BusinessMagazin

Tag: Hunedoara

  • Satul din România unic in lume, cu un drum de 10 km de marmură. Mai are un singur locuitor

    Satul Alun este unul dintre cele mai ciudate locuri din judeţul Hunedoara. Mai are un locuitor, în acte, o mănăstire din marmură, dar şi un drum din marmură de circa zece kilometri, unic în România.

    În satul Alun, din Ţinutul Pădurenilor, locuiau în urmă cu aproape jumătate de secol peste 100 de familii. Ultima casă, cu numărul 104, a fost construită în anii ’60, în apropierea carierei de marmură de la marginea Alunului.

    De atunci, din „satul înmărmurit“, cum îi spun localnicii din aşezările învecinate, au început oamenii să migreze, iar în prezent, singurul care a rămas nedezlipit de Alun este Gheorghe Gheorghesc.

    „Satul are o vechime de aproape 300 de ani, poate şi mai mult, iar în vremea tinereţii mele, era unul dintre cele mai mari din zonă. Avea o şcoală cu internat, în care învăţau copiii din tot Ţinutul Pădurenilor, dar şi din Hunedoara.

    Iar localnicii munceau în cariera de marmură de la marginea satului şi în minele din Ghelari. Colectivizarea făcută de comunişti i-a alungat pe oameni, la fel cum combinatul siderurgic din Hunedoara i-a atras la oraş. Aşa, treptat, au rămas în sat doar bătrânii“, povesteşte Gheorghe Gheorghesc.

    Erau hore în sat, nedei”

    Drumul de marmură se opreşte însă în pădure, unde este continuat de unul forestier, aproape impracticabil cu maşina în ultimii ani.

    Cititi mai multe pe www.mistere-romania.info

  • Ultima „MINUNE” săvârşită de părintele Arsenie Boca valorează 20 de milioane de euro. E incredibil ce se întâmplă zilele astea lângă mormântul de la Mânăstirea Prislop

    EXCLUSIV: Citiţi mai jos mărturia unei „minuni” de 20 de milioane de euro săvârşite de părintele Arsenie Boca:

    „După căldură infernală a oraşului, aerul condiţionat şi blatul rece, de marmură, al mobilierului recepţiei unui hotel din Deva, sunt o sfântă binefacere. Şi nu apuc să spun a doua oară „sfânt”, că şi simt că mă învăluie un miros de mir amestecat cu o notă sobră de parfum bărbătesc. Îmi închipui că e doar o senzaţie indusă şi, imediat, realitatea îmi bate obrazul.

    „Stimată doamnă, trebuie să facem un mic….

    Ultima „MINUNE” săvârşită de Arsenie Boca valorează 20 de milioane de euro. Iată ce se întâmplă lângă mormântul de la Mânăstirea Prislop

  • Trezoreria va împrumuta cu 40 milioane de lei Complexul Energetic Hunedoarea

    Împrumutul va fi acordat prin ordonanţă de urgenţă.

    Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a arătat, la începutul şedinţei de guvern, că este vorba de un prim pas în salvarea companiei.

  • ArcelorMittal delistează combinatele din Iaşi şi Roman, iar pe cel din Hunedoara îl trece pe AeRO

    “Cel puţin în România, tehnologiile care exploatează sursele regenerabile nu au ajuns încă la un stadiu de dezvoltare care să le permită funcţionarea în lipsa unei scheme de sprijin, respectiv nu au atins «grid parity». Mai mult, ultimii ani au demonstrat că sistemul certificatelor verzi nu a stimulat investiţiile în capacităţi mici de producere. Prin urmare, introducerea unui sprijin dedicat acestora ar putea fi binevenit”, a declarat pentru MEDIAFAX Anca Velicu, avocat colaborator în firma de avocatură.

    La începutul lunii februarie, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) Emil Calotă spunea că eliminarea din consum a energiei produse din surse regenerabile ar majora cu 50% preţul angro al electricităţii, dar vremea proiectelor mari de producţie a energiei eoliene şi fotovoltaice a trecut şi a venit timpul microcapacităţilor pe biomasă şi biogaz, surse de energie neglijate până acum.

    Autorităţile au avansat de mai mulţi ani varianta ca micii producători de energie din surse regenerabile să fie sprijiniţi prin tarife reglementate (feed-in tariffs), pentru a putea să vândă energia produsă, dar această propunere încă este în discuţie.

    Prin sistemul feed-in tariffs, micilor producători de energie verde li se garantează contracte pe termen lung, iar în schimb ei vor primi preţuri reglementate din partea ANRE, dar mai mici decât preţul certificatelor verzi.

    Velicu a adăugat că la nivelul Guvernului a fost lansată anul trecut ideea introducerii unei noi scheme de sprijin pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon care ar putea să înlocuiască actualul sistem al certificatelor verzi.

    “Este o idee lansată în cursul anului trecut de Guvern, care urmează a fi analizată în detaliu”, potrivit lui Velicu.

    Guvernul sprijină în prezent producţia de energie din surse regenerabile prin sistemul certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al electricităţii, un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

    Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

    Preşedintele Asociaţiei Române pentru Microhidroenergie, Bogdan Popa, a declarat pentru MEDIAFAX că, potrivit datelor Transelectrica, la sfârşitul anului 2014 puterea instalată în microhidrocentrale funcţionale era de 586 MW.

    Microhidrocentralele sunt unităţi de producţie a energiei cu puteri instalate de până la 10 MW. Costul pentru instalarea unui MW în microhidrocentrale este cuprins între 3 şi 4 milioane de euro, iar pentru acest an este estimată instalarea a cel puţin 50 MW în microhidrocentrale.

    Popa a adăugat că investitorii aşteaptă aprobarea introducerii tarifelor reglementate pentru unităţi mici de producţie a energiei din surse regenerabile, iar din acest punct de vedere este “foarte important semnalul de la Comisia Europeană şi, mai ales, modul de transpunere în legislaţia naţională a acestei decizii de către Ministerul Energiei”.

    “Având în vedere că în cursul anului 2013 s-au instalat 104 MW, iar în cursul anului 2014 doar 55 MW, adică puţin mai mult de jumătate, şi că nu a mai apărut nici o altă barieră legislativă faţă de anul trecut, (…) sperăm să se instaleze în microhidrocentrale în cursul anului 2015 cel puţin 50 MW”, a spus Popa.

    El a mai spus că “ar fi logic” să fie utilizat tot potenţialul hidroenergetic care ţine cont de restricţiile de mediu şi de anumite caracteristici tehnico-economice ale amplasamentului microhidrocentralelor.

    Cel mai mare proprietar de microhidrocentrale este compania de stat Hidroelectrica, care deţine 128 de unităţi. Compania intenţionează să vândă cea mai mare parte a acestor centrale.

  • REZULTATE FINALE ALEGERI: Hunedoara, singurul judeţ din Ardeal unde a câştigat Ponta, dar cu mai puţine voturi decât în turul I

    Hunedoara a rămas singurul judeţ “roşu” din Ardeal, deoarece Victor Ponta a obţinut mai multe voturi, însă de la un tur la altul diferenţa între cei doi candidaţi a scăzut de la 12,95 puncte procentuale la 0,75 puncte procentuale, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Conform datelor publicate, joi, de Biroul Electoral Central, Victor Ponta a câştigat alegerile în judeţul Hunedoara cu 50,37% din voturi, obţinând cu 1.825 de voturi în plus, în timp ce în primul tur diferenţa între el şi Klaus Iohannis a fost de 12,95 puncte procentuale, adică 25.194 de voturi.

    Cea mai mare discrepanţă a fost în municipiul Hunedoara, condus de un primar ACL, unde în primul tur Klaus Iohannis a fost votat de 28,36% dintre alegătorii prezenţi la urne, iar în turul doi de 51,78%.

    În primul tur, în municipiul Hunedoara candidatul PSD a obţinut cu 13,44 puncte procentuale mai mult decât candidatul ACL. Astfel, Victor Ponta a fost votat atunci de 41,80% din alegători, iar Klaus Iohannis de 28,36%. În turul al doilea, Klaus Iohannis a obţinut 51,78% din voturi.

    Klaus Iohannis a obţinut voturi în plus şi la Deva. Dacă în primul tur acesta a fost votat de 36,56% din alegători, iar candidatul PSD de 34,59%, în turul al doilea diferenţa s-a majorat în favoarea sa, de la aproximativ două puncte procentuale la 6,6 puncte procentuale.

    În câteva comune din judeţul Hunedoara Klaus Iohannis a câştigat detaşat alegerile, cu voturile a peste 70% dintre alegătorii prezenţi la urne: Bătrâna (74,5%), Râu de Mori (71,49%), Romos (74,85%).

    Diferenţa a fost făcută, şi de această dată, de municipiile şi oraşele din Valea Jiului, unde Victor Ponta a câştigat, fiind votat de peste 60% din alegătorii prezenţi la urne: municipiul Lupeni (69,56%), municipiul Petroşani (62,24%), municipiul Vulcan (69,73%), oraşul Aninoasa (70,53%), oraşul Petrila (68,76%), Uricani (65,45%).

  • Anununţul făcut de PROFI: deschide un magazin la Brad şi ajunge la 246 de spaţii

    Cel de-al 246-lea magazin al retailerului Profi s-a deschis astăzi la Brad, în judeţul Hunedoara, aceasta fiind a 121-a localitate în care reţeaua este prezentă.

    Magazinul are o suprafaţă totală de 579 mp, are o sală de vânzări de 370 mp şi va funcţiona în formatul Profi standard, pe strada Republicii nr.3. Gama reuneşte peste 5000 de produse.

    Cu zece unităţi operaţionale, Hunedoara este unul din cele judeţe în care retailerul are o prezenţă semnificativă, având pe lângă spaţiul de vânzare din Brad, alte trei unităţi în Deva şi câte una în Hunedoara, Orăştie, Petrila, Petroşani, Simeria şi Vulcan.

    Profi are o reţea de 246 de magazine în format standard şi City răspândite în 40 de judeţe şi peste 6000 de angajaţi.

    Între retailerii din segmentul supermarket cu prezenţă extinsă pe piaţa românească se numără Lidl, Mega Image, Carrefour, Penny şi Billa.

  • Ce se întâmplă cu primul oraş din România intrat în faliment

    Starea de insolvenţă a oraşului Aninoasa va dura până în 2016, au estimat pentru Adevărul administratorii judiciari de la SCP Tudor şi Asociaţii, administratorii judiciari numiţi de către Tribunalul Hunedoara în iunie 2013.

    Conform OUG 46/2013 şi Legii 273/2006, planul de redresare presupune “restabilirea viabilităţii financiare a Primăriei Aninoasa” şi “achitarea debitelor către creditorii înscrişi în tabelul definitiv de creanţe”.

    Primăria Aninoasa are de recuperat sume considerabile de bani de la locuitorii oraşului, iar edilii consideră că aceasta va fi cheia obţinerii unei stabilităţi financiare. “În anul acesta vrem să mergem pe o procedură şi mai dură, ce va ajunge până la popriri pe salarii şi chiar pe pensii, pentru a ne recupera banii cuveniţi de la datornici”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraşului Aninoasa pentru Mesagerul Hunedorean.

    “Gradul de îndatorare al Primăriei Aninoasa se apropie de 150%. Valoarea datoriilor, inclusiv un credit bancar, se ridică la 5,7 milioane lei, în condiţiile în care bugetul local pe acest an a fost stabilit la 4,2 milioane lei”, a declarat viceprimarul localităţii, Adrian Albescu, citat de gandul.info. Cea mai mare datorie a primariei este către BCR, de circa 800.000 de euro.

    “Creditul a fost pentru a acoperi contribuţiile la investiţiile pe care le aveam în derulare. Obţinusem şi un an de graţie de la bancă. Dobânzile şi penalizările sunt mari…”, susţine fostul primar, Ilie Botgros, citat de casajurnalistului.ro, despre creditul de peste trei milioane de lei contractat în 2006 de la bancă, destinat investiţiior în infrastructură.

    Aninoasa a devenit oraş în 1989, iar exploatarea minieră din zonă s-a închis în 2006.

    Tribunalul Hunedoara a dispus pe 17 iunie 2013 deschiderea procedurii de insolvenţă solicitată de Primăria Aninoasa, numind ca administrator judiciar SCP Tudor & Asociaţii SPRL, care va avea onorariu egal cu indemnizaţia lunară a primarului, majorată cu 30 la sută, potrivit Hunedoreanul.

    Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale obligă primarii să ceară Tribunalului să declare insolvenţa, dacă autoritatea locală are datorii neplătite mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din bugetul general. Cei care nu sesizează instanţa în timpul prevăzut de lege pot fi amendaţi sau condamnaţi la închisoare.

    Oraşul Aninoasa este situat în partea de sud a judeţului Hunedoara, în bazinul carbonifer Valea Jiului. Oraşul a fost declarat zonă defavorizată prin Hotărârea Guvernului nr. 992/29.12.1998.

  • Ce se întâmplă cu primul oraş din România intrat în faliment

    Starea de insolvenţă a oraşului Aninoasa va dura până în 2016, au estimat pentru Adevărul administratorii judiciari de la SCP Tudor şi Asociaţii, administratorii judiciari numiţi de către Tribunalul Hunedoara în iunie 2013.

    Conform OUG 46/2013 şi Legii 273/2006, planul de redresare presupune “restabilirea viabilităţii financiare a Primăriei Aninoasa” şi “achitarea debitelor către creditorii înscrişi în tabelul definitiv de creanţe”.

    Primăria Aninoasa are de recuperat sume considerabile de bani de la locuitorii oraşului, iar edilii consideră că aceasta va fi cheia obţinerii unei stabilităţi financiare. “În anul acesta vrem să mergem pe o procedură şi mai dură, ce va ajunge până la popriri pe salarii şi chiar pe pensii, pentru a ne recupera banii cuveniţi de la datornici”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraşului Aninoasa pentru Mesagerul Hunedorean.

    “Gradul de îndatorare al Primăriei Aninoasa se apropie de 150%. Valoarea datoriilor, inclusiv un credit bancar, se ridică la 5,7 milioane lei, în condiţiile în care bugetul local pe acest an a fost stabilit la 4,2 milioane lei”, a declarat viceprimarul localităţii, Adrian Albescu, citat de gandul.info. Cea mai mare datorie a primariei este către BCR, de circa 800.000 de euro.

    “Creditul a fost pentru a acoperi contribuţiile la investiţiile pe care le aveam în derulare. Obţinusem şi un an de graţie de la bancă. Dobânzile şi penalizările sunt mari…”, susţine fostul primar, Ilie Botgros, citat de casajurnalistului.ro, despre creditul de peste trei milioane de lei contractat în 2006 de la bancă, destinat investiţiior în infrastructură.

    Aninoasa a devenit oraş în 1989, iar exploatarea minieră din zonă s-a închis în 2006.

    Tribunalul Hunedoara a dispus pe 17 iunie 2013 deschiderea procedurii de insolvenţă solicitată de Primăria Aninoasa, numind ca administrator judiciar SCP Tudor & Asociaţii SPRL, care va avea onorariu egal cu indemnizaţia lunară a primarului, majorată cu 30 la sută, potrivit Hunedoreanul.

    Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale obligă primarii să ceară Tribunalului să declare insolvenţa, dacă autoritatea locală are datorii neplătite mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din bugetul general. Cei care nu sesizează instanţa în timpul prevăzut de lege pot fi amendaţi sau condamnaţi la închisoare.

    Oraşul Aninoasa este situat în partea de sud a judeţului Hunedoara, în bazinul carbonifer Valea Jiului. Oraşul a fost declarat zonă defavorizată prin Hotărârea Guvernului nr. 992/29.12.1998.

  • Castelul Corvinilor, folosit într-o reclamă pentru o loterie din Canada: ”Cu 5 dolari poţi câştiga marele premiu”

    Castelul Corvinilor din Hunedoara, unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România, apare într-o fotografie ce se vrea a fi o reclamă la o loterie din Ontario, Canada, cu o etichetă de 5 dolari canadieni agăţată pe unul dintre turnuri, care încearcă să convingă oamenii să cumpere biletele de loterie de 5 dolari canadieni şi sugerează că dacă vor fi câştigători vor putea cumpăra un castel, transmite corespodentul MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COD GALBEN de inundaţii pe râuri din majoritatea zonelor ţării

    Atenţionarea vizează râurile din bazinele hidrografice: Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb – cursuri superioare şi mijlocii (judeţele Cluj, Bihor, Hunedoara şi Arad), Bega Veche, Bega superioară, Timiş superior şi mijllociu, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna (judeţele Timiş şi Caraş-Severin), afluenţii Mureşului inferior din judeţele Hunedoara şi Arad, Drincea, Desnăţui, Jiu superior şi afluenţii săi din judeţele Hunedoara, Gorj, Mehedinţi şi Dolj, afluenţii Oltului din judeţele Sibiu, Vâlcea, Gorj şi Olt, Vedea-bazin superior amonte de staţia hidrometrică Văleni şi afluenţii săi (judeţele Argeş, Olt şi Teleorman), afluenţii Argeşului din judeţele Argeş, Dâmboviţa şi Giurgiu, afluentii Ialomiţei din judeţele Dâmboviţa, Prahova şi Ialomiţa, Buzău şi afluenţii săi din judeţele Covasna şi Buzău, Jijia (judeţele Botoşani şi Iaşi).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro