“Pentru că tot e astăzi Ziua Fericirii, m-am dus să îmi iau fluturaşul de salariu. Se temeau unii că poliţiştii au salarii nesimţite şi chiar îmi cereau să spun ce salariu am.
Ăsta e salariul meu pe care l-am luat pe 14 martie, pentru luna februarie.
Vă las să studiaţi şi să trageţi singuri concluzia. E mult sau puţin, după aproape 11 ani de poliţie?
CITEŞTE CONTINUAREA PE MEDIAFAX.RO
“Toti bugetarii vor avea în sporuri voucher de vacanţă şi două norme de hrană. Ce ne asiguram noi cu aceasta ocazie e că absolut toată lumea va avea o distribuţie corectă a sporurilor, nu se mai întâmplă ca până acum când şefii luau sporuri foarte mari faţă de ale angajaţilor. Legea aceasta e aproape de la zero, proiectul doamnei Rovana Plumb avea o anvelopă de 42 de miliarde de lei, proiectul nostru e pe 32 de miliarde, proiectul tehnocraţilor era pe 19 miliarde.
Toti bugetarii vor avea în sporuri voucher de vacanţă şi două norme de hrană. Ce ne asiguram noi cu aceasta ocazie e că absolut toată lumea va avea o distribuţie corectă a sporurilor, nu se mai întâmplă ca până acum când şefii luau sporuri foarte mari faţă de ale angajaţilor. Legea aceasta e aproape de la zero, proiectul doamnei Rovana Plumb avea o anvelopă de 42 de miliarde de lei, proiectul nostru e pe 32 de miliarde, proiectul tehnocraţilor era pe 19 miliarde. În aceste condiţii a trebuit să regândim totul aproape de la zero. Desigur, principii s-au păstrat de acolo, de exemplu 5% fond de premiere pe care ordonatorul să îl aibă la dispoziţie. La nivelul ordonatorului de credite, însă, nu se va putea merge din total salarizare cu mai mult de 30% pentru sporuri. Un poliţist care e în strada, sigur că poate să primească un spor de 70%, dar alt funcţionar care sta la birou nu va putea primi acelaşi spor, pentru ca pe medie institutia va trebui sa se inchida la 30%”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.
“Conform draftului prezentat de Ministerul Muncii, creşterile medii pentru personalul angajat în învăţământ vor fi de aproximativ 56%. Vor fi majorări etapizate până în 2021. Dacă un dascăl câştigă astăzi, de exemplu, 2.000 de lei, în 2021 acest venit ar trebui să fie de cel puţin 3.500 de lei salariu brut. E bine că unităţile de învăţământ vor avea la dispoziţie 5% pentru fondul de premiere a profesorilor merituoşi”, a declarat Marius Nistor, preşedintele executiv al Federaţiei „Spiru Haret“, după negocieri.
Toti bugetarii vor avea în sporuri voucher de vacanţă şi două norme de hrană. Ce ne asiguram noi cu aceasta ocazie e că absolut toată lumea va avea o distribuţie corectă a sporurilor, nu se mai întâmplă ca până acum când şefii luau sporuri foarte mari faţă de ale angajaţilor. Legea aceasta e aproape de la zero, proiectul doamnei Rovana Plumb avea o anvelopă de 42 de miliarde de lei, proiectul nostru e pe 32 de miliarde, proiectul tehnocraţilor era pe 19 miliarde. În aceste condiţii a trebuit să regândim totul aproape de la zero. Desigur, principii s-au păstrat de acolo, de exemplu 5% fond de premiere pe care ordonatorul să îl aibă la dispoziţie. La nivelul ordonatorului de credite, însă, nu se va putea merge din total salarizare cu mai mult de 30% pentru sporuri. Un poliţist care e în strada, sigur că poate să primească un spor de 70%, dar alt funcţionar care sta la birou nu va putea primi acelaşi spor, pentru ca pe medie institutia va trebui sa se inchida la 30%”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.
“Conform draftului prezentat de Ministerul Muncii, creşterile medii pentru personalul angajat în învăţământ vor fi de aproximativ 56%. Vor fi majorări etapizate până în 2021. Dacă un dascăl câştigă astăzi, de exemplu, 2.000 de lei, în 2021 acest venit ar trebui să fie de cel puţin 3.500 de lei salariu brut. E bine că unităţile de învăţământ vor avea la dispoziţie 5% pentru fondul de premiere a profesorilor merituoşi”, a declarat Marius Nistor, preşedintele executiv al Federaţiei „Spiru Haret“, după negocieri.
„În egală măsură, observăm că tendinţa românilor este de a-şi îndreapta atenţia către conţinutul hranei, dorind ca aceasta să poată oferi un echilibru optim între nivelurile de proteine, vitamine, grăsimi şi fibre”, a declarat Mugurel-Horia Rusu, director general al Hornbach România. Cererea de hrană pentru „cel mai bun prieten al omului” se reflectă şi în stocul de aproximativ 230 de tone a categoriei, aceasta cuprinzând atât branduri precum Royal Canin, Pro Plan, DogChow, Opti Life, Brit, Bosch, Pedigree, Friskies, cât şi marca Mr. Beef. Potrivit acestuia, pe lângă hrană, în coşurile de cumpărături pentru patrupezi se mai regăsesc şi accesorii precum zgărzi, lese, jucării, şi, din ce în ce mai des, produse de întreţinere specializate cum ar fi şampon, pieptene sau ghilotină pentru gheare.
Bugetele lunare alocate de români pentru hrana câinilor de companie variază între 60 şi 300 de lei.
Pe parcursul lunii ianuarie, cele şase magazine Hornbach din România vor organiza o expoziţie dedicată hranei pentru câini sub marca proprie. Expoziţia din magazine prezintă o gamă largă de hrană, având la dispoziţie şi consiliere din partea specialiştilor Hornbach. În cadrul evenimentului, stăpânii pot fi însoţiţi de patrupede, accesul câinilor în magazinele Hornbach fiind permis permanent.
Angajatorii care le acordă salariaţilor şi tichete de masă pot mări valoarea acestor bonuri până la maximum 15 lei (faţă de 9,5 lei) pentru ziua lucrătoare, potrivit Legii nr. 218/2016, care intră în vigoare de la 1 decembrie.
Angajatorii nu vor fi obligaţi să acorde tichete cu noua valoare maximă (15 lei), ci doar să se încadreze în ea, deci pot rămâne şi la valoarea de 9,5 lei. „Firmele cu marje mari de profit vor putea acorda, şi cu siguranţă că vor da astfel de măriri salriale, ca măsură de fidelizare a angajaţilor. Dar cele cu profituri mici vor da tichete ca şi până acum, pentru că nu tuturor le merg afacerile ca în statisticile oficiale. În altă ordine de idei, acest sistem cu acordarea de tichete de masă arată de fapt cât de mici sunt salariile românilor, care par, astfel, că ar avea nevoie de ajutor pentru hrană. Salariul ar trebui să fie îndestulător pentru toate cheltuielile angajatului şi să nu mai fie nevoie de suplimentarea lui cu tichete de masă”, a declarat pentru MEDIAFAX Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.
Potrivit legii, tichetele de masă sunt emise pe suport de hârtie sau în format electronic şi sunt destinate exclusiv alocaţiei individuale de hrană, consturile acestora fiind suportate integral de angajator.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Angajatorii care le acordă salariaţilor şi tichete de masă pot mări valoarea acestor bonuri până la maximum 15 lei (faţă de 9,5 lei) pentru ziua lucrătoare, potrivit Legii nr. 218/2016, care intră în vigoare de la 1 decembrie.
Angajatorii nu vor fi obligaţi să acorde tichete cu noua valoare maximă (15 lei), ci doar să se încadreze în ea, deci pot rămâne şi la valoarea de 9,5 lei. „Firmele cu marje mari de profit vor putea acorda, şi cu siguranţă că vor da astfel de măriri salriale, ca măsură de fidelizare a angajaţilor. Dar cele cu profituri mici vor da tichete ca şi până acum, pentru că nu tuturor le merg afacerile ca în statisticile oficiale. În altă ordine de idei, acest sistem cu acordarea de tichete de masă arată de fapt cât de mici sunt salariile românilor, care par, astfel, că ar avea nevoie de ajutor pentru hrană. Salariul ar trebui să fie îndestulător pentru toate cheltuielile angajatului şi să nu mai fie nevoie de suplimentarea lui cu tichete de masă”, a declarat pentru MEDIAFAX Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.
Potrivit legii, tichetele de masă sunt emise pe suport de hârtie sau în format electronic şi sunt destinate exclusiv alocaţiei individuale de hrană, consturile acestora fiind suportate integral de angajator.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
1 miliard de lei cheltuiesc anual românii pentru animalele lor de companie. Mâncarea, medicamentele, tratamentele, alte produse şi servicii dedicate necuvântătoarelor constituie o piaţă în care afacerile înfloresc.
„Viaţă de câine“ este o expresie care şi-a cam pierdut înţelesul iniţial. Iubitorii de animale din întreaga lume îşi răsfaţă companionii necuvântători prin metode excentrice. Un studiu recent realizat de GfK arată că jumătate din populaţia lumii deţine cel puţin un animal de companie; la nivel local, aproximativ un român din doi (48%), cu domiciliul în mediul urban, are în grijă un pet, conform unui studiu al iSense Solutions.
Necuvântătoarele au devenit o prezenţă din ce în ce mai vizibilă şi în viaţa românului, care cheltuie într-un an de zile, în medie, circa 30 de euro pe an pentru animalul său de companie.
Câinii sunt cele mai dorite animale de companie în România, 65% dintre cei chestionaţi de iSense Solution având în grijă un astfel de patruped, iar la distanţă foarte mică, iubitorii de pisici se regăsesc în proporţie de 52%. Conform studiului, românii mai deţin papagali (11%), peşti (10%) şi iepuri (4%), dar şi alte animale despre care spun că „le cresc din plăcere, fără a beneficia de alte foloase de pe urma lor“.
Studiul analizează şi locurile din care românii cumpără hrană şi accesorii pentru animalele de companie, de unde rezultă că majoritatea preferă hiper şi supermarketurile (63%), pet shopurile de cartier (46%), urmate de magazinele mari specializate (ca Animax, Maxi Pet, Zoomania – 25%) şi de piaţă (23%). Piaţa hranei pentru animale (pet food) este încă în stadiu de dezvoltare, în comparaţie cu alte ţări, însă categoria a înregistrat creşteri constante în ultimii ani. Românii au cumpărat în 2014 produse pentru animalele de companie de 782,6 milioane de lei, cu aproximativ 5% mai mult decât în 2013, iar din această sumă 96% reprezintă hrana pentru animale, arată cele mai recente date Euromonitor.
„Conform estimărilor specialiştilor, piaţa pet food a înregistrat vânzări de 330 de milioane de lei în primul trimestru din 2016“, declară Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România, al doilea cel mai mare lanţ de hipermarketuri din ţară. La raionul dedicat produselor pentru animalele de companie din cadrul Carrefour, cele mai vândute categorii sunt hrana uscată pentru câini, hrana umedă, dar şi hrana uscată pentru pisici, iar preţurile variază în funcţie de fiecare produs, spune reprezentanta Carrefour. Vânzările pe acest segment au înregistrat creşteri în fiecare an din ultimii trei, în primul rând datorită „schimbării obiceiurilor de hrănire a animalelor“, precizează Andreea Mihai, care adaugă şi că a crescut numărul celor care au animale de companie.
Conform estimărilor, cota de piaţă înregistrată de comerţul modern este de aproximativ 44% din acest segment, mai declară reprezentanta Carrefour România. În ciuda unei uşoare pierderi de cotă în 2016, magazinele specializate pentru animale şi-au menţinut poziţia de lider, fiind considerat principalul canal utilizat de către producători şi distribuitori pentru desfacerea mărfii, conform ultimului raport Euromonitor. Ei au continuat să beneficieze de vizibilitate din partea clienţilor, care apelează la acestea pentru diversitatea categoriilor de branduri – de la cele ieftine la cele premium –, dar şi pentru consultanţa de specialitate în ceea ce priveşte îngrijirea animalelor de companie.
Vânzările produselor de îngrijire pentru animalele de companie (pet care) au fost controlate în 2015, de companiile internaţionale Nestlé şi Mars, care s-au plasat şi anul trecut pe primul, respectiv al doilea loc în această piaţă, mai arată ultimul raport Euromonitor. Cele două companii au condus detaşat în topul vânzărilor, înregistrând împreună o cotă de 51% din valoarea pieţei de profil, concurenţii lor adjudecându-şi felii mult mai subţiri din piaţă. Cotele consistente ale Nestlé şi Mars în acest domeniu se explică prin apariţia timpurie pe piaţă, amprenta puternică în cadrul marilor retaileri şi implementarea unor campanii puternice de publicitate. Până în 2017, piaţa românească de hrană şi produse de îngrijire pentru animale ar urma să aibă o rată anuală de creştere de circa 8,5%, dublă faţă de media europeană de 4,4%, potrivit aceleiaşi surse.
Proprietarii de animale nu neglijează nici sănătatea sau starea de bine (well-being) a necuvântatoarelor şi merg, în medie, de şase ori pe an la cabinetele veterinare sau saloane estetice specializate, mai arată studiul realizat de iSense Solution. Principalele motive ale vizitelor la medic sunt legate de vaccinare (58%), deparazitări (44%), urgenţe medicale (43%), control de rutină (37%), medicamente (29%) şi toaletare (18%). „Se observă o preocupare mai mare a persoanelor din Bucureşti-Ilfov pentru îngrijirea animalelor de companie pe care le deţin; 41% cumpără hrană şi accesorii de la magazinele mari specializate, care comercializează inclusiv produse premium, iar 32% dintre posesorii din această zonă îşi duc prietenii necuvântători la cabinetele veterinare pentru servicii de tăiere unghii/toaletare/înfrumuseţare“, spune Traian Năstase, managing partner al iSense Solutions. El adaugă că acest lucru se poate datora atât nivelului de educaţie şi puterii de cumpărare mai ridicate în zona Capitalei, cât şi unei prezenţe şi diversităţi mai mari a serviciilor, magazinelor specializate şi a cabinetelor veterinare.
În insulele Mării Andaman şi pe coasta de vest a Thailandei trăiesc mici triburi numite Moken, cunoscuţi şi ca nomazii de mare. Copiii lor petrec cea mai mare parte a zilelor în apă, căutând hrană. Tocmai de aceea au căpătat o abilitate originală – pot vedea foarte bine sub apă.
În 1999, Anna Gislen de la Universitatea din Lund, Suedia, investiga diferite aspecte ale vederii, când un coleg i-a sugerat să studieze caracteristicile celor din tribul Moken. „Petrecusem trei luni într-un laborator întunecat, aşa că m-am gândit <<de ce să nu merg mai bine în Asia>>”, a declarat ea. Aşadar, Gislen împreuna cu fetiţa sa de şase ani au plecat spre Tailanda, unde s-au integrat în comunităţile Moken pe care le-a studiat.
La prima apariţie a fluxului, copii s-au aruncat în apă şi au început să vâneze hrană, cu ochii larg deschişi, spune cercetătoarea. Uimită, Gislen s-a hotărât să facă un experiment pentru a determina cât de clar pot vedea aceşti copii subapă, lucru pe care l-au acceptat ca pe o joacă. Copiii trebuiau să intre sub apă să-şi aşeze capetele pe un panou. De acolo puteau vedea un card pe care erau trasate nişte linii, fie verticale sau orizontale. Odată ce au privit cardul, se întorceau la suprafaţă pentru a raporta ce direcţie aveau liniile. S-a dovedit că aceşti copiii moken au putut vedea de două ori mai bine decât copiii europeni, care au efectuat acelaşi experiment la o dată ulterioară.
Există două modalităţi prin care se poate îmbunătăţi viziunea sub apă: îţi poţi schimba forma cristalinului, care se numeşte adaptare, sau îţi poţi face pupila mai mică, crescând astfel adâncimea câmpului. „În mod normal, atunci când eşti sub apă, totul este atât de neclar încât ochiul nu încearcă să se acomodeze, fiindcă nu este un reflex normal”, a declarat Gislen. „Dar copiii moken sunt capabili să facă ambele lucruri- pot să-şi facă pupilele mai mici şi pot să-şi schimbe forma cristalinului. Focile şi delfinii se adaptează similar”, a adăugat ea.
Gilsen a avut ocazia să testeze şi câţiva adulţi în acelaşi mod, iar aceştia nu au demonstrat nicio abilitate deosebită sub apă – lucru care explică de ce adulţii din trib prind cea mai mare parte a hranei pescuind cu suliţa la suprafaţa apei. „Odată cu înaintarea în vârstă, lentilele noastre devin mai puţin flexibile, deci este de înţeles de ce adulţii îşi pierd capacitatea de adaptare a vederii sub apă”, spune Gislen.
Forţele irakiene au eliberat oraşul Fallujah din Irak de sub controlul ISIS, dar în ciuda acestui fapt, localnicii care au fugit se tem că întoarcerea acasă le-ar putea fi fatală. Mulţi oameni încă se află în taberele de refugiaţi, luptându-se zilnic pentru hrană şi apă.
Zilele petrecute de aceşti oameni în taberele de refugiaţi sunt bătălii continue pentru supravieţuire. Aici, oamenii sunt conduşi de o singură idee: cel mai puternic supravieţuieşte.
Una dintre cele mai tulburătoare poveşti este cea a unei refugiate pe nume Umm Issam. Când fiul ei în vârstă de cinci ani i-a cerut să-l omoare pentru că îi era prea foame, femeia a înţeles că nu se va mai întoarce niciodată acasă. ,E cald şi plin de praf aici, nu există suficientă apă sau mâncare, dar putem supravieţui”, a spus ea, referindu-se la taberele amenajate. “Nu vreau să merg înapoi. Am trecut prin atât de multe: americanii, Al-Qaeda, ISIS, foame. Nu ştiu ce urmează, dar Fallujah este blestemat, eu nu mă întorc”.
Guvernul a declarat că distrugerile provocate de luptă au fost limitate şi a promis să facă tot posibilul pentru a permite zecilor de mii de civili strămutaţi să se întoarcă la casele lor. Oraşul Fallujah a fost timp de doi ani sub conducerea tiranică a Statului Islamic şi multe alte luni sub asediul, timp în care populaţia a fost înfometată. Umm Issam le-a spus celor de la Daily Mail că nu ar mai putea niciodată să fie fericită în oraşul din care vine.
Sursă foto: Daily Mail