BusinessMagazin

Tag: grup

  • Cine sunt „ăştia”: Povestea tinerei din România care lucrează la descifrarea misterelor Universului. A plecat din Covasna, iar acum lucrează într-o echipă internaţională de cercetători

    Cătălina Oana Curceanu s-a născut la Braşov, a locuit apoi în copilărie în Covasna, iar liceul şi facultatea le-a terminat la Bucureşti – la Măgurele mai exact – unde a studiat Fizica şi unde a absolvit ca şef de promoţie.

    În urmă cu circa trei decenii a plecat cu o bursă în Italia, unde locuieşte şi astăzi şi unde este prim-cercetător la Institutul Naţional de Fizică Nucleară de lângă Roma. Tot aici, conduce de câţiva ani un grup de cercetare care efectuează experimente în fizica nucleară şi cuantică.

    Din grupul pe care-l conduc fac parte 20 de persoane – cercetători, ingineri, doctoranzi. Nu coordonez un business propriu-zis, ci proiecte fundamentale de cercetare cu o valoare vizibilă – adică aparatele pe care le construim şi folosim – de milioane de euro”, spune cercetătorul român. Însă valoarea reală a ceea ce fac Cătălina Oana Curceanu şi echipa sa este mult mai mare, ţinând cont de faptul că tehnologiile şi metodele pe care le inventează pentru a descoperi cum funcţionează universul ar putea produce în viitor noi tehnologii care ar avea o valoare de business de zeci sau chiar sute de milioane de euro, după cum precizează chiar ea.

    Cum a ajuns Cătălina Oana Curceanu să studieze şi să încerce să înţeleagă universul? E o poveste care începe în copilărie, povesteşte ea.
    „M-am născut la Braşov, însă părinţii s-au mutat când aveam doar câteva luni la Sfântu Gheorghe (judeţul Covasna).” A studiat până în clasa a VIII-a la Sfântu Gheorghe, la actualul Colegiu Naţional  „Mihai Viteazu”, după care liceul l-a făcut la Măgurele, lângă Bucureşti, „la excepţionalul Liceu de Matematică şi Fizică nr. 4 – faimos în toată România întrucât pregătea intens copii din toată ţara în fizică şi matematică de vârf”. Ulterior a studiat fizica la facultatea de la Măgurele, absolvind în 1989 ca şef de promoţie, cu specializarea în fizică nucleară şi fizica particulelor elementare.

    „În 1991 am venit cu o bursă de studiu la institutul de fizică de la Frascati, cel mai mare institut de cercetare italian în fizică nucleară, Laboratori Nazionali di Frascati dell’Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (LNF-INFN), în cadrul unui grup care efectua un experiment, OBELIX, la CERN-Geneva.” În acest experiment şi-a realizat teza de doctorat. Între timp, după mai multe concursuri, a ajuns prim-cercetător la LNF-INFN, unde de câţiva ani conduce un grup de cercetare care efectuează experimente în fizică nucleară şi cuantică.

    „Am plecat din ţară în 1991, cu o bursă de studiu în Italia, întrucât mi s-a oferit această posibilitate. Mai mult, în cadrul ştiinţei nu există bariere – întreaga lume este «casa ta».”
    A început cu experimente de fizică nucleară la CERN (Geneva), după care a propus ea însăşi experimente la acceleratorul DAFNE de la Frascati, la laboratorul subteran de la Gran Sasso şi în Japonia, la KEK şi J-PARC.

    „Mi-am făcut propriul grup de cercetare şi am mai multe proiecte finanţate de ministere din Italia, proiecte europene şi internaţionale, în special în cadrul fizicii nucleare şi cuantice.”
    Ţine să precizeze că în cercetarea de vârf, în special în fizică, este absolut normal să pleci din propria ţară, oricare ar fi aceasta. „Am în grupul meu tineri din toată lumea, care lucrează cot la cot pentru a descoperi misterele universului. Faţă de univers, Terra este oricum extrem de mică şi noi, cercetătorii, ne simţim oriunde acasă.”

    Cum arată o zi obişnuită pentru un om care caută să descifreze o serie de secrete care au fascinat dintotdeauna omenirea? Răspunsul e simplu. Nu există o zi obişnuită. „Fiecare zi este altfel întrucât în fiecare zi facem ceva în plus faţă de ieri: o nouă descoperire (mai rar) sau o nouă bucăţică pentru aparatul pe care-l construim pentru a măsura ceva ce nimeni nu a reuşit s-o facă până acum; un nou proces al quarcilor, o nouă proprietate cuantică.”

    Cătălina Oana Curceanu are mai multe proiecte finanţate de statul italian sau de diferite instituţii – StrangeMatter, finanţat de MAECI; SICURA, finanţat de Regione Lazio şi, evident, proiecte finanţate de INFN (institutul pentru care lucrează ca prim-cercetător) –, de Europa şi de instituţii internaţionale (FQXi). „Îmi petrec parte din timp cu procedurile necesare pentru a duce mai departe aceste proiecte, dar şi propun altele pentru viitor.”
    Ceea ce face cercetătoarea româncă împreună cu grupul său sunt proiecte care studiază lumea quarcilor „stranii” la acceleratoarele DAFNE de la Frascati şi J-PARC din Japonia şi eventuale procese care nu sunt prevăzute de actuala mecanică cuantică, la laboratorul subteran de la Gran Sasso şi în cadrul proiectului TEQ.
    „Pe lângă cercetarea de bază, avem şi proiecte care aplică ceea ce învăţăm. Studiem de exemplu quarcii în domeniul social, cum ar fi performanţele detectoarelor de radiaţie extremă ce pot fi folosite în aeroporturi sau în evenimente publice pentru a preveni un eventual atac cu surse nucleare.” Pentru un om obişnuit, munca Cătălinei Oana Curceanu pare mai complicată ca o limbă străină necunoscută, însă de rezultatele ei se bucură direct sau indirect o lume întreagă.
    Cercetătorul român a plecat din ţară acum aproape trei decenii, însă revine frecvent acasă. Mai mult, colaborează cu IFIN-HH – un grup de la institutul de la Măgurele – participând la experimentele pe care aceştia le conduc.
    „E ca şi cum ţara mea – România – este mereu cu mine. În rest, la ora actuală, nu mă gândesc să mă întorc în ţară întrucât am proiecte multe aici în Italia şi în alte laboratoare din lume, pe care vreau să le văd realizate.”
    În viitor nu exclude posibilitatea de a reveni în România – poate cu un proiect de cercetare. Nu taie de pe listă nici alte oportunităţi, cum ar fi cea a antreprenoriatului.
    „Dacă, şi când va fi cazul, voi considera toate posibilităţile – inclusiv aceea de a deveni antreprenor cu proiecte de vârf în domeniul tehnologiilor moderne, precum cele cuantice. Este însă cineva în România gata să investească în aceste proiecte în mod serios?”
    Până atunci, revine periodic în ţară pentru a-şi vizita familia, de care recunoaşte că îi e cel mai dor. Ultima dată a fost în România în aprilie.
    „De când am plecat, în 1991, s-au schimbat atât de multe încât mi-e greu să fac o listă. Cel mai vizibil lucru este că de când am plecat s-a născut o nouă generaţie! La oră actuală, în România, există o nouă populaţie de adulţi care s-a născut după ce am plecat eu din ţară. Viitorul este al lor!”
    Familia Cătălinei Oana Curceanu a rămas în România, mai exact surorile Luminiţa şi Mona, alături de familiile lor. Nepoţii Adina, Eric, Anastasia şi Sara, pe care îi menţionează cercetătorul român, sunt principalul imbold pentru fiecare vizită nouă.
    „Îmi mai este dor câteodată şi de Sfântu Gheorghe şi de centrul Bucureştiului, care, în ciuda aglomeraţiei, îmi place mult. Şi, dacă mă gândesc bine, mi-e dor de un anumit mod de a gândi şi de a vorbi, specific, foarte specific, Ardealului (te gândeşti înainte să vorbeşti – de multe ori te gândeşti de două ori) – este modul care m-a ajutat să devin ceea ce sunt.”
    La polul opus, cel mai puţin dor îi e de cei care vorbesc şi vorbesc, şi se plâng, şi iar vorbesc (de multe ori doar despre bani), de cei care-şi etalează bogăţia cu maşini de lux şi alte obiecte de lux, dar care nu au citit o carte de ani de zile. „Nu mi-e dor nici de «lasă că ne înţelegem noi», de şefii autoritari fără autoritate, de (încă) un mod de gândire tipic anilor ’80 (din secolul trecut! Da, mai există încă!). Nu mi-e dor de cei care «se dau mari» – şi sunt mulţi – mai ales la Bucureşti, de cei fără suflet şi fără idealuri.” Recunoaşte că ar mai fi multe de adăugat, dar se opreşte aici.
    Astfel, dacă ar fi să aleagă doar trei lucruri care ar trebui îmbunătăţite în România, ar merge pe educaţie în toate formele ei. Mai exact, pe o şcoală care să fie preţuită şi respectată, inclusiv prin salarii mai mari, care să-i atragă pe cei mai buni spre cariera de profesor. „E necesar respectul pentru şcoală şi educaţie – începând de la politicieni. Sunt necesare investiţiile în şcoala publică.”
    Cercetătorul român vorbeşte apoi despre utilitatea unor investiţii mai mari în cercetare şi atragerea cercetătorilor străini în România. Pentru acest lucru trebuie să existe şi un sistem de selecţionare a proiectelor în care să fie implicate comisii internaţionale prestigioase care să aleagă cele mai competitive idei.
    „Nu în ultimul rând, trebuie să existe o alianţă între industrie şi cercetare, între dezvoltarea tehnologică şi cercetare – cu posibilitatea de a inventa, breveta şi aplica invenţiile, cu oferte avantajoase pentru tineri.”
    Pentru că viitorul e al lor, al celor tineri!

  • Cine sunt „ăştia”: Un român este CFO-ul Mars Italia, un business de 260 mil. euro: Noi nu am părăsit România, ci doar am decis să descoperim Italia

    Executivul român Adrian Comăneci şi-a construit cariera în multinaţionale şi, deşi a cochetat o vreme cu consultanţa, a preferat să se întoarcă în cadrul unor companii internaţionale gigant care i-au fost şi şcoală de business, şi de leadership. Acum el este CFO al grupului american Mars pe piaţa din Italia, una dintre cele mai dezvoltate economii din Europa, unde producătorul brandurilor
    M & M, Snickers, Orbit sau Whiskas are vânzări de 260 de milioane de euro anual.

    “Cariera mea de până acum reprezintă o călătorie foarte interesantă pe parcusul căreia am întâlnit oameni frumoşi, am trăit experienţe diverse şi am evoluat atât ca om de business, dar mai ales ca om”, spune executivul de 37 de ani.

    Uitându-se în urmă, afirmă că primul său rol transformaţional a fost cel de membru al asociaţiei studenţeşti Voluntari pentru Idei şi Proiecte din cadrul ASE. Descrie acea perioadă ca doi ani intenşi în care a avut ocazia să înveţe ce înseamă managementul de proiect, un business plan, ce presupune lucrul în echipă şi cum poţi obţine finanţare comunicând o viziune şi nu doar beneficii materiale.

    Au trecut nu mai puţin de 16 ani de atunci, cu diverse roluri şi proiecte interesante – la nivel operaţional şi strategic – pentru mai multe companii din industrii diverse, de la FMCG, oil & gas, logistică & transporturi sau banking.

    „În cariera mea am îmbinat perspectiva de consultant extern cu cea de angajat, iar acest lucru s-a dovedit a fi un factor important pentru rezultatele mele de până acum.”

    Celelalte ingrediente esenţiale ale carierei sale sunt ambiţia şi respectul pentru muncă – preluate de la părinţii săi –, o şcoală extraordinară de business (Procter & Gamble) şi o şcoală unică de people leadership (Mars), după cum spune chiar el.
    „La sfârşitul anului 2016 am început prima experienţă pe termen lung în afară ţării, preluând rolul de CFO pentru businessul Mars din Italia.” A văzut în această mutare două mari oportunităţi.

    Pe de-o parte este vorba de o oportunitate profesională dat fiind că businessul gigantului american pe piaţa din Italia este de câteva ori mai mare cât cel din România, fiind una dintre cele mai complexe pieţe din Europa, unde coordonează o echipă de 18 persoane. Pe de altă parte, a fost vorba de o oportunitate personală, „aceea de a experimenta împreună cu familia mea viaţa într-o altă ţară, cu tot ceea ce aduce ea – descoperire, adaptare, învăţare şi schimbare. Noi nu am părăsit România, ci doar am decis să descoperim Italia.” Acum locuieşte în Milano, centrul financiar şi industrial al Cizmei, un oraş de unde se mişcă mare parte din economia Italiei.

    Jobul său actual are trei componente principale, potrivit lui Adrian Comăneci. Este vorba despre definirea strategiei de portofoliu (produse şi clienţi) şi a proiectelor pe termen lung care vor genera valoare adăugată atât pentru companie, cât şi pentru consumatorii, clienţii şi partenerii Mars. În al doilea rând este vorba de urmărirea implementării acestor proiecte, ca responsabil direct pentru unele dintre ele şi prin monitorizarea progresului şi impactului în business pentru celelalte – atât din punct de vedere financiar, cât şi operaţional. Şi poate cel mai important aspect este cel legat de dezvoltarea organizaţiei şi a persoanelor care vor pune umărul la creşterea Mars în anii ce vor urma – prin coaching, mentoring, training şi nu în ultimul rând selecţie şi recrutare.

    „O zi obişnuită la birou presupune o comunicare continuă cu colegii mei, pentru a înţelege ce funcţionează şi ce poate fi îmbunătăţit, pentru a învăţa unii de la alţii (…).” În acest rol, de CFO al Mars Italia, Adrian Comăneci spune că 80% din ceea ce realizează este prin alţi oameni şi mai puţin de 20% doar prin efortul său individual. 

    În prezent coordonează o echipă formată din 18 persoane, echipă pe care o descrie ca fiind foarte interesantă prin diversitatea ei – din punctul de vedere al experienţei, competenţelor şi aspiraţiilor personale şi profesionale.

    Înainte de a prelua poziţia actuală, Adrian Comăneci a ocupat timp de trei ani funcţia de CFO al Mars România, subsidiara locală a unui gigant care are în portofoliu branduri prezente în toată lumea, precum Twix, Snickers, Mars, M&M (ciocolată), Whiskas (mâncare pentru animale) sau Uncle Ben’s (orez). De circa doi ani, din portofoliu Mars fac parte şi brandurile de gumă de mestecat ale Wrigley. Tranzacţia dintre cei doi giganţi – Mars şi Wrigley – a debutat acum un deceniu, având o valoare de 23 mld. dolari.

    Mutarea a creat la momentul acela cel mai mare jucător din industria dulciurilor la nivel mondial. Mars deţinea 81% din Wrigley, producătorul gumelor Orbit, în timp ce restul de acţiuni erau controlate de miliardarul Warren Buffett prin fondul Berkshire Hathaway. În 2016, Mars a preluat şi restul de acţiuni şi a început integrarea businessurilor.

    Înainte de „era” Mars, care a debutat în 2014 în România, Adrian Comăneci a lucrat pentru compania din sectorul bunurilor de larg consum P&G, în cadrul companiei din domeniul petrolului Rompetrol, dar şi în sectorul de audit şi consultanţă.
    Se gândeşte să se întoarcă în România?

    „Întoarcerea în România a fost şi va fi mereu una dintre variante. Momentan nu există un moment bine definit deoarece dorim să luăm lucrurile pas cu pas şi să ne bucurăm de experienţa de familie pe care o trăim acum în afara ţării.” Executivul spune că există o vorbă în popor, „Nu aduce anul ce aduce ceasul”, aşa că revenirea ar putea fi peste o lună sau la fel de bine peste câţiva ani.

    „Un aspect important este că atât eu, cât şi soţia mea ne dorim ca la un moment dat să jucăm un rol activ în realizarea unui viitor mai bun pentru ţara noastră (nu mă refer la politică) şi probabil că întoarcerea noastră va fi mai uşoară atunci când vom identifica exact acest rol.”
    Cel mai dor le este de prieteni şi familie. Chiar la final de septembrie au fost în ţară şi au avut ocazia să se întâlnească cu persoane dragi. „Un moment special a fost duminică dimineaţa, înainte de a pleca spre aeroport, când patru familii şi trei generaţii s-au reunit într-o sufragerie primitoare din Pantelimon pentru a savura o cafea şi/sau o porţie de râsete şi voie bună.”  

    Cel mai puţin dor le este de lipsa spiritului civic şi a respectului reciproc care se poate observa zilnic la foarte mulţi dintre români. „Pare că în ADN-ul poporului român încă există o mutaţie care activează individualismul şi nepăsarea, şi doar printr-o educaţie de calitate vom găsi antidotul care să ne salveze.” O educaţie care începe de acasă, se cultivă la şcoală şi se defineşte de-a lungul întregii vieţi.

    Spuneţi-mi trei lucruri care ar trebui îmbunătăţite în România.
    Din punctul meu de vedere, educaţia reprezintă punctul de pornire pentru rezolvarea tuturor problemelor fundamentale cu care ne confruntăm. Şi nu mă refer doar la educaţia academică, ci şi la autocunoaştere şi dezvoltare personală, la acel proces prin care descoperim cine suntem cu adevărat, învăţam să ne iubim şi să ne respectăm pe noi înşine, pentru ca apoi să putem să-i iubim şi să-i respectăm pe cei din jurul nostru. Oamenii conştienţi respectă, iubesc şi schimbă în bine lumea din jurul lor.

    Când aţi venit ultima dată acasă? Ce s-a schimbat de când aţi plecat?
    Venim acasă cel puţin o dată la trei luni de zile, mai ales pentru a petrece împreună cu familia şi prietenii sărbătorile şi evenimentele importante. În “bula” în care trăim noi nu s-au schimbat foarte multe, însă la nivelul ţării se poate observa, din păcate, o segregare şi mai mare a categoriilor sociale, iar acest lucru nu cred că este benefic nimănui.

    Cum e traficul în România faţă de unde locuiţi? Dar cafeaua şi scena culinară?

    Suntem foarte norocoşi să trăim în Italia, o ţară extraordinar de frumoasă şi recunoscută pentru tradiţia şi calitatea culinară. Există multe zboruri din România (către Italia – n.red.) la preţuri accesibile, iar infrastrucura este foarte bună, aşa că vă invit cu toată căldura să descoperiţi Italia în mod direct. Noi locuim la 15 minute de Milano, într-o zonă verde şi liniştită (Milano 3), perfectă pentru familiile cu copii mici.

  • Câţi bani încasează moştenitorii lui Marcel Bărbuţ din vânzarea Adeplast către grupul elveţian Sika: aproape 100 mil. euro

    Adeplast, producătorul român de materiale de construcţii, cu 11 fabrici în portofoliu, va fi preluat de grupul elveţian Sika după ce „acţionarii Adeplast SA au decis să vândă societatea către grupul elveţian. Această tranzacţie îndeplineşte dorinţa regretatului Marcel Bărbuţ, fondatorul Adeplast“, se arată într-un comunicat trimis ieri de către reprezentanţii Adeplast.

    Tranzacţia este condiţionată de autorizarea autorităţii de concurenţă. Potrivit unor surse din piaţă, valoarea tranzacţiei se află în jurul a 100 de milioane de euro. 

    ZF a scris în luna iunie că Adeplast este curtat de investitori interesaţi să cumpere compania, iar banca de investiţii Alantra, cu operaţiuni în Europa, Statele Unite, Asia şi America Latină, se ocupă de găsirea unui cumpărător pentru Adeplast. În octombrie, ZF a scris că Sika este aproape de preluarea Adeplast.

  • Cum să construieşti o afacere de 150 milioane de euro cu Ouă Ochioase şi Pui Fericiţi

    În pofida faptului că este o companie cu activitate în industria agroalimentară, Agricola Bacău este una dintre cele mai inovatoare companii româneşti. De la ouă ochioase şi inimoase la cârnăciori hand-made şi ready meal, compania a dezvoltat o gamă de produse tot mai aproape de cerinţele consumatorilor moderni, care, în mod paradoxal, vor produse tot mai apropiate de cele ale gospodăriilor tradiţionale. 

    Agricola Bacău, un business ce-şi are originile în localitatea Brad şi care a pornit cu o crescătorie de curcani, sub numele Uriaşii de Bacău, este în prezent unul dintre cei mai mari producători de carne de pui din România, cu afaceri de peste 150 de milioane de euro în 2019, creştere susţinută mai ales de produse precum Ouăle Ochioase sau Puii Fericiţi.

    „Continuăm la nivel de grup strategia de creştere şi diferenţiere şi suntem motivaţi să facem acest lucru. La abatorul de păsări am demarat în acest an o investiţie totală de 16 milioane de euro, care va asigura o creştere a capacităţii de producţie cu 70%. Suntem încrezători că ne vom creşte şi consolida poziţia în piaţa internă, aceea de jucător important în agribusinessul românesc”, a spus Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola.

    Agricola deţine în prezent o cotă de 18% din piaţa cărnii de pui, este lider pe piaţa de sempipreparate şi produse de tip ready meal, cu o cotă de piaţă de 19%. Este, totodată, principalul exportator pe segmentul cărnii de pui.

    Agricola este un brand inovator, în special în ce priveşte noi concepte de prezentare a produselor. Este prima companie care a lansat în România sortimentele din carne de pui ambalate la tăviţă cu cryofilm, după care această metodă de ambalare a fost preluată şi de alţi jucători din piaţă.

    În 2009, compania a pus pe piaţa românească de carne de pui Puiul Familist. În aprilie 2010, a adus în faţa consumatorilor Puiul Antistres, comercializat în tăviţa minune“, unică în România, în care se şi găteşte. Aceasta a reprezentat soluţia Agricola pentru gospodinele cu mai puţin timp liber.

    Tot în 2010, Agricola a lansat Puiul Fericit, crescut timp de minimum 56 de zile, maximum 70 de zile în ferme mici, hrănit cu cereale şi scos în aer liber. Anul trecut, Agricola a creat produsul Cocoşel de Pădure, coquelet proaspăt românesc.

    Produsele inovative au dus la creşterea vânzărilor, spun reprezentanţii companiei. Agricola Internaţional SA, cea mai importantă companie a grupului Agricola, în care sunt integrate lanţul de producţie a cărnii de pasăre şi operatorul logistic, a înregistrat în primele nouă luni ale anului o cifră de afaceri de 378 de milioane de lei, în condiţiile în care a vândut cu aproape 9% mai multă carne de pasăre, creşterea valorică fiind de aproape 11% comparativ cu anul trecut.

    „Cifra de afaceri obţinută se datorează în special creşterii cantitative a vânzărilor Agricola de produse diferenţiatoare, cu valoare adăugată mare, şi mă refer aici la Puiul Fericit, Puiul Fermierului şi produsul nostru cel mai «tânăr», lansat la sfârşitul anului 2018, Cocoşel de Pădure, primul pui coquelet proaspăt românesc. Strategia noastră vizează în continuare vânzările de pui cu creştere lentă, unde Agricola deţine 80% din piaţa internă”, a mai spus preşedintele grupului băcăuan.

    Totodată, categoria de semipreparate şi produse de tip ready meal, obţinute la fabrica Europrod, a înregistrat în această perioadă o creştere a cifrei de afaceri de 6,78% (42 milioane de lei), în contextul în care exporturile companiei în ţările europene ating cota de 30% din producţie. La Europrod s-a finalizat la începutul acestui an o investiţie de peste 5,5 milioane euro, care i-a dublat capacitatea de producţie.
    În viitorul apropiat, reprezentaţii companiei îşi propun să mai investească încă pe atât în mărirea capacităţii de producţie şi construirea unui nou spaţiu de producţie.

    Ouăle Ochioase sunt o altă inovaţie marca Agricola. Acestea sunt îmbogăţite natural cu luteină şi zeaxantină, care provine de la găini hrănite cu un mix de furaje ce conţine fân de lucernă. Găinile ouătoare sunt crescute în regim semideschis şi au o durată de viaţă de 80 de zile.
    Produsele au fost obţinute în urma unui amplu proces de cercetare care a durat patru ani realizat de Avicola Lumina în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti. De altfel, în cadrul aceleiaşi cercetări compania a dezvoltat Ouăle Inimoase, îmbogăţite natural cu Omega 3.

    Pentru categoria ouălor proaspete obţinute în cadrul Avicola Lumina, în primele nouă luni ale anului 2019 s-a menţinut cifra de afaceri la 38 mil. de lei, în condiţiile în care s-a menţinut şi numărul ouălor vândute (59 mil. buc.) faţă de perioada similară anului 2018.
    În prezent Agricola are o gamă de 60 de produse, iar în cursul acestei luni şi-a schimbat imaginea şi noul brand va fi vizibil în rafturi începând cu luna noiembrie pentru aproximativ 600 de SKU-uri (stock keeping unit) din toate categoriile. Compania a demarat în 2018 proiectul de repoziţionare şi redesenare a brandului.

    „Cele mai bune lucruri se întâmplă când suntem împreună. Într-o lume plină de tehnologie care, din păcate, mai mult ne ţine departe unul de celălalt, Agricola crede în puterea oamenilor de a se strânge împreună”, a spus Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola, explicând astfel nevoia grupului de a iniţia un proces de rebranding ce are în centru nevoia de a fi împreună.

    În primele nouă luni ale anului 2019 grupul de firme Agricola a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de 8% faţă de perioada similară a anului 2018, ajungând la 575,6 milioane lei.

    „Agricola continuă în 2019 strategia de consolidare a afacerilor care reprezintă core businessul companiilor grupului şi chiar dacă a făcut exit din două afaceri – servicii pentru agricultură şi retail de proximitate – realizează creşteri importante pe categoriile de bază, astfel încât după primele nouă luni ale acestui an raportăm o creştere de 8% a afacerilor grupului nostru, în linia evoluţiei ultimilor ani”, a declarat Grigore Horoi.
    Grupul Agricola din Bacău estimează o cifră de afaceri de 161 milioane de euro pentru anul 2019, în creştere faţă de anul trecut, când a încheiat cu afaceri de 150 milioane de euro.

  • Cum să construieşti o afacere de 150 milioane de euro cu Ouă Ochioase şi Pui Fericiţi

    În pofida faptului că este o companie cu activitate în industria agroalimentară, Agricola Bacău este una dintre cele mai inovatoare companii româneşti. De la ouă ochioase şi inimoase la cârnăciori hand-made şi ready meal, compania a dezvoltat o gamă de produse tot mai aproape de cerinţele consumatorilor moderni, care, în mod paradoxal, vor produse tot mai apropiate de cele ale gospodăriilor tradiţionale. 

    Agricola Bacău, un business ce-şi are originile în localitatea Brad şi care a pornit cu o crescătorie de curcani, sub numele Uriaşii de Bacău, este în prezent unul dintre cei mai mari producători de carne de pui din România, cu afaceri de peste 150 de milioane de euro în 2019, creştere susţinută mai ales de produse precum Ouăle Ochioase sau Puii Fericiţi.

    „Continuăm la nivel de grup strategia de creştere şi diferenţiere şi suntem motivaţi să facem acest lucru. La abatorul de păsări am demarat în acest an o investiţie totală de 16 milioane de euro, care va asigura o creştere a capacităţii de producţie cu 70%. Suntem încrezători că ne vom creşte şi consolida poziţia în piaţa internă, aceea de jucător important în agribusinessul românesc”, a spus Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola.

    Agricola deţine în prezent o cotă de 18% din piaţa cărnii de pui, este lider pe piaţa de sempipreparate şi produse de tip ready meal, cu o cotă de piaţă de 19%. Este, totodată, principalul exportator pe segmentul cărnii de pui.

    Agricola este un brand inovator, în special în ce priveşte noi concepte de prezentare a produselor. Este prima companie care a lansat în România sortimentele din carne de pui ambalate la tăviţă cu cryofilm, după care această metodă de ambalare a fost preluată şi de alţi jucători din piaţă.

    În 2009, compania a pus pe piaţa românească de carne de pui Puiul Familist. În aprilie 2010, a adus în faţa consumatorilor Puiul Antistres, comercializat în tăviţa minune“, unică în România, în care se şi găteşte. Aceasta a reprezentat soluţia Agricola pentru gospodinele cu mai puţin timp liber.

    Tot în 2010, Agricola a lansat Puiul Fericit, crescut timp de minimum 56 de zile, maximum 70 de zile în ferme mici, hrănit cu cereale şi scos în aer liber. Anul trecut, Agricola a creat produsul Cocoşel de Pădure, coquelet proaspăt românesc.

    Produsele inovative au dus la creşterea vânzărilor, spun reprezentanţii companiei. Agricola Internaţional SA, cea mai importantă companie a grupului Agricola, în care sunt integrate lanţul de producţie a cărnii de pasăre şi operatorul logistic, a înregistrat în primele nouă luni ale anului o cifră de afaceri de 378 de milioane de lei, în condiţiile în care a vândut cu aproape 9% mai multă carne de pasăre, creşterea valorică fiind de aproape 11% comparativ cu anul trecut.

    „Cifra de afaceri obţinută se datorează în special creşterii cantitative a vânzărilor Agricola de produse diferenţiatoare, cu valoare adăugată mare, şi mă refer aici la Puiul Fericit, Puiul Fermierului şi produsul nostru cel mai «tânăr», lansat la sfârşitul anului 2018, Cocoşel de Pădure, primul pui coquelet proaspăt românesc. Strategia noastră vizează în continuare vânzările de pui cu creştere lentă, unde Agricola deţine 80% din piaţa internă”, a mai spus preşedintele grupului băcăuan.

    Totodată, categoria de semipreparate şi produse de tip ready meal, obţinute la fabrica Europrod, a înregistrat în această perioadă o creştere a cifrei de afaceri de 6,78% (42 milioane de lei), în contextul în care exporturile companiei în ţările europene ating cota de 30% din producţie. La Europrod s-a finalizat la începutul acestui an o investiţie de peste 5,5 milioane euro, care i-a dublat capacitatea de producţie.
    În viitorul apropiat, reprezentaţii companiei îşi propun să mai investească încă pe atât în mărirea capacităţii de producţie şi construirea unui nou spaţiu de producţie.

    Ouăle Ochioase sunt o altă inovaţie marca Agricola. Acestea sunt îmbogăţite natural cu luteină şi zeaxantină, care provine de la găini hrănite cu un mix de furaje ce conţine fân de lucernă. Găinile ouătoare sunt crescute în regim semideschis şi au o durată de viaţă de 80 de zile.
    Produsele au fost obţinute în urma unui amplu proces de cercetare care a durat patru ani realizat de Avicola Lumina în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti. De altfel, în cadrul aceleiaşi cercetări compania a dezvoltat Ouăle Inimoase, îmbogăţite natural cu Omega 3.

    Pentru categoria ouălor proaspete obţinute în cadrul Avicola Lumina, în primele nouă luni ale anului 2019 s-a menţinut cifra de afaceri la 38 mil. de lei, în condiţiile în care s-a menţinut şi numărul ouălor vândute (59 mil. buc.) faţă de perioada similară anului 2018.
    În prezent Agricola are o gamă de 60 de produse, iar în cursul acestei luni şi-a schimbat imaginea şi noul brand va fi vizibil în rafturi începând cu luna noiembrie pentru aproximativ 600 de SKU-uri (stock keeping unit) din toate categoriile. Compania a demarat în 2018 proiectul de repoziţionare şi redesenare a brandului.

    „Cele mai bune lucruri se întâmplă când suntem împreună. Într-o lume plină de tehnologie care, din păcate, mai mult ne ţine departe unul de celălalt, Agricola crede în puterea oamenilor de a se strânge împreună”, a spus Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola, explicând astfel nevoia grupului de a iniţia un proces de rebranding ce are în centru nevoia de a fi împreună.

    În primele nouă luni ale anului 2019 grupul de firme Agricola a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de 8% faţă de perioada similară a anului 2018, ajungând la 575,6 milioane lei.

    „Agricola continuă în 2019 strategia de consolidare a afacerilor care reprezintă core businessul companiilor grupului şi chiar dacă a făcut exit din două afaceri – servicii pentru agricultură şi retail de proximitate – realizează creşteri importante pe categoriile de bază, astfel încât după primele nouă luni ale acestui an raportăm o creştere de 8% a afacerilor grupului nostru, în linia evoluţiei ultimilor ani”, a declarat Grigore Horoi.
    Grupul Agricola din Bacău estimează o cifră de afaceri de 161 milioane de euro pentru anul 2019, în creştere faţă de anul trecut, când a încheiat cu afaceri de 150 milioane de euro.

  • Schimbări la grupul PNL de la Senat: Daniel Fenechiu, noul lider al senatorilor liberali

    Daniel Fenechiu a fost ales noul lider al grupului senatorilor PNL, în locul lui Florin Cîţu, care acum este ministru de Finanţe, iar Nicoleta Pauliuc şi George Stângă au devenit vicelideri ai grupului, şi Carmen Hărău este noul secretar.

    „Îi mulţumesc lui Florin Cîţu şi îi urez succes la Ministerul Finanţelor Publice”, a afirmat Daniel Fenechiu, marţi, în plenul Senatului.

    Pe Daniel Fenechiu în funcţia de vicelider al grupului PNL la Senat este Nicoleta Pauliuc, iar George Stângâ îl înlocuieşte pe Mario Oprea.

    De asemenea, Carmen Hărău este noul secretar al grupului PNL la Senat, în locul Nicoletei Pauliuc.

    Anterior Marior Oprea a fost ales secretar al Biroului permanent al Senatului.

  • Electrica, profit de 161 mil.lei la 9 nouă luni, jumătate din nivelul din 2018. Director general: După un prim trimestru marcat de modificările semnificative ale cadrului de reglementare, care au avut efecte nefavorabile asupra afacerii, am reuşit să recuperăm

    Grupul Electrica a înregistrat, în primele nouă luni ale acestui an, venituri operaţionale de 4,7 miliarde lei, în creştere cu 14,5%, şi un profit net consolidat de 161 milioane lei, faţă de 315 milioane lei în ianuarie-septembrie 2018, rezultat influenţat de pierderea din primul trimestru al anului.

    “După un prim trimestru al acestui an marcat de modificările semnificative ale cadrului de reglementare, care au avut efecte nefavorabile asupra afacerii, am reuşit să recuperăm şi, la nouă luni, sa inregistrăm un profit net consolidat de 161 milioane lei, ceea ce reprezintă 133% din valoarea bugetata pentru întreg anul 2019”, a declarant Corina Popescu, Director General Electrica.

    Compania a raportat în T1 o pierdere de 41 milioane lei, urmată de două trimestre pe plus, cu un profit net cumulat de 202 milioane lei.

    ”Într-o perioadă plină de provocări, am continuat să ne asumăm rolul de companie responsabilă fată de cei 3,7 milioane de utilizatori din portofoliu, precum şi faţă de cei peste 7000 de acţionari. In egală măsură, considerăm că autoritătile au responsabilitatea de a asigura predictibilitate, un cadru de reglementare care să stimuleze investiţiile, precum şi tratament echidistant şi nediscriminatoriu pentru toti participanţii din piaţa de energie”.

    În segmentul de distribuţie, veniturile Electrica au crescut cu 3,9%, ca urmare a creşterii cantităţii distribuite totale cu 0,5% şi a tarifelor medii de distribuţie, precum şi a majorării semnificative a valorii investiţiilor în reţea.

    În ceea ce priveşte segmentul de furnizare, veniturile au crescut cu 20,4%, ca rezultat al creşterii cu 8,7% a cantităţii de energie electrică furnizată pe piaţa cu amănuntul, a majorării preţurilor medii de vânzare cu 5,6%, precum şi ca urmare a dezvoltării activităţii de furnizare de gaze naturale.

    Costurile consolidate pentru achiziţia energiei electrice au crescut cu 31,8%, la 2,4 miliarde lei. Această evoluţie a fost resimţită prin majorarea cu 22,4% a costului energiei electrice achiziţionate pentru acoperirea pierderilor în reţea, influenţată de evoluţia ascendentă a preţurilor de achiziţie a energiei electrice, care au fost semnificativ mai mari faţă de preţul aprobat ex-ante de ANRE pentru operatorii de distribuţie din Grupul Electrica.

    Potrivit raportului, şi în segmentul de furnizare a fost înregistrată o creştere a cheltuielilor cu achiziţia de energie electrică cu 34,2%, ca efect cumulat al creşterii preţului de achiziţie şi al cantităţii de energie electrică achiziţionată. Marja de furnizare a fost afectată negativ, în principal întrucât, prin tarifele aprobate de către ANRE, preţul recunoscut pentru primele două luni din 2019 pe segmentul reglementat nu acoperă preţul de achiziţie a energiei electrice efectiv realizat.

    ”Pe fondul modificărilor semnificative ale cadrului legislativ şi de reglementare, îndeosebi cu efect advers, profitul operaţional al Grupului a scăzut cu 190 milioane lei, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, la evoluţia EBITDA s-a adaugat în principal impactul nefavorabil al cheltuielii cu amortizarea, o creştere de 35 milioane lei – ca urmare a aplicării unui nou standard de raportare financiară, începând cu 1 ianuarie 2019, şi a volumului de investiţii puse în funcţiune”, se menţionează în raportul companiei.

     

  • Grupul BVB raportează profit de 6,69 mil. lei la nouă luni din 2019, minus 18% şi venituri operaţionale de 26,4 mil. lei

    Bursa de Valori Bucureşti (BVB), operatorul pieţei de capital din România, a raportat un profit de 6,69 milioane de lei la nivel de grup în primele nouă luni din 2019, în scădere cu 18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, în timp ce veniturile operaţionale s-au cifrat la 26,4 mil. lei, minus 9%.

    “Veniturile operaţionale ale Grupului în primele nouă luni ale anului au fost de 26,45 mil. lei, minus 9% faţă de perioada similara a anului 2018 (9 luni 2018: 28,98 mil. lei), scădere determinată atât de segmentul de tranzacţionare (BVB individual) cât şi de segmentul registru – Depozitarul Central (DC)”, menţionează raportul financiar al operatorului pieţei de capital.

    Cheltuielile operaţionale au înregistrat un avans de 4% în perioada ianuarie-septembrie 2019, până la 22,4 mil. lei, pe fondul avansului cu 12%  a altor cheltuieli operaţionale, în principal cheltuieli amortizare imobilizări, în timp ce veniturile financiare nete au crescut cu 42%, până la la 3,93 mil. lei, fiind determinate de avansul diferenţelor nerealizate de curs valutar din reevaluarea instrumentelor financiare în valută care au generat un câştig de 1,28 mil. lei vs. 0,48 mil. lei în perioada similară din 2018, dar şi ca urmare a vânzării unor active financiare -titluri de stat, ce au generat un câştig de 0,39 mil. lei, se mai arată în raportul BVB.

    Indicele BET, care include cele mai tranzacţionate 16 companii cu excepţia SIF-urilor, a crescut cu 30% în primele nouă luni ale acestui an, în timp ce indicele BET – Total Return (BET-TR), care include şi dividendele oferite de companiile din BET, a înregistrat un avans de 41%.

    La finalul lunii septembrie, valoarea de piaţă a companiilor româneşti era de 22,7 mld. euro, în timp ce capitalizarea bursiera a tuturor companiilor listate pe piaţa reglementată a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a depăşit 35,9 mld. euro în ultima şedinţă de tranzacţionare din septembrie.

    Valoarea totală a tranzacţiilor pe piaţa reglementată de acţiuni, excluzând ofertele, a crescut cu 13% de la 6,63 mld. lei la 7,46 mld. lei.

    România a fost promovată pe 26 septembrie la statutul de Piaţa Emergenta de la cel de Piaţă de Frontiera, de către furnizorul global de indici FTSE Russell.
     

  • Grupul german Allianz anunţă un profit de 9,1 miliarde euro în primele nouă luni din 2019, în creştere cu 4,2%

    Grupul german Allianz a înregistrat un profit operaţional de 9,1 miliarde euro în primele nouă luni din 2019, în creştere cu 4,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit raportului trimestrial al grupului.

    În ceea ce priveşte aşteptările de profitabilitate pentru 2019, Allianz transmite că „este prognozat in jumatatea superioara a obiectivului de 11,5 miliarde de euro”.

    „Allianz a obtinut din nou rezultate foarte solide intr-un mediu plin de provocari. Suntem mandri ca foarte multi clienti au incredere in produsele si in brandul nostru. Suntem in grafic pentru a atinge jumatatea superioara a tintei de profitabilitate operationala, in pofida unor provocari externe tot mai  accentuate.”, spune Oliver Bäte, CEO al Grupului Allianz.                                                                            

    Veniturile totale ale grupului în primele nouă luni s-au ridicat la 106,9 miliarde euro, în creştere cu 7,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

     Pentru al treilea trimestru din 2019 grupul a obţinut un profit operaţional de 2,9 miliarde euro, comparabil cu cel din aceeaşi perioadă a anului trecut. Veniturile pentru T3 2019 au crescut cu 8,1% la 33,4 miliarde euro.

    Allianz, cel mai mare grup de asigurări din Europa, a încheiat o tranzacţie de 800 milioane euro cu banca americană de investiţii Goldman Sachs, prin care nemţii preiau o participaţie de 4% în asiguratorul chinez Taikang Life Insurance, potrivit FT. Tranzacţia a fost făcută publică săptămâna aceasta de Taikang, companie fondată în 1996, cu 4.000 de sucursale şi peste 800.000 de angajaţi şi agenţi.

    Grupul nemţesc a urmărit în 2019 piaţa de fuziuni şi achiziţii din întreaga lume. Printre acordurile şi achiziţiile încheiate se mai numără o tranzacţie de 667 milioane euro prin care preia operaţiunile asiguratorului brazilian SulAmerica, precum şi încă o tranzacţie de circa 900 miliarde euro prin care preia operaţiunile a două companii de asigurări din Marea Britanie.

     

     

     

     

     

  • OTP Bank România anunţă un profit de 79 milioane lei pentru primele nouă luni din 2019, în creştere cu 14%

    OTP Bank România, subsidiara locală a celui mai mare grup bancar din Ungaria, a înregistrat un profit ajustat după impozitare de 79 milioane lei pentru primele nouă luni din 2019, în creştere cu 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit raportului trimestrial.

    Subsidiara locală a grupului ungar a înregistrat în T3 2019 un profit de 26 milioane lei, cu 28% mai puţin decât în T2 2019.

    Banca justifică rezultatul susţinând că a fost afectat de costurile de risc mai mari, care au crescut din cauza deprecierii recunoscute de OTP Factoring pentru filialele sale ca urmare a capitalului propriu negativ înregistrat de acestea.

    OTB Bank România, a noua cea mai mare bancă din România după active, a înregistrat un profit operaţional în creştere cu 18% în primele nouă luni din 2019, ca urmare a creşterii cu 24% a veniturilor totale şi a creşterii cheltuielilor operaţionale cu 28%.

    Marja netă a dobânzii din primele nouă luni a scăzut uşor, în timp ce activele totale au crescut semnificativ de la un an la altul, transmite banca.

    În trimestrul al treilea, activitatea comercială s-a intensificat în mod deosebit datorită: creşterii de 68% a creditelor de tip imobiliar şi de 25% a creditelor de nevoi personale.

    În luna august 2019, grupul ungar OTP, cel mai mare grup bancar maghiar, a adus 320 mi­l. lei (67,6 mil. euro) la capi­talul sub­si­diarei din România, reprezentând cea mai mare injecţie de capital de pe piaţa locală din august. Această majorare de capital vine după ce în decembrie 2018 OTP Bank a anunţat o altă creştere a capitalului cu aproa­pe 28 mil. euro de la acţionarii un­guri, obiectivul menţionat atunci fiind „susţinerea planurilor de creştere ale băncii“.

    La finele anului 2018, OTP Bank era pe locul 9 în sistemul bancar românesc în clasamentul după active, cu o cotă de piaţă de 2,45% şi active de peste 11 miliarde de lei. În prima jumătate a anului, activele băncii au crescut cu 22%, la 12,2 miliarde de lei. Ţinta asumată de Gyula Fater, noul CEO, în cadrul planului de cinci ani este de a dubla activele şi numărul de clienţi ai băncii şi de a ajunge la o cotă de piaţă de 5%.