“Imigranţii care ajung în Uniunea Europeană traversând Marea Mediterană trebuie repatriaţi”, a declarat ministrul britanic de Interne, Theresa May.
“Nu sunt de acord cu Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, care susţine că niciun imigrant sau refugiat interceptat pe mare nu trebuie repatriat împotriva voinţei sale. O asemenea abordare nu face decât să încurajeze oamenii să îşi rişte vieţile“, a insistat Theresa May.
Planul de acţiune adoptat miercuri de Comisia Europeană prevede modalităţi de evitare a migraţiei pe cale maritimă, salvarea imigranţilor găsiţi pe mare şi distribuirea în statele membre ale Uniunii Europene.
Planul detaliază o serie de acţiuni imediate şi strategii, precum crearea unui centru pentru refugiaţi în Niger.
Ideea distribuirii imigranţilor în spaţiul Uniunii Europene în funcţie de cote a generat reacţii ostile. În afară de Marea Britanie, premierul conservator al Ungariei, Viktor Orban, a catalogat iniţiativa drept “o nebunie”.
Guvernul susţine că aceste măsuri sunt necesare pentru combarea imigraţiei ilegale şi vor cauza “cât mai puţine perturbări posibile”. În prima lună vor fi scanate toate paşapoartele, dar doar 25 la sută dintre ele vor fi verificate pentru a se asigura că datele sunt reale. După o lună vor fi verificate 50 la sută, iar până la jumătatea lui iunie 100 la sută, relatează BBC News Online.
Vor fi colectate date de la toţi pasagerii care părăsesc Marea Britanie, fie că folosesc rute aeriene, martitime sau feroviare.
Guvernul susţine că verificările sunt un instrument pentru imigraţie, oferind indicii dacă străinii părăsesc Marea Britanie atunci când ar trebui. El susţine că datele vor “îmbunătăţi abilitatea de a identifica şi a restrânge rutele migratorii şi vizele cele mai vulnerabile la abuz”. Acestea vor ajuta, de asemenea, serviciile de securitate să “urmărească infractorii şi teroriştii cunoscuţi sau suspecţi”.
Întrebat ce efect va avea asupra pasagerilor, John Keefe, director de Afaceri Publice la Eurotunnel UK, care gestionează şi operează tunelul prin Canalul Mânecii, a declarat că nu sunt aşteptate cozi de aşteptare lungi. Un purtător de cuvânt al P&O Ferries a declarat că firma speră ca tranziţia la noul sistem să se facă fluid.
Noile reguli sunt aplicate în conformitate cu legea imigraţiei din 2014.
Sistemul de informaţii prealabile privind pasagerii, introdus în 2004, oferă Guvernului informaţii despre pasagerii care intră sau ies din Marea Britanie pe cale aeriană, în timp ce verificarea ieşirilor înseamnă că vor fi strânse informaţii despre persoanele care părăsesc ţara prin orice mijloc de transport comercial. Persoanele care ajung în Marea Britanie sunt în continuare verificate.
Difuzat vineri, în cadrul emisiunii Inside Out London, documentarul se concentrează pe tema imigraţiei, devenită un subiect foarte dezbătut în Marea Britanie în apropierea alegerilor parlamentare din luna mai.
Un alt documentar în trei episoade difuzat în februarie de postul de televiziune Channel 4 şi intitulat “The Romanians Are Coming” a generat protestele comunităţii de români din Marea Britanie, nemulţumită de modul de abordare părtinitor al acestuia, care s-a concentrat doar pe aspectele negative. Difuzarea documentarului a stârnit o serie de critici inclusiv din partea instituţiilor publice, precum Ministerul Afacerilor Externe (MAE) şi Ambasada României la Londra.
Campion al dezbaterilor pe tema imigraţiei în Marea Britanie este partidul UKIP al lui Nigel Farage. Acesta a avut o ascensiune rapidă în 2014, când a câştigat alegerile europene în Marea Britanie, obţinând 24 de mandate de eurodeputat (în prezent a rămas cu 23). Partidul a reuşit, de asemenea, să intre în Parlamentul britanic la sfârşitul lui noiembrie, câştigând două mandate de deputat la alegerile parţiale, prin intermediul unor candidaţi care plecaseră din Partidul Conservator.
Acest succes al UKIP, care respectă tendinţa europeană de ascensiune a unor partide populiste şi xenofobe înregistrată pe fondul crizei financiare, a pus presiune pe conservatorii premierului David Cameron, nevoiţi să abordeze mai strict problema imigraţiei şi a generat unele tensiuni la nivelul Uniunii Europene cu privire la respectarea principiului privind libera circulaţie.
Documentarul difuzat zilele trecute de BBC încearcă însă să abordeze problema imigraţiei dintr-o perspectivă echilibrată şi realistă.
Acesta prezintă nemulţumirea nou-veniţilor est-europeni faţă de prejudecăţile cu care se confruntă în Marea Britanie, ilustrându-le cu povestea unei tinere românce, medic stomatolog, venită la Londra pentru a-şi căuta un loc de muncă, dar şi problema reprezentată de imigranţii care dorm pe străzi.
În prima sa parte, documentarul urmăreşte experienţa medicului stomatolog Iulia Creta, care a decis să plece din România pentru oportunităţile pe care i le poate oferi Marea Britanie. Absolventă a Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca, tânăra a plecat în Marea Britanie fără un contract de muncă, locuind într-o primă fază la un prieten.
Ca mulţi imigranţi români, Iulia Creta s-a confruntat şi ea cu portretizarea negativă a conaţionalilor săi, fiindu-i greu să obţină un loc muncă. Ea a primit însă asistenţă din partea şefului Asociaţiei dentiştilor români din Marea Britanie, Tommy Tomescu. Impulsionat de prejudecăţile faţă de imigranţii români sau de altă naţionalitate, Tomescu a înfiinţat un nou partid politic în Marea Britanie, Europeans Party. Partidul militează pentru dreptul de vot al imigranţilor într-un eventual referendum pe tema retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană.
“Am văzut români cărora le este teamă să spună de unde sunt doar pentru că sunt speriaţi că vor fi percepuţi diferit pentru că sunt din România. Iar acest lucru se întâmplă din cauza campaniei politice”, explică Tomescu.
Imaginile negative cu imigranţii români au dominat ştirile tabloide de la eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, la 1 ianuarie 2014. Un studiu recent al Institutului naţional de cercetări economice şi sociale arată că imigranţii aduc mai multă prosperitate naţiunii decât beneficiază de ea. Peste 40 la sută dintre imigranţi vin pentru a munci în Marea Britanie, iar alţi 30 la sută pentru a studia. Prin urmare, combinând aceste două categorii, rezultă că peste 70 la sută dintre imigranţii din Marea Britanie sunt mai puţin predispuşi să solicite beneficii sociale, explică cercetătoarea Katerina Lisenkov, de la Institutului naţional de cercetări economice şi sociale.
Potrivit ultimelor statistici ale Guvernului, doar 6,7 la sută dintre noii imigranţi solicită ajutor de şomaj în primele şase luni. Mulţi dintre ei sunt foarte calificaţi şi lucrează în sectorul bancar, financiar sau medical.
Aceşti tineri entuziaşti care vin în capitala britanică reprezintă însă doar o faţă a imigraţiei. Cealaltă este reprezentată de persoanele care dorm pe străzi. În ilustrarea acestui aspect, documentarul britanic prezintă, între alte exemple, şi situaţia a aproximativ 20 de români veniţi dintr-o comunitate de romi din sud-estul României, care dorm în corturi sub o autostradă, o zonă cunoscută drept “Fortăreaţa”, în condiţii precare şi cu speranţa obţinerii unor locuri de muncă temporare în construcţii.
Din cauza zgomotului, ei reuşesc să se odihnească doar câteva ore pe noapte, după cum povesteşte Marian, unul dintre românii din acest grup. Un alt român, George, venit în urmă cu o lună, povesteşte că a ales să trăiască în acest condiţii întrucât închirierea unei locuinţe presupune o chirie care trebuie plătită lunar, în timp ce locurile de muncă găsite de ei sunt pe perioade limitate de timp.
Documentarul prezintă, de asemenea, date statistice care sugerează că imigraţia a dus la creşterea numărului populaţiei britaice cu peste 500.000 de persoane în ultimii trei ani. Iar acest lucru înseamnă că populaţia născută în străinătate a ajuns probabil la opt milioane de persoane.
Analizele sugerează că cea mai mare schimbare a fost în Londra. Aproximativ 3,2 milioane de persoane care locuiesc în prezent în capitală s-au născut în străinătate, respectiv cu 200.000 mai multe decât la ultimul recensământ.
Cea de a patra conferinţă organizată în cadrul “Procesului de la Rabat”, un forum de discuţii între Europa şi Mediterana pe tema imigraţiei, a constituit un “start în raport cu obiectivele noastre”, s-a felicitat ministrul sengalez de Interne, Abdoulaye Daouda Diallo.
Imigraţia este o problemă atât pentru Nord, cât şi pentru Sud, a afirmat el în cursul unei conferinţe de presă.
Pentru Africa, “nu este de dorit ca cea mai importantă forţă de muncă a sa să fie lăsată să plece”, în timp ce de cealaltă parte, ţările europene “se trezesc cu persoane pe care nu pot conta”, a explicat el.
Prin urmare, potrivit lui, este necesară, în ţările de origine, implementarea unor programe privind descurajarea fenomenului migraţiei, dar şi de a asigura drepturile fundamentale ale imigranţilor în ţarile gazdă.
Un cartier defavorizat din Roma a fost acum câteva săptămâni teatrul unei răbufniri de furie din partea unor locuitori împotriva unui centru de primire a imigranţilor, acuzat că beneficiază de fonduri publice şi favorizează delincvenţa.
Anume acest gen de temeri trebuie să le facem uitate, a declarat ministrul însărcinat cu marocanii aflaţi în străinătate, Anis Birou. “Imigraţia este ca apa, ea ne irigă societăţile”, a spus el. Trebuie “să se explice sincer că anume aceasta este imigraţia. Dacă este ţinută în frâu, este un plus”, a continuat ministrul marocan.
Noua Comisie Europeană, intrată în funcţiune la începutul lunii, se concentrează pe aspectul pozitiv al fluxurilor migratorii, a subliniat Federica Mogherini, şefa diplomaţiei europene.
În domeniul imigraţiei, “trebuie integrate politici, viziuni şi acţiuni”, a subliniat ea, felicitându-se că reuniunea de la Roma a adunat miniştri de Interne şi miniştri de Externe de pe cele două maluri ale Mediteranei.
Conferinţa de la Roma a apropiat viziunile noastre în problema imigraţiei, s-a felicitat la rândul său ministrul marocan, amintind suferinţele îndurate de imigranţi.
“Triton va deveni operaţional de sâmbătă (1 noiembrie, n.red.), mulţumită unor mijloace puse la dispoziţie de statele membre”, a subliniat vineri Cecilia Malmström, în ultima sa intervenţie în calitate de comisar european pentru Afaceri Interne, relatează AFP.
Triton va conta pe 21 de nave, patru avioane, un elicopter şi 65 de ofiţeri detaşaţi de statele membre în regim de rotaţie cu durată variabilă.
Însă Triton nu are vocaţia de a înlocui operaţiunea militară italiană Mare Nostrum, care, potrivit ministrului italian de Interne Angelino Alfano, urmează să se încheie.
“Italia este obligată să mobilizeze mijloace pentru a asigura supravegherea frontierelor externe ale UE, să intervină pentru a oferi asistenţă ambarcaţiunilor aflate în dificultate şi să lanseze operaţiuni de salvare”, au declarat vineri surse europene.
Decizia de a pune capăt operaţiunii Mare Nostrum “aparţine autorităţilor italiene, întrucât este vorba de o operaţiune naţională, condusă cu mijloace naţionale şi începută după tragedia de la Lampedusa din octombrie 2013”, au subliniat aceste surse.
“Triton este un mijloc util de susţinere şi nu se substituie obligaţiunilor Italiei”, au insistat sursele europene. “Imigranţii salvaţi vor fi debarcaţi în Italia, unde vor fi înregistraţi şi luaţi în grijă. Ei vor putea depune o cerere de azil şi Italia va trebui să o examineze”, au adăugat ele.
Operaţiunea Triton, coordonată de Frontex, agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor, are un buget lunar de 2,9 milioane de euro.
Durata operaţiunii nu a fost stabilită, însă se ştie că va depinde de bugetul alocat pentru 2015 agenţiei Frontex. Abia atunci se va decide dacă operaţiunea va continua, în ce ritm şi cu ce mijloace, au subliniat sursele europene citate.
Frontex nu are mijloace proprii şi depinde de statele membre UE, care precizează durata punerii la dispoziţie a mijloacelor şi resurselor umane, locul în care intervin şi termenii misiunilor lor, a explicat pentru AFP o sursă apropiată dosarului.
“Ideile vehiculate de Guvernul britanic nu sunt în conformitate cu reglementările europene. Pentru noi, este foarte important principiul nediscriminării. În principiu, măsurile de limitare a imigraţiei intră în contradicţie cu legislaţia comunitară”, a declarat Jose Manuel Barroso.
Potrivit unor surse citate de FT şi de Sunday Times, Downing Street elaborează un plan care prevede alocarea de coduri de asigurări sociale cu durată determinată imigranţilor europeni necalificaţi care vin să muncească în Marea Britanie.
David Cameron intenţionează să anunţe noi măsuri pentru limitarea imigraţiei, în decembrie, dar analiştii cred că este vorba de un plan menit să contracareze ascensiunea formaţiunii eurofobe UKIP (Partidul Independenţei Marii Britanii), în perspectiva unui scrutin legislativ parţial, programat pe 20 noiembrie în circumscripţia Rochester/Strood.
Potrivit unor experţi citaţi de Financial Times, restricţiile pe care Cameron intenţionează să le implementeze nu ar face decât să stimuleze munca la negru.
“Marea Britanie este de o mie de ori mai importantă decât Uniunea Europeană. (…) Să fim cinstiţi – Uniunea Europeană nu funcţionează în mod corespunzător pentru noi în acest moment”, a declarat Cameron, pledând pentru renegocierea relaţiei Marii Britanii cu UE.
În centrul renegocierii ar fi problema migraţiei în cadrul Uniunii Europene, iar Cameron va pleda pentru obţinerea unor derogări de la principiul “libertăţii de circulaţie”.
“Economia noastră a crescut mai mult decât cele ale altor ţări europene. În mod paradoxal, nu avem atât de mulţi imigranţi din România şi Bulgaria, ci un număr foarte mare de italieni, spanioli şi francezi”, a afirmat Cameron, potrivit site-ului italian Blitzquotidiano.it.
Cameron a avertizat că va fi pregătit să le recomande britanicilor să voteze pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană dacă nu reuşeşte să reconfigureze relaţia ţării cu Blocul comunitar.
David Cameron a promis organizarea, în 2017, a unui referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană, dacă va câştiga alegerile parlamentare britanice în 2015 şi dacă nu va reuşi reconfigurarea relaţiei cu Blocul comunitar.
Deputaţii au adoptat în comisia de specialitate un nou proiect de lege care permite unui cetăţean străin, părinte al unui francez şi prezent de cel puţin 25 de ani pe teritoriul Franţei, să obţină cetăţenia pe baza unei declaraţii.
Versiunea votată în Adunarea Naţională introduce condiţia ca solicitantul să aibă vârsta de cel puţin 65 de ani în momentul prezentării cererii. Deputaţii francezi doresc astfel să evite ca măsura să se aplice străinilor mai tineri “pentru care nu se justifică o cale legală specifică pentru obţinerea cetăţeniei”.
Amendamentul precizează, între altele, că rezidenţa în Franţa trebuie să aibă caracter constant şi obişnuit pentru a evita ca de această nouă modalitate de dobândire a cetăţeniei franceze să beneficieze străinii care locuiesc ocazional pe teritoriul ţării.
Potrivit unei copii a discursului său obţinute de AFP, liderul liberal-democraţilor, Nick Clegg, va propune o consolidare a sistemului european de integrare actual.
În cadrul acestuia, noii membri trebuie să aştepte până la şapte ani înainte ca cetăţenii lor să aibă dreptul de a trăi şi munci în alte ţări membre UE. Clegg vrea o prelungire a acestei durate, pe care o justifică prin diferenţele economice dintre state.
Naţiunile precum Marea Britanie ar urma să aibă dreptul de a limita intrările pe teritoriul său dacă numărul imigranţilor este prea mare după depăşirea termenului, argumentează vicepremierul în discursul său.
“Este normal – şi spun acest lucru în calitate de proeuropean – să reformăm libertatea de mişcare pentru a reflecta aceste realităţi”, apreciază el. “Nu este vorba despre a închide uşa, ci de a stabiliza fluxul de persoane care intră în Marea Britanie în mod prudent şi onest”.
“Este în interesul tuturor celor care trăiesc aici – fie că sunt nativi sau nu – să fie siguri că, în cazul în care un nou membru se alătură UE nu vor fi surprize şi lucruri de care să se teamă”.
Printre actualii candidaţi la intrarea în UE figurează Albania, Islanda, Muntenegru, Serbia şi Turcia, dar preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a avertizat că nu vor fi noi aderări în următorii cinci ani.
Sondajele arată că imigraţia este o preocupare majoră a alegătorilor britanici în vederea alegerilor generale din mai 2015.
Plasat sub presiune de creşterea popularităţii Partidului pentru Independenţă (UKIP), eurosceptic, premierul David Cameron a promis renegocierea legăturilor ţării cu Bruxelles-ul şi organizarea unui referendum privind apartenenţa la UE în 2017, în cazul în care va fi reales.
Conform proiectului care ar fi primit sprijin în Cabinet, vor fi impuse limite persoanelor provenind din ţări în care salariile şi beneficiile sociale sunt mai mici decât în Marea Britanie. Astfel, acestea includ state membre UE, precum România şi Bulgaria, precum şi state care vor adera în viitor. Cetăţenii acestor ţări vor putea să meargă în continuare în Marea Britanie, dar numărul lor va fi limitat.
Conform propunerii, vor fi “două cercuri” în Europa, cu Marea Britanie şi altele delimitându-se de ţările din zona euro, angajate într-o integrare mai aprofundată. Ţările din “celălalt cerc” se vor concentra pe comerţ, reglementarea afacerilor, legile privind drepturile omului şi dreptul la beneficii sociale.