Tag: iesire
-
Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al României cu UE: Britanicii vor plăti enorm de scump ieşirea din UE, dar un Roexit ar fi un dezastru pentru România
UE se va transforma pe principiul integrării diferenţiate, iar unul dintre criteriile acestei integrări este cel al competitivităţii. Dacă România nu ţine pasul cu integrarea, costul finanţării statului va deveni cumplit de amar. Românii sunt proeuropeni, dar politicienii României nu au vrut convergenţă cu UE, ci doar banii UE.„La Începutul anilor 30 ani ai secolului trecut, românii au pus gaz peste focul din Europa, în aşa fel încât, câţiva ani mai târziu, şi-au dat foc şi la propria lor casă. În loc să construim edificiul numit România, noi am dat foc cetăţii şi, în anii 40 ai secolului trecut, România a fost destructurată cu largul nostru concurs”, aminteşte Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al României cu UE, fost ministru al integrării europene, azi profesor la Universitatea Babeş-Bolyai, cea mai mare universitate din România şi între cele mai prestigioase din ţară, cu peste 40.000 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi. -
Viaţa din Bosnia şi Herţegovina în fotografii – VIDEO
A fost atât de impresionat de oameni şi obiceiurile lor, încât a decis să realizeze o serie de fotografii în care să surprindă viaţa de zi cu zi a localnicilor.
Bosnia şi Herţegovina se învecinează cu Croaţia la vest, cu Serbia la est şi Muntenegru la sud. Are ieşire la mare sub forma unei mici fâşii de pământ de circa 20 km la Marea Adriatică, în jurul oraşului Neum.
Interiorul ţării este predominant muntos cu diferite râuri, cele mai multe nenavigabile. Capitala este la Sarajevo, care este de asemenea şi cel mai mare oraş. -
O companie aeriană şi-a anunţat IEŞIREA-FULGER din România! Ce se va întâmpla cu pasagerii care şi-au luat deja bilete
Compania aeriană cu origini italiene Ernest Airlines, care s-a lansat pe plan local în iunie 2018, a decis ca, începând cu 8 octombrie 2018 până în aprilie 2019 să îşi oprească temporar operaţiunile, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.
Din comunicatul de presă reiese că această decizie se datorează unui plan de îmbunătăţire pentru piaţa din România, dar şi pentru alte pieţe din Europa, care include extinderea flotei cu 4 noi aeronave – toate A320, până în aprilie 2019. Rutele existente se vor păstra, dar se vor adăuga şi altele noi.
Compania şi-a lansat operaţiunile pe plan local în iunie anul acesta odată cu anunţarea zborurilor directe Bucureşti – Verona, Bucureşti – Genova şi Iaşi – Verona, Iaşi – Cuneo.
“Suntem mulţumiţi de lansarea rutelor Italia – România din această vară şi ne dorim să venim mai bine în întâmpinarea nevoilor pasagerilor noştri. Aşa că, începând cu primăvara 2019, pasagerii noştri vor beneficia de îmbunătăţire la nivelul serviciilor şi noi rute. Noile conexiuni cu oraşe din Italia vor fi anunţate înainte deschiderii vânzărilor de bilete din vara anului 2019. Cele 4 rute existente cu 10 zboruri săptămânale se vor relua din primăvară” a declarat Davide Strinna, country manager România şi Ucraina.
Potrivit reprezentanţilor companiei, pasagerii care au achiziţionat biletele vor primi rambusare totală; toţi pasagerii vor fi informaţi prin intermediul email-ului şi vor fi contactaţi de către agenţii Ernest Airlines din call center.
-
Începe prăbuşirea în sistemul bancar: LOVITURĂ majoră pentru cea mai puternică bancă
Pierderea încrederii în creditorul german, după un lung şir de scandaluri, concedieri şi mutări în conducere, a cauzat un declin puternic al capitalizării de piaţă a companiei. Deutsche Bank este pe pierdere de trei ani încoace şi mai mulţi analişti pun sub semnul întrebării strategia directorului executiv, Christian Sewing.
Acţiunile Deutsche Bank au atins apogeul în 2009, iar de atunci au pierdut 90% din valoare. Numai anul acesta au scăzut cu 37 de procente, însă la ora 11 în această dimineaţă erau pe creştere cu 0,7% la bursa din Frankfurt.
Includerea în acest tip de index a devenit foarte importantă pentru companii, într-o lume dominată de fonduri de investiţii pasive. Doar indicele Euro Stoxx 50 este în vizorul unor fonduri de investiţii care gestionează active în valoare de mai mult de 40 mld. euro. Excluderea băncii din index ar însemna că investitorii vor începe să vândă, pe măsură ce se vor orienta către noile companii incluse.
Scăderea acţiunilor sub nivelul minim pentru a fi inclus în acest index a fost în medie de 5,6% în luna dinainte de anunţ şi încă trei procente între anunţ şi retrogradarea propriu-zisă. Marea problemă a băncilor care au decăzut din acest index a fost reputaţia.
-
Prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru, la ieşirea din Parchetul General: Nu am văzut ce se întâmplă la protest pentru că nu eram acolo
„Aş vrea să fac câteva lămuriri. Eu vreau să vă asigur că am respectat legea cu stricteţe, contrar a ceea ce s-a încercat sau vehiculat în spaţiul public, nu înţeleg de ce au vrut să denigreze instituţia prefectului, noi nu facem politică, noi respectăm legea prefectului. Să aveţi încredere că noi respectăm legea. Nu pot detalia sau explica modul în care alte instituţii au acţionat. Eu vorbesc doar despre mine. Am respectat legea şi acel ordin de intervenţie a respectat legea. V-am răspuns că a fost legea respectată”, a declarat prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru, la ieşirea din sediul Parchetului General.Aceasta a mai spus că nu a văzut evenimentele din Piaţa Victoriei, pentru că nu a fost prezentă la manifestare.„Nu m-am întâlnit (cu ministrul de Interne. n.r.). Nu pot să comentez, v-am spus doar că legea a fost respectată. (…) Nu am dat ordin să fie rănit cineva. (…) S-a respectat legea. Nu am văzut cu ochii mei (violenţele de la prostest, n.r.), pentru că nu eram în Piaţă”, a spus Speranţa Cliseru, refuzând să dea mai multe detalii privind această chestiune.Pe de altă parte, Laurenţiu Cazan, cel care a comandat intervenţia jandarmilor la protest, a spus în urmă cu o săptămână că prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru, s-a aflat în Piaţa Victoriei, care a observat desfăşurarea mitingului, iar ordinul de evacuare a zonei a fost semnat în jurul orei 20:00, atunci când situaţia a „degenerat”. -
Grecia a finalizat împrumutul de 61,9 miliarde euro, acordat de ţările din zona euro
Drept urmare, pentru prima dată în opt ani, Grecia speră să se poată împrumuta din nou de pe pieţele interanţionale.
Împrumul a fost acordatat pentru a face faţă crizei datoriilor, fiind cea de-a treia parte din cel mai important plan de salvare (bailout) din istoria financiară mondială. Valoarea totală a împrumuturilor acordate Greciei pentru a face faţă crizei s-a ridicat la aproximativ 289 de miliarde de euro, pentru care Grecia va avea nevoie de câteva decenii pentru a-i rambursa.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro