BusinessMagazin

Tag: guvern

  • Doctrina „Strângeţi cureaua“ a lui Emil Constantinescu se întoarce, după 25 de ani. Cum vrea guvernul să scadă cheltuielile bugetare ca să mai reducă din deficitul la care nu se aştepta la început de an

    ♦ În proiectul de ordonanţă de urgenţă „privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice (…)“ guvernul arată că starea finanţelor statului este cum nu se poate mai proastă ♦ La jumătatea anului, deficitul bugetar a ajuns la 2,3% din PIB, fără speranţă de a se încadra în ţinta de 4,4% din PIB, cum prevede legea bugetului pe 2023.

    Consiliul Fiscal prognoza, în urmă cu două luni, că deficitul bugetar va ajunge, dacă nu va sări, la 6% din PIB în acest an, în actualele condiţii.

    Nu ne vom încadra în ţinta de deficit de 4,4% din PIB consemnată în legea bugetului pe 2023, a admis preşedintele Klaus Iohannis. Aşa că „doctrina“ Emil Constantinescu revine după 25 de ani: „Strângeţi cureaua“. (Deosebirea faţă de criza din 2010 este că acum nu sunt reduse salariile). Două ordonanţe de urgenţă – una care priveşte eliminarea unor scutiri fiscale şi majorări de taxe şi o alta care ţinteşte reducerea cheltuielilor publice – vor fi aprobate prin angajarea răspunderii guvernului, ceea ce înseamnă că nu vor fi dezbătute în Parlament. Este o procedură prevăzută de Constituţie, dar deloc recomandată într-o democraţie calmă. Angajarea răspunderii pe modificarea Codului fiscal arată însă că guvernul acestei mari coaliţii PSD-PNL chiar este cu cuţitul la os şi uimitor este că nimeni nu dă explicaţii cum s-a ajuns aici, cu o economie care creşte mai bine decât alte ţări din UE, cu o clasă politică, de bine de rău calmă. Nimeni nu spune cum cheltuielile au derapat, de ce au derapat, pentru că veniturile sunt la nivelul aşteptărilor.

    Salariile nu vor fi reduse pe cale administrativă, dar a avut grijă inflaţia să reducă cu o treime puterea de cumpărare, în ultimii doi ani. Aşa că sindicatele din sistemul public cer în stradă măriri de salarii care să acopere măcar inflaţia, în vreme ce guvernul nu are bani nici să-şi acopere cheltuielile curente.

    Deficitul bugetar a ajuns, la şase luni din an, la 37 de miliarde de lei (7,4 mld. euro), cu venituri de 248 mld. lei şi cheltuieli de 280 mld. lei.

    Guvernul spune că deficitul ar putea ajunge la 6,8% din PIB şi ar putea pune în pericol atragerea fondurilor din PNRR, cu consecinţe grave pentru economie.

    Aşa că, înapoi la doctrina „mai faceţi o gaură la curea“.

     

    Cum strânge guvernul cureaua:

    ⇒ Reduceri de personal cu funcţii de conducere – doar 8% din numărul membrilor unei instituţii vor avea poziţii de conducere.

    ⇒ Reducerea numărului de consilieri în instituţii cu 50%

    ⇒ Limitarea sporurilor salariale şi a voucherelor de vacanţă.

    ⇒ Limitarea cheltuielilor lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontate din fonduri publice.

    ⇒ Cheltuielile unei administraţii pentru cultură, recreere, religie şi sport nu pot depăşi 5% din veniturile proprii realizate în exerciţiul bugetar precedent.

    ⇒ Sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte în urma derulării celor două etape de echilibrare sunt diminuate cu gradul de necolectare a taxelor locale.

    ⇒ În privinţa companiilor statului, numărul consilierilor din cabinetele preşedinţilor consiliilor de administraţie, preşedinţilor, vicepreşedinţilor, directorilor generali, directorilor generali adjuncţi precum şi din alte cabinete ale conducătorilor de la nivelul operatorilor operatorilor economici se reduce cu 50% din numărul de posturi aprobate.

    ⇒ Posturile vacante de consilieri existente la data intrării în vigoare ordonanţei de urgenţă se desfiinţează.

    ⇒ În companiile statului, numărul de nou angajaţi nu poate fi mai mare de 7,5% din posturile existente, până la finalul lui 2023.

    ⇒ Consiliul de administraţie al companiilor publice cu o cifră de afaceri de 7,3 mil. euro şi cel puţin 50 de angajaţi  este format din maximum 7 membri.

    ⇒ Se reduce remuneraţia membrilor consiliului de administraţie dintr-o regie autonomă.

    ⇒ Mai puţine maşini (cu excepţia companiilor care desfăşoară activităţi de producţie, mentenanţă, transport, intervenţie, urmărire contractate, conform obiectului de activitate). Aşadar: director general 1 autoturism; director general adjunct 1 autoturism; director de specialitate 1 autoturism; director economic/financiar 1 autoturism. Numărul maxim de autoturisme – 27 pe instituţie.

    ⇒ Valoarea unui autoturism (cu tot cu TVA) nou achiziţionat nu poate depăşi 23.000 de euro (35.000 – dacă autoturismul este „ecologic“).

     

  • „Guvernul PSD-PNL s-a umflat cu mii de angajaţi de când PSD şi PNL sunt la putere”, transmite USR: „Numai în luna iulie 2023, în timp ce premierul PSD Marcel Ciolacu promitea că reduce cheltuielile statului, la SGG au fost angajaţi 150 de oameni, comparativ cu iunie 2023”

    „Conform ultimelor date publicate, Guvernul PSD-PNL s-a umflat cu mii de angajaţi de când PSD şi PNL sunt la putere. Numai în luna iulie 2023, în timp ce premierul PSD Marcel Ciolacu promitea că reduce cheltuielile statului, la Secretariatul General al Guvernului au fost angajaţi 150 de oameni, comparativ cu iunie 2023”, potrivit unui comunicat de presă.

    USR arată că în iulie 2023, la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi la Ministerul Finanţelor sunt cu câte 500 de angajaţi mai mulţi decât în urmă cu un an (iulie 2022), „asta în timp ce avem mari întârzieri la reformele din PNRR, iar încasările la bugetul de stat sunt dezastruoase chiar conform coaliţiei PSD-PNL care susţine Guvernul. Şi alte ministere şi-au crescut considerabil numărul angajaţilor în această perioadă: plus 130 de angajaţi la Ministerul Mediului, 50 la Ministerul Economiei şi încă 50 la Ministerul Familiei pentru că tupeul pe bani publici nu are limite”.

    „Oamenii nu pot plăti taxe şi impozite suficiente pentru cât poate Guvernul acesta să angajeze funcţionari a căror utilitate nu se vede niciunde. Aşa că Guvernul a decis ca toată lumea să plătească mai mult ca să poată angaja ei şi mai multe pile, relaţii şi cunoştinţe de la partid”, a declarat deputatul USR Cristian Seidler.

     

  • Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, afirmă că angajarea răspunderii Guvernului „înseamnă reforme şi responsabilitate, nu austeritate”. „PSD şi PNL trebuie să joace într-o singură echipă în acest meci”, adaugă el.

    „Angajarea răspunderii Guvernului înseamnă reforme şi responsabilitate, nu austeritate. Este un semnal bun că de ieri (luni – n.r.) avem un acord clar în Coaliţie în privinţa angajării răspunderii guvernamentale. Românii aşteaptă să corectăm o serie de nedreptăţi care s-au tot perpetuat. Reducerea cheltuielilor publice, combaterea evaziunii şi eliminarea unor privilegii fiscale nu înseamnă austeritate pentru România, ci garanţia că statul rămâne pe drumul creşterii economice. Spre deosebire de alte perioade, în guvernările PSD nu s-au tăiat salarii, nu au scăzut pensiile, ba din contră, am ţinut mereu cu românii. Nu vom face decât să modelăm sistemul de pensii, sistemul fiscal şi pe cel salarial după principii mai corecte”, transmite Paul Stănescu.

    Secretarul general al PSD aminteşte şi de declaraţiile liberalilor despre „liniile roşii”.

    „Dacă tot vorbim de ele, eu spun că adevărata linie roşie care contează este să nu facem rău României şi românilor, neluând măsurile care trebuie luate pentru a reduce deficitul bugetar. Cred că oamenii sunt sătui până peste cap de vorbe şi mai ales de lideri politici puşi pe harţă, care se bat cu pumnul în piept că trebuie să fie duri cu PSD. Le reamintesc că, cea mai importantă bătălie pe care o dăm în această perioadă este la Bruxelles. Acolo avem negocieri grele şi complexe pentru reducerea deficitului bugetar, fără să ni se impună să creştem taxe care să-i afecteze pe cei mai vulnerabili. PSD şi PNL trebuie să joace într-o singură echipă în acest meci, pentru că e vorba de un interes mai larg, care este naţional. Aici am avea nevoie să fim mai fermi, în negocierile cu instituţiile europene, nu în faţa reflectoarelor. Sunt convins că dacă stăm la masa discuţiilor şi suntem mai cerebrali, vom găsi şi soluţiile politice şi pe cele economice care să pună românii pe primul loc”, încheie Stănescu.

  • Noile taxe pregătite de Guvern. Cine sunt românii vizaţi de impozitare | DOCUMENT

    Noile taxe pregătite de Guvern au fost incluse în două proiecte trimise la Comisia Europeană, prin care România îşi propune să reducă deficitul bugetar. Unul din documente vizează reducerea cheltuielilor bugetare, iar celălalt modifică Codul Fiscal pentru a aduce mai mulţi bani la buget.

    Noile taxe pregătite de Guvern. Cine sunt românii vizaţi de impozitare
    Printre măsurile fiscale promise de Executiv se regăsesc majorări de TVA, creşteri de accize, un impozit special pe clădiri şi maşini cu valoare mare, o nouă taxă pentru companii, noi cote de impozitare pentru microîntreprinderi şi eliminarea scutirii de impozit pentru IT, industria alimentară şi agricultură, pentru veniturile brute care depăşesc 10.000 lei.

    Chiar dacă nivelul de deficit bugetar asumat în faţa Comisiei Europene este de 4,4%, în documentul citat de Economedia, Guvernul prognozează un deficit de 6,84% din PIB până la sfârşitul anului 2024.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Nori de furtună asupra premierului britanic Rishi Sunak: Portofoliul de obligaţiuni al Băncii Angliei este la pământ din cauza creşterii dobânzilor. Instituţia a cerut 150 de miliarde de lire de la guvern pentru a putea susţine pierderile

    Pierderile Băncii Angliei generate din obligaţiunile cumpărate în 2008 pentru a susţine economia vor fi „substanţial mai mari decât se anticipa anterior”, potrivit unui raport Deutsche Bank, scrie CNBC.

    La sfârşitul lunii iulie, banca centrală a estimat că va solicita Trezoreriei Marii Britanii să sprijine pierderile de 150 de miliarde de lire sterline realizate în timpul operaţiunilor.

    Programul a fost derulat din 2009 până în 2022 şi a fost conceput pentru a îmbunătăţi condiţiile de finanţare pentru companiile afectate de criza financiară din 2008. BOE a acumulat obligaţiuni în valoare de 895 de miliarde de lire sterline, ratele dobânzilor atingând minime istorice.

    Cu toate acestea, banca centrală a început să lichideze din poziţii anul trecut, iniţial anulând investiţiile suplimentare, urmând să vândă obligaţiuni în valoare de 80 miliarde în fiecare an, începând cu octombrie 2022.

    Ritmul în care BOE a fost nevoită să majoreze ratele dobânzilor în încercarea disperată de a domoli inflaţia a scăzut semnificativ valoarea obligaţiunilor guvernamentale, chiar în timp ce insituţia încerca să le vândă.

    Datele privind finanţele publice din iulie au arătat că Trezoreria a transferat 14,3 miliarde de lire sterline în cursul lunii către Banca Angliei pentru a acoperi pierderile din programul său de relaxare cantitativă, cu 5,4 miliarde de lire sterline peste cifra estimată de Office for Budget Responsibility în martie.

    Sanjay Raja, Senior Economist la Deutsche Bank, a arătat că un total de 30 de miliarde de lire au fost mutate de la Trezorerie la BOE din septembrie anul trecut şi că transferurile vor depăşi prognozele guvernului.

  • Problemele abia acum încep pentru europeni: Deşi rundele înăsprire a politicii monetare se apropie de sfârşit, din spate vine un munte de oameni, companii şi guverne care au împrumutat sute de miliarde de la bănci şi pentru care nota de plată bate la uşă

    Deşi pare că majorările ratelor dobânzii au ajuns la final în Europa, europenii n-au niciun motiv de sărbătoare. Timp de opt ani, atât cetăţenii simpli, cât şi companiile şi guvernele Europei s-au împrumutat masiv de la bănci, profitând de dobânzile aproape inexistente. Nota de plată a venit, iar acum toată lumea trebuie să se caute prin buzunare dupa miliardele care s-au transformat în trilioane de rambursat către bănci, scrie Bloomberg.

    Mulţi debitori au amânat refinanţarea în speranţa că ratele vor scădea din nou. Dar, având în vedere că economiile au avut în mare parte performanţe mai bune decât se aşteptau, acest lucru pare din ce în ce mai puţin probabil.

    Investitorii preconizează că anii următori vor fi marcaţi de multe defaulturi şi de reduceri de cheltuieli, deoarece o parte mai mare din veniturile companiilor, gospodăriilor şi statelor va fi destinată finanţării datoriilor. Un indicator clar al apropierii acestei schimbări este diferenţa dintre dobânzile pe care le plătesc în prezent guvernele şi companiile la nivel mondial şi suma pe care ar trebui să o plătească dacă s-ar refinanţa la nivelurile actuale. Cu excepţia câtorva luni din perioada crizei financiare mondiale, acest indicator a fost întotdeauna sub zero. În prezent, acesta se situează în jurul unui nivel record de 1,5 puncte procentuale.

    Milton Friedman a inventat pentru prima dată ideea decalajelor lungi şi variabile în politica monetară în anii 1960. Mai simplu spus, este vorba de intervalul de timp incert până când schimbările în politica monetară încep să aibă un impact asupra economiei. În timp ce preţul activelor, cum ar fi obligaţiunile de stat, se mişcă adesea în anticiparea sau imediat după o decizie a băncii centrale, este nevoie de timp pentru ca modificările de rată să se reflecte în contractele pe termen mai lung şi, astfel, în stabilirea preţurilor, pe pieţele forţei de muncă şi, în cele din urmă, în inflaţie.

    Firmele cu randament ridicat din Europa au datorii de peste 430 de miliarde de dolari scadente în a doua jumătate a deceniului, potrivit datelor de Bloomberg.

    Pentru majoritatea firmelor, este mai probabil ca ratele mai mari să ducă la o scădere a cheltuielilor de capital, ceea ce, la rândul său, va pune presiune asupra creşterii economice. În primele cinci luni ale anului, companiile din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa au răscumpărat obligaţiuni în cel mai rapid ritm din 2009 încoace, pentru a reduce gradul de îndatorare. Altele au căutat să prelungească scadenţa datoriilor lor existente.

    Cercetătorii Băncii Angliei estimează că societăţile cu grad ridicat de îndatorare reprezintă aproximativ 60% din datoriile corporative din Regatul Unit, dar numai 5% din numerar. Acest lucru înseamnă că este mai probabil ca aceste firme să reducă investiţiile sau locurile de muncă pentru a se menţine pe linia de plutire.

    Pentru consumatori, problema datoriilor se va resimţi mai ales prin creşterea costurilor ipotecare, iar în multe ţări creşterea ratelor dobânzilor nu s-a reflectat încă în plăţile lunare. Rata efectivă a dobânzii la creditele imobiliare în curs de rambursare în Marea Britanie era sub 3% la sfârşitul lunii iunie, potrivit Băncii Angliei, comparativ cu aproximativ 6,7% pentru un produs nou mediu fix pe doi ani, potrivit datelor Moneyfacts.

    Suedia ar putea servi drept barometru al problemelor care se anunţă pentru alte ţări. Deţinătorii suedezi de noi credite ipotecare şi-au văzut costurile de împrumut ca proporţie din venit dublându-se, ajungând la 10% în 2022, cel mai ridicat nivel din cel puţin un deceniu, potrivit Finansinspektionen din această ţară. Acest lucru a dus la prăbuşirea preţurilor proprietăţilor, declanşând o serie de insolvenţe şi cereri de ştergere a datoriilor în rândul constructorilor.

    Un alt potenţial punct de presiune pentru continent este faptul că economiile de la periferie, cum ar fi Italia şi Portugalia, au o proporţie mai mare de credite ipotecare restante cu rată variabilă. Acest lucru “rămâne unul dintre principalele riscuri pentru o aterizare dură a politicii monetare, unde cele mai slabe economii suferă cel mai mult”, au scris analiştii de la Bank of America, inclusiv Claudio Irigoyen, într-o notă recentă adresată clienţilor.

  • Guvernul îşi asumă răspunderea pe reforma aparatului de stat şi echilibrare fiscală

    Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului pe pachetul legislativ care vizează reforma aparatului de stat, măsurile de echilibrare fiscală şi cele pentru combaterea evaziunii. ”Îmi voi pune mandatul pe masă în Parlament pentru reforme şi dreptate socială”, spune Ciolacu.

    „Vreau să anunţ că Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului pe pachetul legislativ care vizează reforma aparatului de stat, măsurile de echilibrare fiscală şi cele pentru combaterea evaziunii. Îmi voi pune mandatul pe masă în Parlament pentru reforme şi dreptate socială. Trebuie să separăm apele şi românii să vadă cine vrea cu adevărat să facă reforme şi să ducă această ţară înainte şi cine se opune şi luptă pentru privilegii şi pentru bogaţi. Eu cred că aceasta este calea şi vă anunţ că voi merge înainte cu fermitate”, spune Marcel Ciolacu.

    El afirmă că trebuie oprită „debandada bugetară”.

    „Am promis încă de la început că acest Guvern va pune întotdeauna România pe primul loc. Avem nevoie de o Românie decentă şi echitabilă pentru toţi. Pentru asta, trebuie să oprim debandada bugetară! Trebuie să facem un sistem fiscal echitabil pentru toată lumea. Şi trebuie să luptăm în mod real cu evaziunea. Risipa bugetară, evaziunea şi ocolirea taxelor – cumulate sunt frâna care ţin pe loc dezvoltarea României. Nu mai putem continua aşa! Miliarde de euro ajung în buzunarele unor şmecheri sau sunt risipite cu instituţii care se calcă pe picioare în loc să fie folosite pentru drumuri, spitale şi şcoli. S-a terminat”, adaugă Ciolacu.

    El afirmă că România are nevoie de reforme profunde.

    „Am văzut şi vociferări, chiar şi atacuri din partea unor ipocriţi, care au uitat ce obligaţii au pus cu mâna lor în PNRR şi acum le critică. Vă spun că nu mă sperie nimic! Nu voi ceda un milimetru, indiferent de presiunile celor din sistem. Voi merge până la capăt pentru a tăia risipa şi pentru ca toţi să plătească ceea ce se cuvine în această ţară! Reforma statului trebuie să fie profundă şi ireversibilă! La fel cum nu mai poate fi o regulă pentru cei bogaţi şi companiile privilegiate şi alta pentru oamenii obişnuiţi care muncesc din greu. Nu mai merge aşa! Şi, da, dacă îmi permiteţi, aş vrea să iau puţin de la noi, cei cu putere de muncă şi de la cei care fac foarte mulţi bani pentru a da şi la pensionarii care au muncit o viaţă şi la cei aflaţi în nevoie. Cred că acesta este modul corect în care un stat trebuie să se comporte faţă de cetăţenii săi”, încheie Marcel Ciolacu.

  • Gulerele albe, cel mai bine plătiţi angajaţi din România – judecătorii, avocaţii, angajaţii din Ministerul de Finanţe – se pregătesc de greve

    ♦ Cel mai bine plătiţi angajaţi din România sunt primii care ameninţă cu greve în cazul în care deja eşuata „reformă“ fiscală ar pleca la drum.

    Sloganul comunist „Sculaţi, voi, oropsiţi ai vieţii/Voi, osândiţi la foame, sus“ nu mai este de actualitate. Nu că ar fi fost vreodată altceva decât un slogan de doi bani. Azi grevele sunt aran­jate de avocaţi, de judecători, de angajaţi din Ministerul de Finanţe. Adică de cel mai bine plătiţi angajaţi din România.

    Guvernul se confruntă cu o situaţie cumplită. A scăpat de sub control cheltuielile iar deficitul a sărit în aer – nici vorbă să mai fie de 4,4% din PIB, iar Consiliul Fiscal crede că ar putea sări de 6% din PIB, în actualele condiţii. Miniştrii cabinetului Ciolacu încearcă pe la Bruxelles să mai cârpească ceva, pentru că România s-a angajat că va reduce deficitul bugetar în schimbul fondurilor UE – şi sunt în jur de 12-13 miliarde de euro care ar urma să intre în acest an în România.

    Dar reducerile de cheltuieli sunt greu de făcut. Judecători, avocaţi, angajaţii Ministerului de Finanţe, angajaţi ai CFR ameninţă că blochează ţara dacă fie nu le sunt majorate salariile (cazul Finanţelor sau al căilor ferate), fie cineva se atinge de vreun leu din beneficiul lor – judecătorii şi avocaţii. Cei 1,5 milioane de angajaţi cu salariul minim pe economie merg cu ochii în pământ: ei nu au sindicate care să-i apere şi nici putere de a schimba ceva în stat. Şi probabil vor fi între cei ce vor achita nota de plată a dezmăţului bugetar.

    Judecătorii nu renunţă la pensiile speciale – pensii la care nu au contribuit şi care sunt, de multe ori, mai mari decât salariile. Avocaţii nu vor să contribuie la impozitul pe venit pe tot venitul lor, ci doar pentru o parte din acest venit, deşi restul lumii îşi plăteşte impozitul pe tot venitul ce-i revine.

    Avocatul Gabriel Biriş este onest şi el singur a spus, fără să fie întrebat, de mai multe ori: eu plătesc un impozit mai mic decât secretara mea. Biriş este unul dintre cei care susţin că toată lumea trebuie să plătească impozite, în mod egal, desigur în funcţie de venit, şi că scutirile introduse de-a lungul vremii nu mai pot continua.

    România plăteşte cam o treime din veniturile bugetului consolidat pentru plata angajaţilor statului. În 2020, 37% din venituri s-au dus pe salarii iar, în 2021, de 34%. Media UE este de 22%, cu Germania în coadă care plăteşte pentru angajaţii statului doar 16% din veniturile sale. Problema aici este că veniturile statului român sunt mici – doar 27% din PIB sunt veniturile fiscale, faţă de o media a UE de 42%. Dar nu poţi creşte veniturile, atâta vreme cât 2 milioane de angajaţi (40% din total) sunt scutiţi ba de impozitul pe venit, ba de CASS, ba nu plătesc impozite la totalul veniturilor, chiar dacă câştigă mii de euro pe lună. Acum, desigur, unii pot spune pe drept: plătesc mai mult, dar tu ce-mi oferi de banii ăştia? Aşa că, atunci când se pune problema ca toată lumea să plătească impozite, apar grevele.

    Per total, în administraţia publică, cea revoltată azi, media salarială este de peste 6.000 de lei net pe lună.  În cazul avocaţilor, salariile celor aflaţi la început de drum sunt de 900 de euro net şi ajung la mii de euro într-o companie de avocatură cunoscută.

    Ultimele trei luni ale acestui an au fost pline de proteste sau de ameninţări de proteste din partea angajaţilor din sectorul public. Seria protestelor a început cu profe­sorii, care au ieşit în stradă să ceară salarii mai mari, urmaţi de cadrele medicale, poliţişti, angajaţii CFR, de ameninţări cu protestele de la reprezentanţii avocaţilor şi, într-un final, de angajaţii din Ministerul Finanţelor şi de cei ai Poştei Române.

    În principal, cerinţele celor care au protestat sau au ameninţat cu protestele au legătură cu banii, cu salariile şi bonusurile pe care le câştigă. Dacă angajaţii din învăţământ, cei CFR şi cei ai Poştei Române sunt îndreptăţiţi să ceară bani mai mulţi, având în vedere că pentru ei salariile sunt mici, cu un salariu me­diu care ajunge la 2.500 de lei pentru Poşta Română, de exemplu, unele categorii dintre cei care protestează sunt plătite cu mult peste salariul mediu câştigat de un român.

    Salariul mediu net pe economie este de 4.600 de lei net pe lună, conform INS, pe când în  adminstraţie publică şi apărare salariul mediu net este de peste 6.000 de lei net.

    Mai mult, în Ministerul Finanţelor sunt 1.700 de funcţionari publici cu un salariu mediu net de 7.500 de lei. În instituţie sunt 175 de directori, şefi de serviciu, consilieri superiori.

    Conform grilei salariale publicate de Ministerul de Finanţe  pe siteul propriu, 1.700 de funcţionari publici din Ministerul Finanţelor au un venit mediu net de 7.500 de lei lunar din salariu şi diferite indemnizaţii. În total, sunt 175 de posturi plătite cu mai mult de 10.000 de lei net pe lună, pentru poziţii precum directori, şefi de serviciu sau consilieri. Un şef de serviciu câştigă mai mult de 13.000 de lei net, adică circa 2.600 de euro pe lună.

    La începutul lunii august, bugetarii au protestat după ce printre măsurile propuse de guvern pentru reducerea cheltuielilor bugetare sunt şi unele prevederi legate de salarizarea angajaţilor din sistemul de stat. Astfel, câteva mii de angajaţi din structurile Ministerului de Finanţe din toată ţara au intrat în grevă „spontană“, spun ei. Liderii sindicali spun că măsurile ar aduce o reducere salarială de circa 700 de lei unui angajat şi pierderea de anumite posturi şi de sporuri.

    În cazul avocaţilor, ameninţările cu protestele au venit după ce guvernul a început să anunţe planuri de modificări fiscale ce i-ar putea afecta şi pe ei.

    Astfel, la începutul lunii august, Uniunea Naţională a Barourilor din România anunţa că profesiile liberale „privesc cu îngrijorare“ informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la intenţiile guvernului de a modifica Codul Fiscal şi că se opun public oricărei majorări de impozite, taxe sau contribuţii care îi afectează, precum şi faţă de orice modificare a regimului deductibilităţilor.

    Noile modificări fiscale anunţate de guvern ameninţau atunci că veniturile din activităţi independente se vor supune plăţii cotei CASS la o bază neplafonată, calculată la venitul net, ceea ce poate însemna o creştere semnificativă a CASS.

    De menţionat este că un avocat la început de drum porneşte de la un salariu de 1.500 de euro brut (aproape 900 de euro net pe lună), iar unul senior poate ajunge şi la 8.000 de euro brut pe lună, ceea ce înseamnă aproape 5.000 de euro net, după cum spun surse din piaţa de recrutare pentru ZF.

    Gulerele albe au însă puterea de a bloca statul, putere pe care cei 1,5 milioane de angajaţi din economie, cu salariul minim (o treime aproape din totalul angajaţilor) nu o au.

  • Avertismentul care sperie pe toată lumea. Specialiştii avertizează guvernele să înceapă să facă stocuri de combustibil după ce combustibilul de care depinde o lume întreagă s-a scumpit iar

    În orice alt moment al istoriei, starea actuală a pieţei globale a motorinei ar fi provocat panică în unele ţări. Singura veste bună este că în urma cu un an piaţa arăta mult mai rău, şi cu toate acestea haosul complet n-a reuşit să se instaleze.

    Peste tot în lume, preţurile combustibilului au început să accelereze la un nivel foarte mare în raport cu ţiţeiul din care este fabricat, ceea ce indică o penurie care ar trebui să alarmeze guvernele obsedate de inflaţie de pretutindeni. Iar în doar câteva luni, emisfera nordică va intra în iarnă, ceea ce va creşte cererea de încălzire, scrie Bloomberg.

    „Ar trebui să acumulăm stocuri de acum, ca măsură de prevenţie, chiar dacă  în mod obişnuit consolidăm depozitele din septembrie”, a declarat Eugene Lindell, şeful departamentului de produse rafinate al consultantului industrial FGE.

    Vestea bună este că piaţa arăta chiar mai rău anul trecut în această perioadă, după invazia Rusiei în Ucraina – iar preţurile au scăzut în cele din urmă, ajutate de o iarnă relativ blândă. Cu toate acestea, stocurile micşorate din prezent înseamnă că lumea nu-şi poate permite nicio surpriză pe piaţă: pot apărea oricând restricţii de aprovizionare sau şocuri ale cererii pot veni din cauza vremii reci sau a unor economii surprinzător de puternice.

    Pieţele petroliere au fost zguduite în ultimele săptămâni de creşterea marjelor de producţie a carburanţilor, iar restricţiile impuse de rafinării au redus oferta globală, în condiţiile în care producătorii de ţiţei, inclusiv Arabia Saudită, refuză să vândă acolo unde există semnele unei penurii.

    Stocurile de motorină din nord-vestul Europei vor scădea în următoarele luni, potrivit companiei de consultanţă Wood Mackenzie Ltd. Deşi acest lucru este tipic pentru această perioadă a anului, stocurile sunt în prezent mai mici decât normele istorice – deşi sunt încă în creştere faţă de anul trecut.

    În SUA, preţurile la motorină au crescut constant de la sfârşitul lunii iulie, atât de mult încât au contribuit mai mult la inflaţie decât benzina în august. Rafinăriile americane nu au reuşit să acumuleze stocuri în această vară, perioada tipică de creştere a ofertei între sezoanele de recoltă şi înainte de încălzirea de iarnă. Acest lucru se datorează faptului că condiţiile de piaţă au făcut ca acumularea de stocuri să fie un eşec, la fel ca anul trecut.

    Performanţa pieţei motorinei este importantă dincolo de universul câtorva comercianţi specializaţi.

    În definiţia sa cea mai largă, acest tip de combustibil – care are specificaţii variate şi este utilizat în toate domeniile, de la automobile şi nave până la încălzire şi maşini grele – reprezintă cea mai mare parte a cererii de produse petroliere.

    Mai mult decât atât, este un combustibil vital pentru lanţurile de aprovizionare din întreaga lume, iar lipsurile majore şi şocurile de preţ pot avea implicaţii pentru guverne şi industrii.

    Anul trecut, preţurile ridicate la motorină au provocat greve ale transportatorilor din Asia, presând guvernele care încercau să evite inflaţia cauzată de creşterea costurilor energiei. În SUA, fermierii şi companiile de transport rutier care cumpără în vrac vor avea şi mai mult de suferit din cauza creşterii costurilor.

     

  • Combustibilul de care depinde o lume întreagă se scumpeşte în mod neaşteptat. Analiştii avertizează: Guvernele trebuie să înceapă refacerea stocurilor de acum, orice întârziere e periculoasă

    În orice alt moment al istoriei, starea actuală a pieţei globale a motorinei ar fi provocat panică în unele ţări. Singura veste bună este că în urma cu un an piaţa arăta mult mai rău, şi cu toate acestea haosul complet n-a reuşit să se instaleze.

    Peste tot în lume, preţurile combustibilului au început să accelereze la un nivel foarte mare în raport cu ţiţeiul din care este fabricat, ceea ce indică o penurie care ar trebui să alarmeze guvernele obsedate de inflaţie de pretutindeni. Iar în doar câteva luni, emisfera nordică va intra în iarnă, ceea ce va creşte cererea de încălzire, scrie Bloomberg.

    „Ar trebui să acumulăm stocuri de acum, ca măsură de prevenţie, chiar dacă  în mod obişnuit consolidăm depozitele din septembrie”, a declarat Eugene Lindell, şeful departamentului de produse rafinate al consultantului industrial FGE.

    Vestea bună este că piaţa arăta chiar mai rău anul trecut în această perioadă, după invazia Rusiei în Ucraina – iar preţurile au scăzut în cele din urmă, ajutate de o iarnă relativ blândă. Cu toate acestea, stocurile micşorate din prezent înseamnă că lumea nu-şi poate permite nicio surpriză pe piaţă: pot apărea oricând restricţii de aprovizionare sau şocuri ale cererii pot veni din cauza vremii reci sau a unor economii surprinzător de puternice.

    Pieţele petroliere au fost zguduite în ultimele săptămâni de creşterea marjelor de producţie a carburanţilor, iar restricţiile impuse de rafinării au redus oferta globală, în condiţiile în care producătorii de ţiţei, inclusiv Arabia Saudită, refuză să vândă acolo unde există semnele unei penurii.

    Stocurile de motorină din nord-vestul Europei vor scădea în următoarele luni, potrivit companiei de consultanţă Wood Mackenzie Ltd. Deşi acest lucru este tipic pentru această perioadă a anului, stocurile sunt în prezent mai mici decât normele istorice – deşi sunt încă în creştere faţă de anul trecut.

    În SUA, preţurile la motorină au crescut constant de la sfârşitul lunii iulie, atât de mult încât au contribuit mai mult la inflaţie decât benzina în august. Rafinăriile americane nu au reuşit să acumuleze stocuri în această vară, perioada tipică de creştere a ofertei între sezoanele de recoltă şi înainte de încălzirea de iarnă. Acest lucru se datorează faptului că condiţiile de piaţă au făcut ca acumularea de stocuri să fie un eşec, la fel ca anul trecut.

    Performanţa pieţei motorinei este importantă dincolo de universul câtorva comercianţi specializaţi.

    În definiţia sa cea mai largă, acest tip de combustibil – care are specificaţii variate şi este utilizat în toate domeniile, de la automobile şi nave până la încălzire şi maşini grele – reprezintă cea mai mare parte a cererii de produse petroliere.

    Mai mult decât atât, este un combustibil vital pentru lanţurile de aprovizionare din întreaga lume, iar lipsurile majore şi şocurile de preţ pot avea implicaţii pentru guverne şi industrii.

    Anul trecut, preţurile ridicate la motorină au provocat greve ale transportatorilor din Asia, presând guvernele care încercau să evite inflaţia cauzată de creşterea costurilor energiei. În SUA, fermierii şi companiile de transport rutier care cumpără în vrac vor avea şi mai mult de suferit din cauza creşterii costurilor.