimentare pentru a răspunde rapid nevoilor de finanţare ale antreprenorilor din întreaga Europă”, a declarat  Alain Godard, directorul executiv al programului FEI.

    Vedeţi mai jos comunicatul integral. 

    “Comisia Europeană a deblocat 1 miliard EUR din Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS), ce va servi drept garanţie pentru Fondul European de Investiţii (FEI), care face parte din Grupul Băncii Europene de Investiţii.

    Acest lucru va permite FEI să emită garanţii speciale pentru a stimula băncile şi alţi creditori să ofere lichidităţi pentru cel puţin 100.000 de IMM-uri europene şi pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie afectate de impactul economic al pandemiei de coronavirus, finanţarea disponibilă fiind estimată la 8 miliarde EUR. Anunţul de astăzi răspunde angajamentului asumat în comunicarea Comisiei din 13 martie de a oferi un ajutor imediat IMM-urilor care au fost grav afectate, cu fonduri care să poată fi deblocate deja în luna aprilie. Acest demers face parte din pachetul de măsuri anunţat de Grupul BEI la 16 martie, menit să mobilizeze rapid sprijinul pentru IMM-urile şi întreprinderile cu capitalizare medie din Europa.

    Una dintre consecinţele economice imediate ale pandemiei de coronavirus este lipsa bruscă de lichidităţi care afectează întreprinderile mici şi mijlocii. Aceste întreprinderi sunt, în general, cele mai afectate într-o situaţie de criză şi este esenţial să fie sprijinite cu lichidităţi suficiente pentru a putea supravieţui crizei. Cu toate acestea, într-o situaţie de penurie de lichidităţi, băncile nu sunt stimulate să acorde împrumuturi IMM-urilor, din cauza creşterii bruşte a riscului perceput. Acesta este motivul pentru care garanţiile UE care sprijină aceste împrumuturi sunt necesare. Începând de astăzi, FEI oferă pieţei garanţii specifice sprijinite de FEIS pentru a limita impactul pandemiei asupra întreprinderilor mici şi mijlocii şi asupra întreprinderilor mici cu capitalizare medie.

    Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru o economie în serviciul cetăţenilor, a declarat: „Peste tot în Europa, întreprinderile se confruntă cu dificultăţi. UE reacţionează rapid pentru a contribui la atenuarea şocului şi pentru a ajuta întreprinderile mici şi mijlocii, care sunt deosebit de vulnerabile. Astăzi, Comisia şi Fondul European de Investiţii pun la dispoziţie finanţare în valoare de 8 miliarde EUR, oferind astfel un ajutor imediat sub formă de lichidităţi pentru IMM-urile din Europa afectate de pandemia de coronavirus. Fondurile vor fi alocate deja în această lună prin intermediul băncilor locale şi al creditorilor locali pentru a ajuta întreprinderile cele mai afectate de criză.”

    Directorul general al FEI, Alain Godard, a declarat: „În această perioadă de criză fără precedent, este esenţial ca IMM-urile să primească sprijinul de care au nevoie. FEI depune eforturi intense pentru a asigura un răspuns rapid şi adecvat la pandemia de COVID-19 şi avem plăcerea de a lansa astăzi, împreună cu Comisia, această nouă iniţiativă în valoare de 8 miliarde EUR. Deşi acesta este un prim pas important, Grupul BEI va continua să depună eforturi în vederea găsirii unor soluţii suplimentare pentru a răspunde rapid nevoilor de finanţare ale antreprenorilor din întreaga Europă.”

    Suma de 1 miliard EUR deblocată din FEIS în temeiul mecanismului de garantare a împrumuturilor din cadrul programului COSME şi prin componenta InnovFin – Garanţii pentru IMM-uri din cadrul programului Orizont 2020 permite FEI să ofere garanţii în valoare de 2,2 miliarde EUR intermediarilor financiari, deblocând finanţări disponibile în valoare de 8 miliarde EUR. Garanţiile vor fi oferite prin intermediul FEI pe piaţă, printr-o cerere de exprimare a interesului publicată astăzi către mai multe sute de intermediari financiari, inclusiv bănci şi creditori alternativi. Principalele caracteristici ale acestor garanţii vor fi:

    un acces simplificat şi mai rapid la garanţia FEI;
    o acoperire mai mare a riscurilor – până la 80 % din pierderile potenţiale aferente împrumuturilor individuale (spre deosebire de acoperirea-standard de 50 %);
    accentul pus asupra împrumuturilor pentru capital circulant în întreaga UE;
    acordarea unor condiţii mai flexibile, inclusiv amânarea, reeşalonarea sau suspendările temporare ale obligaţiei de rambursare a împrumuturilor.
    Noile caracteristici vor fi accesibile noilor intermediari financiari, precum şi intermediarilor financiari existenţi care colaborează deja cu FEI, care vor oferi la rândul lor condiţii speciale pentru peste o sută de mii de întreprinderi care beneficiază de garanţii în cadrul programelor COSME LGF şi InnovFin SMEG.

    Etapele următoare

    Ca urmare a cererii de exprimare a interesului publicate astăzi, intermediarii financiari care au acorduri în vigoare cu FEI în cadrul programelor COSME şi InnovFin vor avea acces imediat la noile garanţii, la cerere. Alţi intermediari financiari pot avea acces la garanţii în urma unei proceduri de cerere rapidă. În acest mod, noile fonduri pot fi deja direcţionate către întreprinderile grav afectate în luna aprilie. IMM-urile vor putea să depună cereri direct la băncile locale şi la creditorii locali ce participă la program, care vor figura pe lista www.access2finance.eu(link is external).

    Comisia şi Grupul BEI vor continua să depună eforturi în vederea adoptării unor măsuri suplimentare şi vor utiliza toate instrumentele pe care le au la dispoziţie pentru a contribui la limitarea pandemiei de coronavirus şi la atenuarea consecinţelor economice ale acesteia.”