BusinessMagazin

Tag: graficul saptamanii

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Aşa ne-au salvat exporturile

    Economiştii ING Bank notează reducerea consistentă a deficitului balanţei de cont curent în cursul acestui an (0,4% din PIB estimat, faţă de 3,6% din PIB în primele nouă luni din 2012), în principal datorită ajustării în balanţa comerţului cu mărfuri, unde s-a manifestat combinaţia între cererea internă scăzută şi capacitatea de export mai puternică, precum şi balanţei serviciilor.

    În schimb, balanţa veniturilor a contribuit mai puţin la ajustare, în special în lunile de vară, din cauza reducerii investiţiilor străine directe.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Aşa ne-au salvat exporturile

    Economiştii ING Bank notează reducerea consistentă a deficitului balanţei de cont curent în cursul acestui an (0,4% din PIB estimat, faţă de 3,6% din PIB în primele nouă luni din 2012), în principal datorită ajustării în balanţa comerţului cu mărfuri, unde s-a manifestat combinaţia între cererea internă scăzută şi capacitatea de export mai puternică, precum şi balanţei serviciilor.

    În schimb, balanţa veniturilor a contribuit mai puţin la ajustare, în special în lunile de vară, din cauza reducerii investiţiilor străine directe.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Care e de fapt PIB potenţial

    În 2011, BCR aprecia că PIB potenţial s-a redus de la 4-5% pe an înainte de criză la 3,5% în 2009-2011, iar în condiţii de dezintermediere financiară, potenţialul  “acceptabil pe 5-10 ani” este de circa 2-3%. În februarie 2013, BCR arăta că “numai o îmbunătăţire a productivităţii totale a factorilor poate ridica PIB potenţial spre 3-4% după 2015”.

    Ultimul Raport BNR asupra inflaţiei arată o micşorare a deviaţiei faţă de PIB potenţial din 2015, în ipoteza absorbţiei mai bune a fondurilor UE şi a creşterii bilanţurilor companiilor şi ale gospodăriilor, însă factorii de risc care rămân ţin de dinamica fluxurilor de capital şi de gradul de încredere al investitorilor străini şi români.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Supraofertă pe piaţa muncii

    În acest context, dinamica anuală a câştigurilor salariale a rămas moderată în sectorul privat, nu s-au acordat majorări ale salariilor din sectorul bugetar în anul curent, iar costurile unitare cu forţa de muncă în industrie au continuat să scadă comparativ cu vara lui 2012.

    Anticipaţiile managerilor companiilor privind ocuparea până la finele anului 2013 indică menţinerea unor condiţii nefavorabile absorbţiei de forţă de muncă în majoritatea sectoarelor economice, îndeosebi în construcţii.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cine are cea mai mare nevoie de bani

    Acestea iau locul ariei legate de politici publice, finanţe publice şi justiţie, care a devenit în perioada 2009-2013 prioritară în relaţia băncii cu România, vizând în special modernizarea administrativă conform programelor de convergenţă cu UE şi facilitarea absorbţiei fondurilor europene.

    Portofoliul de finanţări ale BM în această perioadă s-a ridicat la 2,05 mld. dolari.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Speranţele României pentru 2014

    În raportul cuprinzând prognoza de toamnă pentru ţările membre, publicat săptămâna trecută, CE apreciază că motorul principal al creşterii economice se va deplasa la anul de la exporturile nete spre cererea internă (deplasarea pe care majoritatea analiştilor o prevăzuseră anul trecut pentru 2013).

    Investiţiile ar urma să-şi revină, ca urmare a unei mai bune absorbţii a fondurilor UE şi a relansării marilor proiecte de infrastructură, iar cererea internă ar urma să-şi revină ca efect al creşterii ocupării forţei de muncă şi al unei inflaţii moderate. CE notează că majorarea consumului guvernamental va fi însă limitată de continuarea consolidării fiscale.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cei mai buni contribuabili ai ţării

    Veniturile bugetului general consolidat s-au realizat în perioada iulie-septembrie în proporţie de 92,5%, în timp ce cheltuielile s-au efectuat în proporţie de 96%.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cum stăm cu investiţiile străine

    Participaţiile nete ale investitorilor străini direcţi la capitalul companiilor investiţie străină directă din România au fost anul trecut în valoare de 795 mil. euro, reprezentând 37,2% din fluxul net de ISD).

    Participaţiile nete la capital rezultă din diminuarea participaţiilor la capital, în valoare de 2,6 mld. euro, cu pierderea netă, în sumă de 1,88 mld. euro. Pierderea netă a rezultat prin scăderea din profitul companiilor respective pe 2012, în sumă de 4,69 mld. euro, a dividendelor repartizate în anul 2012, în valoare de 2,21 mld. euro, după care această valoare a fost diminuată cu pierderile companiilor din 2012, în sumă de 4,36 mld. euro.

    Decalajul dintre cele două componente ale ISD se atenuează dacă privim structura acestora din punctul de vedere al soldului total al investiţiilor, graţie faptului că în anii trecuţi participaţiile nete ale investitorilor au fost mai mari în raport cu creditele primite. La finele lui 2012, soldul final al ISD era de 59,12 mld. euro, mai mare cu 7,2% faţă de cel de la sfârşitul lui 2011.

    Sursa: BNR

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Până unde mai poate să scadă inflaţia

    Dumitru Dulgheru, analist BCR, consideră că fără reducerea TVA la pâine, preţurile alimentelor ar fi crescut cu 0,1% în loc să scadă cu 1,8%. Preţul pâinii, produs cu pondere mare în coşul de consum (aproape 7%), s-a redus cu 11,5% ca efect al reducerii TVA de la 24% la 9%, ceea ce încurajează Guvernul să promită acum şi o tăiere a TVA tot la 9% pentru carne, un alt produs unde evaziunea fiscală este ridicată. Ministerul Agriculturii estimează că în 2011-2012 au dispărut în economia subterană cca 71.000 de tone de carne de porc.

    O inflaţie anuală sub 2,5% ar permite BNR să accelereze ritmul de reducere a dobânzii de politică monetară, care ar putea ajunge la 4% încă din noiembrie curent, arată Dulgheru.

    La rândul lor, analiştii UniCredit estimează că rata inflaţiei va rămâne redusă până la jumătatea anului viitor, în timp ce creşterea PIB va înregistra, probabil, un uşor recul în 2014, ceea ce oferă BNR marjă de acţune pentru reducerea dobânzii de politică monetară.

    În estimarea analiştilor Raiffeisen, inflaţia anuală ar putea ajunge la finele anului în curs sub 2% şi ar putea scădea mai departe în primul trimestru din 2014, undeva între 1% şi 1,5%.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Chinga deficitului bugetar strânge din nou

    Dincolo de politică, problema e însă reală, încasările slabe ţinând de creşterea economică modestă, de absorbţia înceată a fondurilor UE şi de reorganizarea ANAF, notează economiştii Raiffeisen. Pe baza experienţei anilor trecuţi, de creştere a deficitului bugetar în T4, aceştia cred că va fi nevoie de un control foarte strict al cheltuielilor pentru ca România să se încadreze în ţinta de 2,3% din PIB.

    “Cel mai mic deficit din T4 s-a înregistrat în 2012, pe seama unei reduceri drastice a investiţiilor, însă o nouă reducere n-ar mai oferi acum suficientă marjă de acţiune, ţinând seama de nivelul lor deja scăzut”, arată analiştii băncii.