Tag: identitate

  • Companiile le dau angajaţilor funcţii cu denumiri complicate în lipsa măririlor de salarii şi a promovărilor

    Director Greater Balkans Beverages & South Eastern Europe Franchise, Application Security Analyst & Penetration Tester, Linux SysAdmin Guru, General Manager Greater Balkans & SEE Franchise, .NET Ninja sau SSU & Regulatory Specialist sunt doar câteva exemple de titulaturi neobişnuite atribuite angajaţilor din România sau publicate pe site-urile online de recrutare.

    Pentru specialiştii din domeniu nici complexitatea funcţiei, nici denumirea în sine nu ridică semne de întrebare, însă pentru cineva din afară acestea nu creează decât confuzie, mai ales atunci când denumirea funcţiei ajunge să fie un „mini-CV“ al unor responsabilităţi care fie se bat cap în cap, fie nu au corespondent în limba română, fie se folosesc doar în anumite industrii şi companii.

    De ce au simţit companiile nevoia de a le atribui angajaţilor titulaturi interminabile sau chiar amuzante? Cât din această politică este, în fapt, nevoie şi cât este un instrument de motivare sau de creare a unei aure profesionale? Nici angajaţii şi nici oamenii de HR nu par să aibă un răspuns clar.

    Trendul vine din IT şi din outsourcing şi managerii din marile corporaţii nu mai sunt doar directori generali, astfel că titulaturile lor încep să capete noi „add in“-uri geografice sau chiar financiare, iar cele mai exotice elimină din start aplicaţiile unor nonspecialişti.

    „Companiile au devenit din ce în ce mai complexe, sunt matriceale, au mai multe dimensiuni. Prin urmare, există riscul ca angajaţii să-şi piardă identitatea. Sunt multe cazuri în care angajaţi din aceeaşi corporaţie nu se cunosc şi nici nu se recunosc prin funcţia din cartea de vizită. Astfel, titulaturile îi plasează undeva, clarifică rolul persoanei într-o companie, pentru cine lucrează sau în ce departament“, explică Roxana Teşiu, directorul de resurse umane pe Europa al Wipro Technologies, furnizor de servicii BPO.

    Pe de altă parte, titulaturile au început să funcţioneze, în special în sfera corporatistă, pe modelul omului „bun la toate“. Cum organizaţiile sunt tot mai complexe, iar procesele, produsele şi organigramele în sine se tot multiplică, apar responsabilităţi noi în fişele de post ale unor joburi care abia se inventează. În condiţiile în care o corporaţie, un call-center sau o companie din telecom are şi câteva mii de angajaţi doar pe o singură piaţă, este greu de crezut că pentru fiecare serviciu sau produs nou care apare angajatorul va recruta câte un om sau va crea departamente dedicate. Prin urmare, responsabilităţile se grupează şi se transferă. Ce rezultă din asta? Angajaţi cu funcţii înghesuite cu greu pe cărţile de vizită şi care ajung să ocupe şi un întreg rând sau mai mult din CV.

    „Organizaţiile cresc şi tot cresc, iar titulaturile acestea complexe nu fac altceva decât să reflecte structura din prezent a mediului de business. Directorul general nu mai este acum doar director general, ci preia şi responsabilităţi de finanţe, de strategie, de decizie şi, în multe cazuri, titulatura sa mai capătă şi o dimensiune geografică“, mai spune Teşiu.

    Dar nu doar angajatorii devin „inventatori“ de meserii, ci şi salariaţii, care, în unele cazuri, îşi aleg singuri titulaturile. Pentru unii, o funcţie cât mai complexă denotă putere, rolul lor în companie şi importanţa acestora sau chiar devine un „mini-CV“, iar pentru alţii este doar o strategie de marketing sau un instrument de creştere a gradului de încredere în propriile forţe.

    „O titulatură «pompoasă» poate fi şi o sursă de motivare pentru angajaţi. Când lucram în industria bancară am avut ocazia, la un moment dat, să lucrez într-un departament care se ocupa atât cu vânzarea de credite, cât şi de colectarea lor. Erau două activităţi care, teoretic, se băteau cap în cap, însă a fost o urmare a crizei. Şi a venit momentul când a trebuit să îmi aleg titulatura funcţiei, pentru un job abia inventat. Am ales să fiu sales collection projects manager“, precizează Cosmin Cosma, absolvent al şcolii de afaceri ASEBUSS şi proprietar al unei firme de publicitate înfiinţate în urmă cu un an. De-a lungul carierei, el a mai fost deţinătorul mai multor titulaturi exotice, precum field collection force manager, mortgage collection & R.E.M. manager sau filed collection & retail restructuring manager, iar în prezent se recomandă ca chief evangelist al firmei pe care a creat-o.

    „Chief evangelist este o titulatură care a pornit din America de la ideea promovării produselor clienţilor tăi până la stadiul în care devine un fel de religie. Pe de altă parte, funcţiile foarte complexe sau neobişnuite ca denumire cred că sunt rezultatul unui mediu corporatist foarte complex care a dus la crearea unor joburi superspecializate. Iar asta se vede foarte bine în IT, unde funcţiile angajaţilor sunt compuse din tipul de produs pe care sunt specializaţi. Nu m-ar mira ca un angajat care scrie toată ziua cu pixuri X să devină expert/specialist X writer“, susţine Cosma.

    Funcţia formată din multe cuvinte atent aşezate mai poate însemna şi mascarea unor activităţi mai mult decât obişnuite într-o denumire care să îi crească angajatului stima de sine, arată un studiu publicat de MyJobMatcher.com. Conform angajatorilor, important e să fie treaba bine făcută, iar angajaţii mulţumiţi. Dacă totul se poate obţine prin combinarea unor cuvinte frumoase, de ce nu?

  • Părintele celei mai controversate monede din lume şi-a dezvăluit identitatea. El este antreprenorul care a lansat Bitcoin şi a schimbat modul în care percepem banii

    Antreprenorul Australian Craig Wright a recunoscut public că este inventatorul Bitcoin, scrie BBC.

    Wright a furnizat şi dovezi tehnice care să susţină afirmaţia sa că ar fi ”părintele” bitcoin. Membrii din comunitatea Bitcoin şi ai echipei de dezvoltare au conformat că într-adevăr el este cel care a inventat una dintre cele mai controversate monede din lume, informează Ziarul Financiar.

    Craig Wright şi-a dezvăluit identitatea către BBC, the Economist şi GQ. După ce s-a întâlnit cu BBC, Wright a semnat digital mesaje folosind elemente criptografice dezvoltate în primele stagii ale Bitcoin, legate de moneda virtuală şi de ”mintea” din spatele acesteia.

    Craig Steven Wright este un antreprenor Australian, specialist în IT. El a terminat colegiul Padua în Brisbane în 1987. A fost profesor de ştiinţa calculatoarelor şi cercetător la Universitatea Charles Sturt, unde a lucrat la al doilea doctorat.

    El a lucrat în IT pentru mai multe companii, inclusiv OzEmail, K-Mart şi Australian Securities Exchange. El a gândit arhitectura pentru primul caziono online din lume, Lasseter Online.

    Wright a fost CEO al firmei de tehnologie Hotwire Preemptive Intelligence Group, care plănuia să lanseze Denariuz Bank, prima bancă de Bitcoin din lume, însă a întâmpina probleme cu autorităţile de reglementare din Australia şi a abandonat proiectul.

    Wright este de asemenea părintele companiei DeMorgan, şi companiei de securitate cibernetică Panopticrypt. 

    Citiţi aici mai multe despre scandalul care ar putea distruge Bitcoin

  • O evreică a fost în realitate autoarea tuturor operelor lui Shakespeare. Descoperire colosală – VIDEO

    Anul acesta se împlinesc 400 de ani de la moartea lui William Shakespeare, însă, se pare, că cea mai mare parte dintre opera lui nu i-ar fi aparţinut în realitate, potrivit unui expert în creaţia şi personalitatea lui Shakespeare.

    Descoperirea arată că autoarea lucrărilor pe care mulţi le-am citit s-au le-am vizionat la teatru sau la tv ar fi de fapt o tânără evreică.

    Cum ar fi fost posibil aşa ceva? De ce frumoasa Amelia a fost autoarea pieselor lui Shakespeare – VIDEO

  • EXCLUSIV: Deputat PSD: În ziua votului, Ghiţă a contactat deputaţii de la toate formaţiunile politice

    Un deputat PSD, cu identitate protejată, le-a declarat procurorilor că Sebastian Ghiţă şi-ar fi şantajat colegii pentru ca aceştia să respingă cererile DNA de încuviinţare a reţinerii şi a arestării, precizându-le că în ziua votului Ghiţă “a contactat, personal, deputaţii de la toate formaţiunile”, informează Mediafax

    “În ziua votului, Ghiţă Sebastian Aurelian a contactat, personal, deputaţii de la toate formaţiunile politice şi i-a rugat să nu voteze cererea, promiţându-le direct sau lăsându-le să se înţeleagă că atunci când au nevoie, uşa televiziunii RTV le este deschisă, având în vedere şi faptul că urmează două campanii electorale anul acesta. A fost de la sine înţeles că, în cazul unui vot în favoarea arestării observat, consecinţele erau dezastruoase pentru cel în cauză”, a precizat parlamentarul cu identitate protejată în faţa procurorilor anticorupţie.

    De asemenea, deputatul a precizat în declaraţia pe care a dat-o la DNA că votul ar fi putut fi observat în contextul în care preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a permis filmarea procedurii de vot de la balcon, lucru care, potrivit parlamentarului, nu se mai întâmplase niciodată până atunci, ceea ce ar fi înseamnat că “există posibilitatea ca din cele patru camere, una să fie a postului România TV sau chiar a lui personală, scopul fiind de a monitoriza votul fiecărei persoane care trecea pe la urne”, se arată în declaraţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul dintre cei mai căutaţi hackeri din lume şi-a dezvăluit identitatea. Este român

    Românul Gheorghe Răzvan Eugen se află în spatele unueia dintre cele mai importante grupări de hackeri din lume, Team GhostShell, scrie The Next Web.

    GhostShell a semnat unele dintre cele mai importante atacuri cibernetice din ultimii cinci ani. FBI,NASA sau Pentagon au fost compromise de GhostShell. În plus, peste 2,5 milioane de adrese de email oficiale ruseşti au fost compromise precum şi numeroase alte firme din domeniul securităţii cibernetice.

    Potrivit lui Bryan Clark, The Next Web, GhostShell a hotărât să-şi dezvălui identitatea. Se pare că este român, îl cheamă Gheorghe Răzvan Eugen, are 24 de ani şi locuieşte în Bucureşti la 15 minute de Casa Poporului.

    „„Numele meu este G. Răzvan Eugen şi sunt omul din spatele pseudonimului Team Ghostshell. Eu sunt Ghostshell. Deşi de-a lungul timpului mi s-a spus in multe feluri(….) am 24 de ani, sunt născut pe 16 august 1991 în Bucureşti, România. Deşi călătoresc des, locuiesc încă aici. Stau la aproximatic 15 minute de cea mai mare clădire din europa, Casa Poporului. Înainte de a fonda Team Ghostshell, am făcut parte dintr-o altă reţea de hackeri, MalSec. Am înfiinţat-o cu fostul membru lulzsec, care nu a fost prins niciodată, pe reţeaua AnonOps, la începutul anului 2012. Am condus toate operaţiunile de hacking, iar el se ocupa de relaţia cu media. Am avut un conflict cu el, pentru că bănuiam că era din FBI şi ne-am despărţit. Am luat în acel moment cu mine toţi hackerii pe care îi recrutasem şi îi formasem personal. El i-a ţinut pe restul. Ceilalţi au plecat” scrie românul în mesajul trimis către zece jurnalişti de IT, aleşi de el, printre care şi Bruan Clark de la The Next Web, care a publicat duminică articolul despre GhostShell„, scrie românul.

    De ce a decis să-şi dezvăluie identitate?

    Citeşte de ce doi români vor să determine lumea să renunţe la parole într-o perioadă când securitatea cibernetică este tot mai importantă

    “Vreau doar să îmi asum acţiunile, să suport consecinţele şi să sper că totul va fi bine. Ce îmi dorec cu adevărat este să fac în continuare parte din această industrie. Securiatatea cibernetică este ceva ce mă pasionează foarte mult, în ciuda problemelor legale ce le atrage. Pe de altă oarte sper ca alţi hackeri şi hacktivişti să fie inspiraţi de exemplul meu şi să caute să fie mai buni. Doar pentru că ai explorat părţi ale internetului şi ai protestat împotriva unor chestiuni importante, nu înseamnă cp trebuie să te temi şi şi devii paranoid faţă de oamenii din jurul tău”, a mărturisit Eugen.

    Citiţi şi povestea hacker-ului român care spart site-urile Pentagonului, Google, NASA şi pe cel al Marinei Regale Britanice

    GhostShell a fost cel mai activ în 2012, când a spart numeroase servere guvernamentale din SUA şi Rusia. Apoi nu s-a mai vorbit despre această reţea de hackeri, până în 2015, când a anunţat prin contul de Twitter că a lansat noi atacuri cibernetice şi este în posesia a mii de date private de pe servere securizate.
     

    Vezi aici cine te supraveghează online şi cum te poţi apăra

  • Cum vede lumea un om care a ieşit din închisoare după 44 de ani. A fost uimit să vadă că toată lumea “avea fire în urechi” – FOTO ŞI VIDEO

    În 1971 a fost condamnat la închisoare. Avea doar 25 de ani, iar acum după  44 de ani a fost eliberat. Lumea, tehnologia era complet diferită la sfârşitul anilor 60, aşa că este perfect normal ca bătrânul în vărstă de 69 de ani să se minuneze de ceea ce vede în jur.

    Într-un interviu pentru Al Jazeera, Otis Johnson a spus că a vizitat Times Square din New York şi a fost uimit să vadă că toată lumea “avea fire în urechi” şi că oamenii arătau ca agenţi CIA. În plus, a observat că oamenii “vorbeau singuri” cu telefoanele în mână şi a fost impresionant de panourile luminoase de pe clădiri.

    “Am văzut că foarte mulţi oameni vorbesc singuri, apoi m-am uitat mai atent şi am observat că au ceva în urechi. Nu ştiu ce sunt chestiile astea, nu ştiu ce sunt aceste iPhone-uri. M-am gândit că toţi au devenit agenţi CIA sau ceva asemănător. Astă e singurul lucru la care m-am putut gândit. În anii 60-70 doar agenţii CIA aveau fire în urechi.”, a mărturisit el.

    Otis Johnson a fost condamnat pentru tentativă de omor a unui ofiţer de poliţie. La eliberarea din puşcărie Johnson a primit o carte de identitate, 40 de dolari şi două bilete de autobuz.

  • Cele mai bizare uniforme militare – GALERIE FOTO

    Fiecare ţară are identitatea sa naţională, un drapel reprezentativ şi uniforme militare. Ei bine, aceste ţări au ales uniforme care sigur te vor uimi.

    Fiji

    Coasta de Fildeş

    Coreea de Sud

     

    Fotografii:  Oscar in the middle/Flickr/Wikicommons

  • Măsură fără precedent în România: RAR nu mai eliberează cărţi de identitate pentru maşinile Volkswagen

    Registrul Auto Român (RAR) nu mai eliberează cărţi de identitate pentru maşinile Volkswagen care urmau să fie vândute în România, potrivit preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

     

    “Am avut o discuţie cu cei doi miniştri care sunt direct responsabili de domeniu, ministrul mediului pentru partea de poluare şi ministrul transporturilor. Ministrul transporturilor m-a informat că deja RAR nu mai eliberează cărţile de identitate pentru maşinile care ar urma să fie vândute şi care sunt în stoc”, a afirmat Călin Popescu-Tăriceanu.

  • Măsură fără precedent în România: RAR nu mai eliberează cărţi de identitate pentru maşinile Volkswagen

    Registrul Auto Român (RAR) nu mai eliberează cărţi de identitate pentru maşinile Volkswagen care urmau să fie vândute în România, potrivit preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
     

    “Am avut o discuţie cu cei doi miniştri care sunt direct responsabili de domeniu, ministrul mediului pentru partea de poluare şi ministrul transporturilor. Ministrul transporturilor m-a informat că deja RAR nu mai eliberează cărţile de identitate pentru maşinile care ar urma să fie vândute şi care sunt în stoc”, a afirmat Călin Popescu-Tăriceanu.

  • RAR nu mai eliberează cărţi de identitate pentru maşinile Volkswagen

    Registrul Auto Român (RAR) nu mai eliberează cărţi de identitate pentru maşinile Volkswagen care urmau să fie vândute în România, potrivit preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

    “Am avut o discuţie cu cei doi miniştri care sunt direct responsabili de domeniu, ministrul mediului pentru partea de poluare şi ministrul transporturilor. Ministrul transporturilor m-a informat că deja RAR nu mai eliberează cărţile de identitate pentru maşinile care ar urma să fie vândute şi care sunt în stoc”, a afirmat Călin Popescu-Tăriceanu, la Digi24.

    El a adăugat că este nevoie ca cetăţenii să fie protejaţi. “În momentul în care autorităţile iau cunoştinţă de o astfel de situaţie, trebuie să reacţioneze, până se constituie, eu ştiu, asociaţii de consumatori, până îşi iau avocaţi care să le apere interesele afectate în justiţie”, a spus preşedintele Senatului.

    Călin Popescu-Tăriceanu consideră că statul român a fost înşelat, pentru că a încasat – prin taxa de mediu – mai puţini bani pentru maşini care poluează mai mult. “Cred că statul român trebuie să acţioneze, aşa cum fac şi celelalte ţări, de exemplu Belgia s-a constituit parte civilă împotriva Volkswagen, în Spania guvernul a hotărât să penalizeze cu 1.000 de euro cosntructorul pentru fiecare maşină vândută”, a arătat Călin Popescu Tăriceanu.

    Declaraţiile intervin în condiţiile în care au apărut şi primele cifre referitoare la efectele scandalului Dieselgate în România. Conform unor surse, peste 100.000 de maşini produse de grupul Volkswagen, dotate cu softuri care păcălesc testele de mediu, au ajuns în România. În total, cinci milioane de maşini Volkswagen din toată lumea, inclusiv din Romania, vor fi rechemate în service.

    Peste 100.000 de maşini Volkswagen cu probleme, care au fost vândute în România, ar putea fi rechemate în service în perioada următoare, susţin surse din domeniul auto.

    Săptămâna trecută, RAR a anunţat că verifică dacă pe maşinile pentru care a acordat constructorilor certificate de omologare privind emisiile poluante există dispozitive de manipulare a emisiilor şi a cerut reprezentanţei Volkswagen în România o listă cu tipurile de vehicule pentru care s-au folosit astfel de dispozitive.

    “Conducerea Registrului Auto Român a contactat conducerea reprezentanţei grupului Volkswagen în România şi a cerut transmiterea, în cel mai scurt timp, a listei tipurilor de vehicule ale mărcilor care aparţin Grupului Volkswagen, pentru care s-au folosit astfel de dispozitive sau tehnici, precum şi actualizarea listei tipurilor de vehicule, pe măsură ce aceste informaţii vor fi comunicate de către constructor/autoritatea de omologare responsabilă”, arăta RAR într-un comunicat.

    Potrivit acestuia, pentru certificatele de omologare acordate de RAR referitoare la emisiile poluante, Registrul Auto Român a contactat titularii acestor certificate şi a lansat o acţiune de verificare, referitoare la probabilitatea existenţei pe vehiculele fabricate până acum a unor dispozitive de manipulare a emisiilor poluante.

    “Acţiunile RAR se vor adresa exclusiv constructorilor de autovehicule sau reprezentanţilor autorizaţi ai acestora, nicidecum persoanelor fizice (…) Menţionăm că RAR nu a acordat niciun certificat de conformitate pentru niciun autovehicul echipat cu motor diesel”, informa vineri instituţia.

    Măsurile au fost luate în urma solicitării Comisiei Europene referitoare la efectuarea unor verificări de către toate statele membre cu privire la probabilitatea folosirii dispozitivelor de manipulare a emisiilor poluante, de către producătorii ce comercializează în Europa autovehicule omologate de tip.

    Scandalul emisiilor poluante a izbucnit după ce Agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA) a acuzat VW în această lună că a instalat sisteme electronice speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din SUA în materie de emisii, expunând cetăţeni americani la gaze poluante.

    Potrivit autorităţilor americane, 482.000 de autoturisme cu motoare diesel au încălcat standardele federale americane privind emisiile de dioxid de carbon: modelul de Volkswagen Jetta din perioada 2009-2014, modelele Beetle şi Golf, precum şi modelul Volkswagen Passat din 2014-2015 şi modelul Audi A3. Grupul Volkswagen a recunoscut instalarea dispozitivului electronic care induce în eroare sistemele de măsurare a noxelor.

    Săptămâna trecută, Guvernul de la Berlin a cerut constructorilor de automobile informaţii tehnice suplimentare pentru a se putea verifica dacă în Germania sau în Europa există probleme privind respectarea normelor de poluare, în contextul scandalului în care este implicat grupul auto Volkswagen în Statele Unite. Oficiali din Germania şi Franţa au cerut la rândul lor ca investigaţiile referitoare la manipularea de către Volkswagen a testelor pentru emisiile poluante ale vehiculelor diesel să fie extinse la nivelul întregii industrii auto.

    Volkswagen intenţionează să aloce 6,5 miliarde de euro în trimestrul trei pentru acoperirea costurilor remedierii neregulilor legate de emisiile poluante ale motoarelor diesel instalate pe 11 milioane de vehicule la nivel mondial, în condiţiile în care scandalul declanşat în SUA se extinde.

    Grupul va rechema până la 11 milioane de vehicule diesel implicate în scandalul emisiilor, pentru a se asigura că motoarele acestora respectă standardele referitoare la nivelul noxelor.

    Între timp, scandalul se extinde şi la alte mărci ale grupului VW. Aproximativ 1,2 milioane de vehicule Skoda echipate cu motoare pe motorină, din întreaga lume, au dispozitive de manipulare a emisiilor, ca şi 2,1 milioane de automobile Audi şi 700.000 de automobile Seat.