BusinessMagazin

Tag: Hidroelectrica

  • Borza: O să încercăm “o aroganţă”, să listăm Hidroelectrica până în mai 2016

    “Văd Hidroelectrica listată anul viitor. O să încercăm o aroganţă: să listăm compania chiar şi în insolvenţă, dacă nu va ieşi până la anul, în mai. Şi urmărim acest obiectiv, ca în luna mai să avem Hidroelectrica pe bursă, peste nouă luni”, a afirmat Borza.

    Listarea va avea loc prin lansarea la tranzacţionare a 15% din acţiuni.

    Ministerul Economiei deţine 80% din capitalul companiei, iar Fondul Proprietatea (FP) restul de 20%.

    În ceea ce priveşte rezultatele din primele cinci luni din acest an, Hidroelectrica a înregistrat un profit istoric de 625 milioane lei, cu 150 milioane lei mai mult decât în perioada simiară din 2014. Producţia din primele cinci luni se ridică la 8,3 TWh, cu 1,1 TWh mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului anterior, afirmă Borza.

    “Din păcate am intrat în secetă, într-un regim hidrologic şi fluviometric mai prost decât anul trecut, avem prognoze de hidraulicitate aferentă lunilor iunie, iulie, august care dau debite pe toate râurile inferioare, inclusiv pentru Dunăre, mai mici decât mediile multianuale. În ţară, sute de hectare sunt compromise din cauza secetei”, a menţionat Borza.

    În următorii cinci ani, compania şi-a planificat un program de investiţii de 1,3 miliarde euro, respectiv 280 milioane euro pe an. Cea mai mare parte, de 450 milioane euro, va merge în fiinalizarea unor investiţii privind punerea în funcţiune a unor capacităţi noi de producţie energie electrică, la Racoviţa, Bretea, Răstoliţa, Siriu-Surduc, Dumitra-Bumbeşti.

    Planul de investiţii mai include alocarea a 300 milioane euro în retehnologizările a patru hidrocentrale de mare capacitate, respectiv Stejaru (210 MW), Vidraru (220 MW), Râul Mare Retezat (335 MW) şi Mărişelu (220 MW), precum şi în modernizări de hidroagregate. Alte 240 milioane euro vor fi alocate pentru lucrări de mentenanţă cu capitalizare, iar cu 300 milioane euro Hidroelectrica va cumpăra parcuri eoliene sau fotovoltaice.

    “Negociem cu mai multe companii. Vom cumpăra parc gata făcut. E posibil să îl avem până la sfârşitul anului”, a spus Borza.

    Administratorul judiciar a afirmat că Hidroelectrica s-a transformat din cea mai îndatorată companie din România, având de rambursat 1,2 miliarde euro în 2012, în cea mai profitabilă companie locală.

    “Acum are mai puţin de 130 milioane euro datorii. Pe 20 iunie se plăteşte ultima tranşă din planul de reorganizare, a 24-a. Practic nivelul datoriilor va fi sub 110 milioane euro şi reprezintă doar rate din linii de credit scadente în 2016-2017. În ultimele două exerciţii financiare anterior deschiderii procedurii de insolvenţă, Hidroelectrica a consemnat rezultate negative, 170 milioane euro pierdere, pentru ca apoi, în 2013 şi 2014 să consemneze profit, un rezultat record de aproape 500 milioane euro cumulat”, a mai spus Borza.

    În urmă cu două săptămâni, premierul Victor Ponta şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la faptul că Tribunalul Bucureşti, unde este judecată ieşirea din insolvenţă a Hidrolectrica, emite câte un singur termen de judecată pe lună, arătând că astfel compania va putea ieşi din insolvenţă şi va fi listată abia anul viitor.

    Premierul Ponta a arătat că i-a cerut ministerului Justiţiei să facă diligenţele necesare pe lângă instanţă pentru a vedea dacă pot fi emise termene mai scurte în acest caz, pentru ca societatea să poată ieşi mai rapid din insolvenţă.

    “E o mare pierdere pentru România când cea mai profitabilă companie din energie stă prinsă în procese de ani de zile din cauza unor băieţi deştepţi şi din cauza unor firme, care sigur nu au mai putut să o devalizeze, dar nici nu o lasă să trăiască. Împreună cu ministrul Justiţiei, am rugat conducerea Tribunalului Bucureşti dacă poate găsi o procedură prin care să decidă mai repede, să putem să scoatem Hidroelectrica din insolvenţă şi cred că listarea Hidroelectrica va fi un succes mai mare decât cele pe care le-am avut până acum cu Romgaz, cu Transgaz, cu toate celelalte”, a spus Ponta.

    Borza a declarat la finele lunii mai că Hidroelectrica nu va ieşi din insolvenţă în acest an, aşa cum era anticipat iniţial, din cauza duratei mari a proceselor aflate în derulare.

    În 2014 producţia companiei s-a ridicat la 18,4 TWh, iar profitul net realizat a fost de 1,2 miliarde lei. Comparativ, în 2010, compania a înregistrat cel de-al doilea record din istoria sa privind producţia, de 19,8 TWh, însă la un profit de 292 milioane lei, de patru ori mai mic decât în 2014. În 2005 s-a consemnat cea mai mare producţie, de peste 20 TWh.

    Hidroelectrica este cel mai ieftin producător de energie din România. Compania se află pentru a doua oară în insolvenţă din februarie 2014, prima procedură de reorganizare având loc în perioada iunie 2012 – iunie 2013.

  • Ponta: Dacă instanţa dă un termen de judecată pe lună, Hidrolectrica iese din insolvenţă abia în 2016

    Prezent la Bursa de Valori Bucureşti pentru lansarea primei emisiuni de titluri de stat pentru persoanele fizice, prim-ministrul Victor Ponta a arătat că Guvernul îşi propune continuarea listărilor la bursă a unor companii de stat, precum Aeroportul Internaţional Bucureşti, Portul Constanţa, Romtelecom şi CFR, pentru care au început sau vor începe procedurile premergătoare.

    În acest context, Ponta a arătat că ieşirea din insolvenţă a Hidroelectrica şi listarea societăţii ar putea să întârzie din cauza termenelor îndelungate de judecată.

    “Perla coroanei, şi anume Hidrolectrica – şi fiind aici jurnalişti în domeniu care pot întreba pe bună dreptate de ce nu facem mai repede listarea unei companii care, iată are cel mai mare profit din istorie – în 2014 la Hidroelectrica, dacă nu mă înşel, se vor distribui dividende de peste 1 miliard de lei – o să vă spun că, dacă instanţa unde ne judecăm cu băieţii deştepţi, dă termen o dată pe lună în loc să dea o dată pe zi, e normal să n-o scoatem din insolvenţă prea repede, deşi este evident că Hdiroelectrica nu mai este demult o companie care trebuie să stea în insolvenţă. Dar dacă dăm termen o dată pe lună şi după aceea ne odihnim în iulie, august, când e vacanţă judecătorească, şi o ţinem tot aşa, să dea Dumnezeu să o scoatem din insolvenţă în 2016, să putem să o listăm”, a afirmat Ponta.

    Premierul Ponta a arătat că i-a cerut ministerului Justiţiei să facă diligenţele necesare pe lângă instanţă pentru a vedea dacă pot fi emise termene mai scurte în acest caz, pentru ca societatea să poată ieşi mai rapid din insolvenţă.

    “”E o mare pierdere pentru România când cea mai profitabilă companie din energie stă prinsă în procese de ani de zile din cauza unor băieţi deştepţi şi din cauza unor firme, care sigur nu au mai putut să o devalizeze, dar nici nu o lasă să trăiască. Împreună cu ministrul Justiţiei, am rugat conducerea Tribunalului Bucureşti dacă poate găsi o procedură prin care să decidă mai repede, să putem să scoatem Hidroelectrica din insolvenţă şi cred că listarea Hidroelectrica va fi un succes mai mare decât cele pe care le-am avut până acum cu Romgaz, cu Transgaz, cu toate celelalte”, a spus Ponta.

    Directorul general al Hidroelectrica, Remus Borza, a declarat, la finele lunii mai, că Hidroelectrica nu va ieşi din insolvenţă în acest an, aşa cum era anticipat iniţial, din cauza duratei mari a proceselor aflate în derulare.

    Compania a intrat pentru a doua oară în insolvenţă la începutul anului 2014 şi este condusă de un administrator numit de justiţie.

    Hidroelectrica a fost nevoită să se declare prima oară în insolvenţă în 2012, din cauza secetei severe şi a unor contracte prin care a vândut electricitate sub preţurile din piaţă, înregistrând pierderi de 1,4 miliarde de dolari pe parcursul a şase ani.

    Compania a trecut printr-un proces de restructurare, anul trecut obţinând un profit record, şi a anulat contractele nerentabile. Beneficiarii acelor contracte au contestat însă anularea acestora, iar Hidroelectrica a reintrat în insolvenţă în urma unei decizii a justiţiei şi ar fi urmat să iasă din această stare în iunie 2015.

    Guvernul premierului Victor Ponta a convenit în cadrul acordului de 4 miliarde de euro cu FMI şi Comisia Europeană să listeze la bursă o participaţie minoritară la Hidroelectrica.

    În perioada de insolvenţă, Hidroelectrica a angajat consultanţi pentru pregătirea ofertei publice iniţiale, iar Borza a spus că oferta de acţiuni ar putea avea loc la 3-4 luni după încheierea insolvenţei.

    Fondul Proprietatea, singurul acţionar minoritar al Hidroelectrica, evaluează participaţia de 20% deţinută la aceasta la 494 de milioane de euro, ceea ce implică o valoare a întregii companii de circa 2,5 miliarde de euro.

    Hidroelectrica a înregistrat anul trecut un profit brut de 1,2 miliarde de lei (294 milioane dolari) şi a produs 18,2 terawaţi de electricitate.

  • Hidroelectrica a cumpărat un sistem informatic cu 1,7 milioane euro

    Compania de stat, aflată în insolvenţă, a cumpărat sistemul informativ în urma unei licitaţii pe care a organizat-o în 31 martie, potrivit unui comunicat al Hidroelectrica.

    La licitaţie au participat 11 ofertanţi.

    “Prin implementarea noului sistem informatic, va creşte eficienţa procesului managerial-decizional prin obţinerea informaţiilor necesare, în timp real, la toate nivelurile: strategic, funcţional şi operaţional. Achiziţia acestui serviciu instituie noi standarde de preţuri în industria de profil. (…) Preţul de 1,7 milioane euro reprezintă cel mai mic preţ cu care o instituţie publică, o companie publică sau privată a achiziţionat vreodată un astfel de serviciu”, a declarat în comunicat Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, administratorul judiciar al companiei de stat.

    Hidroelectrica a avut anul trecut cea mai mare cifră de afaceri din istorie, de 3,4 miliarde lei, şi cel mai mare profit, de 1,2 miliarde lei.

  • Ponta: Guvernul vrea să listeze în acest an până la 25% din acţiunile Hidroelectrica

    Executivul intenţionează să vândă participaţii de cel puţin 15% la Portul Constanţa şi Aeroporturi Bucureşti, prin intermediul unor oferte publice iniţiale duale la Bucureşti şi Londra, a spus Ponta în timpul unei întâlniri la Bucureşti cu presa străină, potrivit Bloomberg.

    Anul trecut, Guvernul a vândut participaţii la companiile de utilităţi Electrica şi Romgaz, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul programului standby cu FMI şi Uniunea Europeană.

    “Dorim să continuăm aceste oferte publice iniţiale de succes. Listările Romgaz şi Electrica au fost foarte utile pentru companii şi bugetul statului”, a spus Ponta.

    Şeful Executivului a adăugat că Hidroelectrica va ieşi probabil din insolvenţă în iunie şi va raporta un profit “uriaş” înainte de listare.

    Guvernul a mai convenit totodată cu Autoritatea de Supraveghere Financiară o listă de companii care ar trebui să înceapă vânzări de active sau să fie listate la bursă, precum Complexul Energetic Oltenia, a arătat premierul.

    În acordul României cu FMI era prevăzută iniţial lansarea unor oferte publice iniţiale la finele lunii iunie 2014, pentru 15% din acţiunile statului la Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia.

    Hidroelectrica a intrat pentru prima dată în insolvenţă în iunie 2012, printre principalii factori care au îngenuncheat cel mai mare producător de energie din România fiind contractele directe de vânzare a energiei la preţuri sub cele din piaţă, investiţiile fără niciun aport la capacitatea de producţie de energie a companiei sau contractele semnate cu terţii pentru lucrări de investiţii la preţuri supraevaluate.

    Compania de stat, controlată de Ministerul Energiei, a ieşit din insolvenţă la jumătatea anului 2013, după ce şase din cele zece contracte directe de vânzare a energiei au fost reziliate. Hidroelectrica a reintrat în insolvenţă la începutul anului 2014.

  • Ioan Mihăilă, condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul “mită la Hidroelectrica”

    Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.

    Instanţa a dispus ca din pedeapsa de trei ani să fie redusă durata arestării preventive de la 23 octombrie 2013 la 18 aprilie 2014, precum şi durata arestului la domiciliu începând din 18 aprilie 2014 până în prezent.

    În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Eugen Brădean, fost director de trading la Hidroelectrica. Brădean şi-a recunoscut faptele şi a fost condamnat în 5 decembrie 2013, de Tribunalul Bucureşti, la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la dare şi luare de mită. În urma deciziei instanţei, Eugen Brădean a fost pus în libertate.

    Decizia a fost contestată de procurorii DNA la Curtea de Apel Bucureşti, care a admis apelul în 31 ianuarie 2014. Instanţa a desfiinţat sentinţa Tribunalului Bucureşti şi, rejudecând cauza, a dispus ca Eugen Brădean să execute pedeapsa de trei ani de închisoare.

    În 13 noiembrie 2013, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Ioan Mihăilă pentru dare de mită şi pe Eugen Bădean pentru complicitate la luare şi complicitate la dare de mită.

    Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că, în luna octombrie 2013, Ioan Mihăilă, în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica SA şi consilier al ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a promis suma de 1.400.000 de euro unui alt membru din acelaşi consiliu (denunţător în cauză), pentru ca acesta din urmă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să voteze favorabil încheierea unui contract bilateral pentru o perioadă de patru ani, prin care Hidroelectrica să vândă o cantitate de 7.012.800 MWh energie electrică societăţii comerciale Energon Power & Gas SRL Cluj.

    “Cantitatea respectivă de energie urma să fie vândută pentru suma de 1.157.112.000 lei (262.980.000 euro), ceea ce ar fi reprezentat condiţii defavorabile pentru societatea Hidroelectrica, respectiv un posibil prejudiciu de 175.000.000 lei în dauna societăţii Hidroelectrica”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Procurorii au precizat că Eugen Brădean, membru în Directoratul Hidroelectrica SA şi coordonator al Direcţiei de Marketing Furnizare din cadrul companiei, l-a abordat pe holurile instituţiei pe Remus Vulpescu, căruia i-a spus că poate primi între 500.000 şi un milion de euro de la nişte “parteneri”, pentru a sprijini acordarea de contracte de vânzare a energiei electrice unei firme.

    Procurorii au precizat că Brădean a menţionat că este vorba de societatea Energon Power & Gas din Cluj şi că ar mai exista alte trei-petru persoane ce urmează să primească bani, fără a dezvălui identitatea acestora şi suma pentru fiecare.

    În timpul discuţiei, Brădean, “pentru a întări seriozitatea ofertei făcute”, a acceptat remiterea către Vulpescu a unui avans de 20 la sută, respectiv aproximativ 200.000 de euro, fiind dispus să negocieze cu cei care ofereau această sumă un avans mai consistent de 35 la sută.

    “Suma promisă cu titlu de mită urma a fi disimulată sub aparenţa unui contract de comision care ar fi fost încheiat de către o firmă off-shore şi firma achizitoare a energiei electrice”, au precizat procurorii.

    Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizată între Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliul de Supraveghere şi Directorat. Astfel, toate contractele de vânzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 Giga Watti Oră (Ghw) trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere, din care făcea parte şi Ioan Mihăilă. Asemenea contracte sunt supuse anterior avizării Directoratului, din care făcea parte şi Eugen Brădean, au mai arătat procurorii.

    Directoratul Hidroelectrica a respins propunerea unui membru privind participarea companiei cu o ofertă pe bursa OPCOM pentru vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane de euro, la cererea firmei Energon Power&Gas, considerând că încheierea contractului ar produce pierderi semnificative.

    “În data de 22 octombrie 2013, directoratul Hidroelectrica, la solicitarea unuia dintre cei cinci membri, a luat în discuţie propunerea cu privire la avizarea participării Hidroelectrica cu o ofertă de vânzare, la cererea de cumpărare iniţiată pe bursa de energie OPCOM-PCCB de către Energon Power&Gas (ENG ON 003) pentru cantitatea de energie de 7.012.800 MWh, cu livrare în perioada 2014-2017, la preţul de 165 RON/MWh (inclusiv TG)”, arăta Hidrolectrica, într-un comunicat de presă.

    Directoratul a respins propunerea cu trei voturi “împotrivă”, o abţinere şi un vot “pentru”, fiind astfel consemnată o majoritate care a considerat că un asemenea contract nu poate fi incheiat, pentru ca ar genera pierderi semnificative pentru companie.

    Comunicatul Hidroelectrica nu a menţionat votul dat de fiecare membru al directoratului. Din directoratul Hidroelectrica au făcut parte Mihail Stănculescu, Aurel Cocoş, Eugen Brădean, Mihai Teleanu şi Ovidiu Agliceru.

    “Acest gen de contracte au generat în trecut pierderi importante pentru Hidroelectrica, fiind una dintre cauzele care au condus in anul 2012 la aparitia stării de insolvenţă. Având în vedere faptul că Hidroelectrica are o conducere în sistem dualist, Directorat şi Consiliu de Supraveghere, propunerea unui singur membru al Directoratului nu reprezintă punctul de vedere al companiei. Astfel de iniţiative individuale sunt dezavuate şi sunt considerate inacceptabile, în raport cu prevederile Planului de reorganizare aprobat la ieşirea din insolvenţă şi cu obiectivele stabilite de către actuala conducere a companiei”, se mai arată în comunicat.

    Consiliul de Supraveghere al Hidrolectrica era format din Remus Borza, Ioan Mihăilă, Remus Vulpescu, Mihai Groşan, Oana Truţă, Elena Popescu şi Gabriela Sandu.

  • Hidroelectrica va moderniza trei hidrocentrale cu 300 milioane euro şi vizează achiziţii

    “Vrem să achiziţionăm capacităţi de producţie în ţări limitrofe României. Posibil să cumpărăm câteva sute MW în eolian în România”, a declarat marţi avocatul Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica.

    Borza a afirmat, la conferinţa ZF Power Summit, că în 16 martie ar urma să fie semnat contracul de modernizare a hidrocentralelor.

    El a adăugat că ar putea să efectueze, tot în luna martie, o vizită în Senegal, pentru că priveşte cu mare încredere spre Africa, un nou “El Dorado” pentru investiţii.

    Potrivit lui Borza, Hidroelectrica are lichidităţi de 800 milioane de lei, şi, dacă ar identifica proiecte viabile, ar putea să împrumute 1 miliard de lei la o dobândă de 1-1,5%.

    De asemenea, Hidroelectrica vrea să deschidă în luna martie o filială de trading cu energie în Serbia, iar până la finele anului vrea să aibă astfel de reprezentanţe şi în Austria şi Germania.

    Producătorul de electricitate este controlat de stat, prin Ministerul Energiei. Compania este în insolvenţă de la începutul anului trecut.

    Hidroelectrica a asigurat anul trecut circa 30% din producţia naţională de energie, livrând cu 25% mai multă electricitate faţă de 2013.

  • Hidroelectrica: Barajul hidrocentralei Porţile de Fier nu pune în pericol siguranţa populaţiei

    “În conformitate cu prevederile Legii privind siguranţă barajelor, Hidroelectrica ţine în permanentă sub control starea construcţiilor hidroenergetice aflate în administrarea sa. Amenajarea Porţile de Fier 1 este urmărită în permanenţă de către personal specializat în urmărirea comportării construcţiilor prin intermediul a 2.910 de aparate de măsură şi control montate pe baraj”, se arată într-un comunicat al companiei de stat.

    Preşedintele Sindicatului Porţile de Fier, Cristinel Popescu, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că din cauza unor lucrări care nu s-au făcut de-a lungul timpului la Barajul Porţile de Fier I au apărut fisuri şi rupturi la stavilele barajului deversor, iar izolaţia electrică, pusă în funcţiune în anii ’70, poate duce la un scurtcircuit urmat de incendiu.

    Popescu a arătat că şi barajul de la Sucursala Porţile de Fier II funcţionează “cu tot felul de improvizaţii”, existând şi acolo infiltraţii care duc la înregistrarea de pierderi pentru companie.

    Hidroelectrica a anunţat însă că Popescu nu mai este salariat al Hidroelectrica, fiind concediat disciplinar, iar sindicatul Porţile de Fier, constituit la nivelul sucursalei Hidroserv Porţile de Fier, şi-a pierdut reprezentativitatea la nivelul Hidroserv.

    “Fisurile şi infiltraţiile existente, care de altfel sunt uzuale la astfel de construcţii, nu pun în pericol funcţionarea în condiţii de siguranţă a barajului şi a echipamentelor hidro-electro- mecanice, fapt atestat prin expertize, autorizaţii (…)”, se precizează în comunicat.

    Hidroelectrica menţionează că, având în vedere importantă strategică pentru companie şi pentru sistemul energetic naţional a hidrocentralei Porţile de Fier, a alocat în ultimii 15 ani fonduri de 1, 7 miliarde lei (peste 400 milioane euro) pentru lucrări de retehnologizare şi mentenanţă, echipamente şi construcţii hidrotehnice.

  • Hidroelectrica va scoate în februarie la vânzare 33 de microhidrocentrale pentru 19 milioane euro

    “În luna februarie vom scoate la vânzare un nou lot de 33 de microhidrocentrale. Vrem să păstrăm 23 de microhidrocentrale şi să le retehnologizăm”, a declarat agenţiei MEDIAFAX avocatul Remus Borza, şeful firmei Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica.

    Microhidrocentralele sunt capacităţi de producţie din surse regenerabile care au la o putere instalată de până la 10 MW şi sunt beneficiare ale schemei de sprijin prin certificate verzi.

    Cele 33 de unităţi care vor fi scoase la vânzare în luna februarie au o putere instalată cumulată de 26 MW şi sunt amplasate în judeţele Suceava, Bacău, Neamţ, Hunedoara, Maramureş, Braşov, Arad, Sibiu, Argeş, Buzău, Vâlcea şi Timiş.

    “Trebuie să aşteptăm în general două luni între momentul anunţului de vânzare şi organizare licitaţiei pentru ca investitorii interesaţi trebuie să aibă timp să îşi facă due-dilligence, care presupune şi deplasarea la amplasamentul microhidrocentralelor. Aşteptăm să se îndrepte vremea”, a precizat Borza.

    Cea mai recentă vânzare de microhidrocentrale s-a derulat în septembrie 2014, când Hidroelectrica a vândut câteva unităţi, a spus Borza.

    Hidroelectrica mai deţine 128 de microhidrocentrale cu o putere instalată de până la 4 MW fiecare, dintre care 23 vor fi păstrate în portofoliul companiei de stat.

    Hidroelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Energiei. Compania este în însolvenţă din luna februarie a anului 2014, pentru a doua oară în mai puţin un an, prima procedură fiind deschisă în perioada iunie 2012 – iunie 2013.

  • Hidroelectrica, chemată la Curtea de Arbitraj din Berna pentru daune de 80 milioane de euro cerute de EFT

    “Conform prevederilor contractuale, atât contractele, cât şi arbitrajul, sunt guvernate de legea elveţiană”, potrivit unui comunicat al EFT.

    Contractele dintre EFT şi Hidroelectrica au fost încheiate în 2003 şi 2004.

    EFT precizează, în comunicat, că denunţarea, de către Hidroelectrica, a acordurilor, a produs “însemnate pierderi financiare”, evaluate la aproximativ 80 milioane de euro.

    Firma elveţiană face trading cu energie în România din 2001. Anul trecut, grupul EFT a derulat afaceri de 800 milioane de euro la nivel internaţional.

    EFT este una dintre firmele care aveau contracte mari cu Hidroelectrica, cumpărând energie de 136,68 milioane lei (32,3 milioane euro) în 2011.

    Euro Insol, administratorul judiciar ar Hidroelectrica a denunţat contractul cu EFT în 2012, anul când producătorul de stat a intrat pentru prima oară în insolvenţă.

    EFT a dat în judecată Euro Insol pentru denunţarea contractului cu Hidroelectrica în iulie 2012.

    Pincipala cauză a intrării în insolvenţă a producătorului de electricitate a fost vânzarea energiei prin contracte bilaterale, la preţuri mai mici faţă de nivelul pieţei. Potrivit Euro Insol, Hidroelectrica a pierdut 1,1 miliarde euro în perioada 2006-2012 din comercializarea energiei prin contracte directe.

    Hidroelectrica a ieşit din prima insolvenţă în iunie 2013, dar în luna februarie a acestui an a reintrat în această procedură.

    Compania este controlată de stat, prin Departamentul pentru Energie.

  • Administratorul judiciar al Hidroelectrica a schimbat directorii unor sucursale ale companiei

    “Astfel, domnul Mircea Dordea a fost revocat din funcţia de inginer şef al Uzinei Hidroelectrice Sibiu, aflată în componenţa sucursalei Sebeş, fiind înlocuit cu domnul Nicolae Mihu. De asemenea, domnul Nicolae Alexandru Varga a fost revocat din funcţia de inginer şef al Uzinei Hidroelectrice Oradea, din cadrul sucursalei Cluj, fiind înlocuit cu domnul Petru Ioan Vereş”, potrivit unui comunicat al Hidroelectrica.

    Principalul criteriu de numire în funcţie a noilor ingineri şefi a fost experienţa în exploatarea hidrocentralelor. Noii şefi au ca obiectiv general exploatarea în siguranţă a centralelor hidroelectrice.

    “La Uzina Caransebeş, din cadrul sucursalei Haţeg, a fost numit un nou inginer şef, în persoana domnului Ianaş Rădoi, care l-a înlocuit pe domnul Nicolae Brebu. La sucursala Râmnicu Vâlcea, domnul Cornel Silviu Tatuc, inginer şef al Uzinei Hidroelectrice Slatina, a fost revocat din funcţie şi înlocuit de domnul George Gabriel Stoica”, precizează comunicatul.

    Compania, controlată de Departamentul pentru Energie, este în însolvenţă din luna februarie, a doua oară în mai puţin un an, prima procedură fiind deschisă în perioada iunie 2012 – iunie 2013.

    Producătorul de electricitate estimează că va înregistra în acest an un profit brut de peste 1 miliard lei (225 milioane euro). Compania a avut în primul semestru un profit brut de 509 milioane de lei, în creştere cu 5,8% faţă de câştigul de 481 milioane de lei din primele şase luni din 2013.

    Hidroelectrica are o capacitate de producţie instalată de 6.400 MW, reprezentând circa o treime din totalul unităţilor de producţie din România, şi asigură anual circa 30% din necesarul de electricitate.