BusinessMagazin

Tag: gaze naturale

  • Parlamentul European aprobă planurile de refacere a rezervelor de gaze naturale înainte de iarnă. Până în noiembrie, rezervele de gaze trebuie să atingă măcar 80% din capacitate

    Ca reacţie la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, legea urmăreşte să refacă rezervele strategice europene de gaze înainte de venirea iernii, garantând siguranţa aprovizionării cu energie.

    Noul regulament, care a fost deja convenit de miniştrii Uniunii Europene, stabileşte ca, până pe 1 noiembrie 2022, spaţiile de depozitare a gazelor naturale să fie umplute măcar la 80% din capacitate. Ţările Uniunii şi operatorii trebuie să depună eforturi pentru a asigura un nivel de umplere de 85%. În următorii ani, obiectivul va fi de 90%, pentru a proteja europenii de posibilele crize de aprovizionare. Textul subliniază că ţările Uniunii trebuie să-şi diversifice sursele de gaze naturale şi să-şi extindă măsurile luate pentru a asigura eficienţa energetică.

    Potrivit regulamentului, instalaţiile de stocare a gazelor din UE vor căpăta statutul de infrastructură critică. Toţi operatorii acestui tip de instalaţii vor fi obligaţi să obţină o certificare pentru a evita riscul ingerinţelor străine. Operatorii care nu vor reuşi să o obţină vor trebui să cedeze fie instalaţiile de stocare a gazelor, fie controlul asupra acestora (contra unei compensaţii echitabile).

    Până în august 2022, Comisia va publica orientări destinate ţărilor Uniunii privind modul în care pot achiziţiona gaze naturale în comun. Ele vor putea acţiona în acest sens în grupuri de două sau mai multe ţări.

    „Regulamentul este răspunsul la situaţia actuală. Gazprom foloseşte furnizarea de energie ca armă, iar noi avem scutul nostru de protecţie”, a declarat Jerzy Buzek (PPE, Polonia), care conduce echipa de negociere a Parlamentului. „Nimeni dintre cei care folosesc energia ca armă nu va fi responsabil pentru capacităţile noastre de stocare. De asemenea, putem începe oficial achiziţia comună de gaze naturale în UE”, a adăugat acesta.

    „Ţările cu capacităţi mari de stocare vor fi obligate să deţină cel puţin 35% din propriul consum. Ţările care nu au o capacitate de stocare vor trebui să încheie acorduri cu celelalte state membre care le vor stoca cantităţile necesare de gaz. Acesta este un mecanism de solidaritate stimulat de acest regulament”, a spus Cristian Buşoi (PPE, România), raportor şi preşedinte al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie.

    Legislaţia a fost adoptată joi cu 490 voturi pentru, 47 împotrivă şi 55 abţineri. Acum este nevoie de aprobarea oficială a Consiliului pentru a putea fi publicată în Jurnalul Oficial şi a intra în vigoare.

    Propunerea legislativă a fost adoptată de Comisia Europeană pe 23 martie, în contextul războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Parlamentul a votat pe 5 aprilie folosirea unei proceduri accelerate şi a sprijinit propunerea două zile mai târziu. La summitul de la Versailles, liderii Uniunii Europene au cerut măsuri pentru a soluţiona chestiunea independenţei energetice.

     

     

  • Rusia şi Serbia au convenit asupra unui acord de principiu pentru vânzarea de gaze naturale

    Preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic şi liderul Rusiei Vladimir Putin au discutat condiţiile unui contract de furnizare de gaze naturale şi au ajuns la un acord de principiu, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov, citat de Euractiv.

    Acordul urmează să fie elaborat de companiile implicate, a adăugat oficialul. Lavrov ar fi trebuit să efectueze pe 6-7 iunie o vizită în Serbia, dar n-a putut ajunge pentru că trei state europene au blocat spaţiul aerian pentru avionul acestuia. Astfel, urmează ca Vucic să se deplaseze în Rusia pentru a discuta cu Lavrov.

    Guvernul sârb a reamintit, cu această ocazie, de prietenia Rusiei cu Serbia şi a acuzat o isterie antirusă.

     

     

     

  • Strategie de ţară made in Ro. În cel mai crunt an pentru preţul gazului, cu un minim de producţie internă, România a exportat gaze de 250 mil. euro. Valoarea este de 15 ori mai mare faţă de 2020. Aproape 1 mld. metri cubi au plecat peste hotare

    România a exportat anul trecut gaze naturale în valoare de 250 de milioane de euro, arată datele de la INS, o sumă de peste 15 ori mai mare faţă de cea din 2020.

    Mai departe, datele din ra­poartele lunare ale Autorităţii Na­ţionale de Regle­mentare în dome­niul Energiei (ANRE) arată că România a trimis la export 0,8 mi­liarde de metri cubi de gaz natural, o cantitate de peste 5 ori mai mare faţă de 2020, din aprilie până în august volumele exportate crescând expo­nenţial faţă de perioadele lunare similare din 2020. Raportată la con­sumul total de gaze al României din 2021, cantitatea exportată reprezintă circa 6% din cererea internă.

    „Este imposibil ca la această valoare de export să nu fie inclusă producţie internă“, spun specialiştii din sector. “

    În lunile de vară s-a văzut clar creşterea exporturilor, cel mai probabil cantităţile fiind înmagazinate în Ungaria şi apoi importate local, dar la preţurile de iarnă“, mai cred oamenii din sector.

    Unele cantităţi s-ar fi întors în piaţă, dar la preţuri mai mari. Programul a fost prelungit până la finele anului 2023.

    Mai departe, tot sursele din piaţă, spun că una dintre companiile posibil implicate în activitatea de export a gazelor naturale ar fi MET Energy România. Compania, parte a grupului elveţian MET, a terminat anul trecut cu un business de 2,4 miliarde de lei, de 2,5 ori mai mare faţă de 2020, arată datele de la Ministerul Finanţelor.

     

  • George Soros spune că Europa are mai multă putere de negociere decât crede atunci când are de-a face cu Rusia. Care este motivul

    Europa poate avea mai multă putere de negociere decât crede atunci când vine vorba de relaţiile cu Federaţia Rusă.

    Aceasta este opinia miliardarului George Soros, care a îndemnat Europa să-şi folosească poziţia de consumator major de gaz natural rusesc pentru a lua o atitudine mai dură împotriva acţiunilor Moscovei, a raportat Bloomberg.

    În 2021, economiile dezvoltate ale Europei au fost de departe cei mai mari importatori de gaze naturale ruseşti, reprezentând în mod colectiv aproape trei sferturi din exporturile totale ale ţării, potrivit Administraţiei americane de informaţii privind energia.

    „Dacă Rusia nu aprovizionează Europa, trebuie să închidă puţurile din Siberia de unde provine gazul”, a declarat Soros, potrivit publicaţiei de ştiri. „Este nevoie de timp pentru a le închide şi, odată ce sunt închise, sunt greu de redeschis din cauza vechimii echipamentelor”.

    Soros a cerut, de asemenea, Europei să perceapă taxe mari pe importurile de gaze. „Rusia nu va recâştiga niciodată vânzările pe care le-a pierdut”, a scris el, potrivit Bloomberg.

    Filantropul şi donatorul cauzelor politice liberale a declarat marţi că invadarea Ucrainei de către Rusia ar putea declanşa al treilea război mondial, episod în urma căruia civilizaţia umană ar putea să nu supravieţuiască.

    “Trebuie să ne mobilizăm toate resursele pentru a duce războiul la sfârşit. Cea mai bună şi poate singura modalitate de a ne păstra civilizaţia este să-l învingem pe Putin cât mai curând posibil”, a spus el, potrivit AFP.

  • Iohannis promulgă legea care poate trimite tot gazul din Marea Neagră în Ungaria sau Austria, odată ce restricţia de a vinde 50% din gazul extras a fost ridicată

    ♦ În condiţiile în care România are un deficit anual de 3 miliarde de metri cubi de gaz, acoperit din Rusia, nu se mai poate vorbi de exporturi de gaze sau de „furnizor de securitate energetică în regiune“, însă noua lege offshore lasă la latitudinea producătorilor de gaz din Marea Neagră unde se va vinde gazul extras.

    Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră, resurse estimate la 200 de miliarde de metri cubi, a fost promulgată de preşedintele României, Klaus Iohannis. Cea mai importantă modificare faţă de varianta din 2018 este eliminarea restricţiei de a vinde 50% din gazul extras în România.

    Într-o situaţie ipotetică, dar posibilă potrivit noii legi, dacă, de exemplu, OMV are contracte pe termen lung pentru livrări în Austria şi Ungaria de 4 miliarde de metri cubi de gaz, iar gazul extras din Neptun Deep ajunge la 6 mld. de metri cubi în 2028, anul de vârf potrivit estimărilor, atunci în ţară mai rămân 2 miliarde de metri cubi, neacoperind nici deficitul intern actual. Până în 2028 însă, producţia de gaze on-shore, acum la sub 9 miliarde de metri cubi, va scădea semnificativ, deci deficitul de gaz intern va creşte. În consecinţă, România, cu  resurse naturale de  200 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, s-ar putea trezi în situaţia în care exportă gazul exploatat şi importă de la ruşi.

    În aceeaşi vreme, acum, cu un consum anual de circa 12 mld. de metri cubi de gaz, România are o treime din gospodării conectate la reţeaua de gaze şi o lungime a acesteia de nici 50.000 de km. Ungaria, care ar putea fi unul dintre beneficiarii gazului din Marea Neagră, nu are resurse de gaze naturale, dar 95% dintre gospodării sunt conectate la reţeaua de gaze naturale de 100.000 de km.

    Cel puţin 3 miliarde de metri cubi de gaz importă anual România din Rusia, pentru că producţia onshore de 8,8 mld. de metri cubi nu acoperă necesarul intern, care este de 12,2 mld. de metri cubi şi în creştere. Legea veche din 2018 pentru exploatarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră prevedea obligaţia ca 50% din gazul extras să meargă pe piaţa din România, această prevedere fiind unul dintre cele mai mari impedimente pentru ca producătorii să demareze exploatarea zăcămintelor. 

    „Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 25 mai 2022, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore“, a anunţat ieri Administraţia Prezidenţială.

    Cu resurse de gaze estimate la 200 metri cubi în Marea Neagră, dintre cele două mari proiecte – perimetrul Midia şi Neptun Deep, doar Midia a avansat, prin decizia Black Sea Oil And Gas (BSOG) de a demara investiţia. Acum încep să se mişte lucrurile însă şi la Neptun Deep, după ce Romgaz a achiziţionat jumătate din participaţie, după ce americanii de la Exxon s-au retras din proiect. Cealaltă jumătate din participaţie aparţine OMV Petrom.

    Potrivit lui Virgil Popescu, ministrul energiei, primele gaze din Marea Neagră vor fi extrase în a doua partea a acestui an, reprezentând o producţie de circa 1 miliard de metri cubi anual, în condiţiile în care investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor. Estimarea ministrului este că exploatarea la Neptun Deep va începe în 2023, iar primele gaze extrase din acest perimetru vor intra în sistemul naţional începând cu 2026.

    Transgaz estimează creşterea consumului intern de gaze din România la 18 mld. de metri cubi anual în viitorii ani, pe fondul conectării populaţiei la gaze naturale şi prin punerea în funcţiune a termocentralelor pe gaz. Consumul de gaze naturale al României este în acest moment de 12,2 mld. de metri cubi anual. Cu o producţia anuală de sub 9 mld. de metri cubi, importurile României de gaze sunt de cel puţin 3 mld. de metri cubi.

  • Situaţia gazului e şi mai rea decât cred oamenii. România trebuie să consume intern 100% din gazul din Marea Neagră pentru a-şi acoperi cererea în 2030. Noile volume offshore abia acoperă declinul de pe uscat

    ♦ Scăderea abruptă a producţiei de gaze de pe uscat abia va putea fi acoperită de noile volume din Marea Neagră, astfel că România va avea nevoie de toate cantităţile pentru propriul său consum. Dacă nimic nu se schimbă în zona de producţie pe uscat, exportul de gaze din Marea Neagră poate şubrezi siguranţa alimentării interne.

    Amânarea pentru o pe­rioadă nepermis de mare a proiectelor de explorare şi producţie de gaz din Marea Neagră pune România într-o situaţie greu de imaginat.

    Astfel, aceste volume noi abia vor putea acoperi cererea internă în 2030 în contextul declinului abrupt al producţiei de pe uscat. Dacă nimic nu se schimbă din zona de producţie pe uscat, exportul de gaze din Marea Neagră poate şubrezi siguranţa alimentării interne, fiind cu atât mai necesar ca noile volume să ajungă la consumatorii de aici. În noua lege offshore însă, producătorii din Marea Neagră nu mai au nicio obligaţie privind vânzarea gazului în România, chiar dacă aceste volume sunt necesare pentru acoperirea cererii de aici. „Prin lansarea proiecte­lor de gaze din Marea Neagră în acest moment mai degrabă se limitează scă­derea de producţie de pe uscat decât se creează oportunitatea unor viitoare exporturi“, spune Szabolcs Nemes, ma­naging partner în cadrul companiei de consultanţă Roland Berger România.

    Potrivit calculelor ZF bazate pe Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pentru perioada 2020-2029 realizat de Transgaz, compania naţională de transport al gazului natural, la nivelul anului 2030 producţia internă de gaze naturale, care include cantităţile extrase de OMV Petrom, Romgaz, perimetrul Neptun Deep şi volumele Black Sea Oil and Gas, va ajunge la circa 12 miliarde de metri cubi, an în care consumul va fi de 12,4 miliarde de metri cubi.

    Practic, statisticile oficiale arată că perioada în care proiectele de producţie din Marea Neagră îşi vor atinge maximul va coincide cu scăderea semnificativă a producţiei pe uscat, astfel că la final producţia internă doar va putea acoperi cererea.

    Spre exemplu, în cazului proiectului Neptun Deep, acolo unde acţionari cu procente egale sunt OMV Petrom şi Romgaz (statul român), vârful de producţie, estimat la 6 miliarde de metri cubi pe an, ar putea fi atins în perioada 2028-2030, asta dacă producţia chiar va începe în 2027. În statisticile Transgaz, de exemplu, startul proiectului era estimat pentru anul 2024, dar din cauza schimbărilor legislative, care au dus la exitul ExxonMobil din proiect, producţia ar putea fi demarată abia în 2027. Mai departe, nici la Black Sea Oil & Gas (BSOG) lucrurile nu au mers conform planurilor, aşa că producţia nu a început anul trecut, ci este estimată pentru finalul primului semestru de anul acesta. Aici, pe vârf de producţie, se va putea extrage circa un miliard de metri cubi de gaze, după care urmează perioada de declin.

    Dacă proiectul Neptun Deep nu va fi demarat nici în 2027, atunci, până la finalul acestei decade, România va trebui să importe jumătate din necesarul său de consum, unul dintre cele mai pesimiste scenarii de lucru din acest moment.

  • PSD l-a propus la Transgaz pe Petrişor Peiu, profesor universitar şi fost consilier al lui Adrian Năstase

    Transgaz (simbol bursier TGN), operatorul tehnic care vehiculează 90% din gazele naturale consumate în România, a anunţat vineri la Bursa de Valori Bucureşti că a înaintat propunerile pentru funcţiile de administratori provizorii în Consiliul de Administraţie al companiei, aşa cum i-a solicitat anterior Secretariatul General al Guvernului, acţionar cu 58,5% din acţiuni.

    Astfel, potrivit datelor de pe site-ul companiei de stat, profesorul universitar Petrişor-Gabriel Peiu este una dintre propunerile din adunarea generală ordinară a acţionarilor din 14 iunie ale lui Marian Neacşu, secretarul general al Guvernului. Petrişor Peiu este profesor la Universitatea Politehnica din Bucureşti, iar în trecut a mai ocupat diverse funcţii de administrare la Omniasig, Electroputere, Sidex Galaţi (Preşedinte) şi Romtelecom.

    De asemenea, Peiu a fost consilier al foştilor premieri Radu Vasile în perioada 1998-1999 şi Adrian Năstase în 2001-2002, iar în 2002-2004 a fost subsecretar de stat. Din 2020 scrie articole de opinie la Realitatea Financiară, iar în ultimii ani nu s-a ferit să se arate un apropiat al partidului AUR.

    A doua propunere pentru Consiliul de Administraţie este economistul Csaba Orosz, membru CA al Transgaz din iunie 2021. Orosz mai este administrator şi la operatorul de salubritate Eco Sal deţinut de Consiliul Judeţean Mediaş, din 2021, şi patron împreună cu soţia Anna Orsolya Orosz, fost candidat UDMR la Camera Deputaţilor în 2016 şi la Senat în 2020, al Eurotrans.

    De asemenea, Orosz este membru UDMR, iar din 2017 lucrează ca şi consultant la Apa Târnavei Mari. Anterior, a mai fost administrator al Spitalului Municipal Mediaş în 2016-2020, administrator public la Primăria Municipiului Mediaş în 2013-2016, consilier în Consiliul Local Mediaş în 2012-2013 şi membru CA la Şcoala Gimnazială Bathory Istvan Mediaş din 2012 în prezent.

    Dacă cei doi vor fi aprobaţi în AGOA, durata mandatelor va fi de maximum patru luni, începând cu 17 iunie 2022, cu posibilitatea prelungirii cu încă două luni până la finalizarea procedurii de selecţie.

    Transportatorul naţional de gaze naturale a obţinut un profit net de 258,3 milioane de lei la nivel consolidat în primul trimestru din 2022, înregistrând astfel o creştere de 67% prin comparaţie cu nivelul din T1/2021, respectiv 154,4 milioane de lei, conform raportului financiar trimestrial publicat la Bursă.

    Veniturile din activitatea de exploatare, înainte de activitatea de echilibrare şi construcţii conform cu IFRIC12, au ajuns la 457,1 milioane de lei, de la 456,4 milioane de lei în primele trei luni de anul trecut.

    Profitul din exploatare a fost marcat de o creştere de 35% la aproape 240 de milioane de lei, în timp ce rezultatul din activitatea financiară a fost de 75,2 milioane de lei, în urcare cu 356%. Totodată, cheltuielile din activitatea de echilibrare au crescut cu 327%, la 317 milioane de lei.

    La sfârşitul lunii aprilie, acţionarii Transgaz au aprobat distribuirea unui dividend brut per acţiune de 14,82 lei, randamentul atingând 6,3% în funcţie de preţul de la închiderea şedinţei din 13 mai, respectiv 234 de lei per unitate.

    Transgaz are 2,84 miliarde de lei capitalizare după ce acţiunile s-au apreciat cu 2,3% în 2022, pe fondul unor tranzacţii de 55,3 milioane de lei, potrivit datelor BVB.

  • Preţurile record la gaze naturale dublează profitul Romgaz la 1 mld. lei în T1/2022 şi triplează afacerile la 4 mld. lei. Statul îşi ia porţia de 2,3 mld. lei prin impozite

    ♦ Cu alte cuvinte, statul român este câştigătorul absolut din scumpirile din energie ♦ În pofida unor volume de gaze livrate mai mici, afacerile Romgaz au urcat de la 1,5 mld. lei la aproape 4 mld. lei.

    Chiar dacă a vândut o cantitate de gaze în T1/2022 mai redusă cu 17% faţă de T1/2021, iar producţia a scăzut cu 0,3%, Romgaz – producător şi furnizor de gaze naturale controlat de statul român prin Ministerul Energiei, a raportat rezultate financiare record în primele trei luni ale anului pe fondul scumpirilor fără precedent pe piaţa de energie.

    Astfel Romgaz a raportat pentru T1/2022 un profit net de 980 mil. lei, în creştere cu 111% faţă de primele trei luni din 2021, în timp ce afacerile s-au majorat cu 196% la circa 3,93 miliarde de lei, potrivit raportului publicat vineri la Bursa de la Bucureşti. Rezultatele, deşi au o dinamică extraordinară, au venit conform aşteptărilor, spun analiştii.

    Însă chiar dacă pe Bursă preţurile record la gaze sunt deja „prinse“ în cotaţia SNG, vineri după rezultate acţiunile SNG fiind în creştere cu doar 1%, ceea ce a dus avansul în 2022 la 11%, nu investitorii sunt cei care câştigă cel mai mult de pe urma scumpirilor record în energie, ci statul român în calitate de acţionar majoritar al companiei.

    „Marele câştigător al performanţei economice a Romgaz pare să fie statul român, în condiţiile în care impozitul pe venitul suplimentar (impozit prin care producătorii plătesc până la 80% din diferenţa faţă de un preţ fixat de stat) a urcat la 2,3 mld. lei (aproape 60% din cifra de afaceri). În aceste condiţii marjele Romgaz au fost în scădere, menţinându-se totuşi la niveluri ridicate, între 25%(pentru profitul net) şi 31% (pentru EBITDA)”, spune Alin Brendea, director de operaţiuni al Prime Transaction. Iar astfel de viramente la buget sunt fără a lua în calcul şi distribuirile de dividende care vor veni din rezultele financiare.

    Romgaz a virat către bugetul de stat circa 2,3 mld. lei în primele trei luni din 2022 sub formă de impozit (impozit pe venit suplimentar plus redevenţe), de circa 11 ori peste aceeaşi perioadă din 2021. Din această sumă, circa 1,8 mld. lei este reprezentată de impozitul pe venituri suplimentare ca ur­ma­re e dereglementării preţurilor din sectorul de gaze naturale. În T1/2021 la această categoria Romgaz a plătit circa 114 mil. lei.

    „Evident, aceste rezultate financiare, plasează Romgaz în zona emitenţilor atractivi, atât prin prisma evaluării bursiere care, iată, devine mai scăzută, cât şi a unei probabilităţi ridicate de a menţine un randament al dividendului ridicat şi pentru profiturile ce vor fi distribuite în viitor”.

    Compania menţionează că avansul cifrei de afaceri provine din majorarea cu 201,14% (Ă2.301,25 mil.lei) a veniturilor consolidate din vânzarea gazelor şi din creşterea cu 284,60% (Ă278,87 mil.lei) a veniturilor din vânzarea de energie electrică.

     

    Alte afirmaţii din raport:

    ► Marjele realizate ale profitului net consolidat (24,95%), EBIT consolidat (28,97%) şi EBITDA consolidat (31,24%) sunt în scădere faţă de T1 2021 (34,94%; 41,33% şi respectiv 52,42%) dar se menţin la niveluri ridicate.

    ► Scăderile în cote procentuale ale acestor indicatori, sunt generate de impozitul pe venitul suplimentar şi de redevenţa petrolieră care, au crescut de la 201,0 mil.lei în T1 2021 la 2.303,9 mil.lei în T1 2022 (Ă1.046,2%). Faţă de T4 2021, aceste cheltuieli au fost mai mari cu 14,77%

    ► Consumul de gaze naturale estimat2 la nivel naţional pentru T1 2022 a fost de cca. 44 TWh, fiind cu aproximativ 11% mai mic decât cel înregistrat în T1 2021.

    ► Producţia de gaze naturale înregistrată în primul trimestru al anului 2022 a fost de 1.307,2 mil.mc, fiind cu 0,33% mai mică decât cea înregistrată în T1 2021.

    ► Cantitatea de energie electrică produsă a fost de 345,34 GWh în T1 2022, cu 70,87% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut (202,1 GWh).

    ► Consumul de gaze naturale estimat la nivel naţional pentru T1 2022 a fost de 44 TWh, cu aproximativ 11% mai mic decât cel înregistrat în T1 2021, din care cca. 9,5 TWh a fost acoperit cu gaze din import iar diferenţa de 34,5 TWh cu gaze din intern, la care Romgaz a participat cu 15,7 TWh, ceea ce reprezintă 35,72% din consumul naţional şi 45,53% din consumul acoperit cu gaze din intern.

    ► Pentru primele 3 luni din 2022 Grupul Romgaz şi-a programat investiţii în valoare de 662,16 mil.lei şi a realizat 108,42 mil.lei, cu 83,63%, respectiv 553,74 mil.lei mai puţin decât nivelul investiţiilor programate.

    ► La data de 31 martie 2022 Programul Anual de Investiţii al Romgaz, în valoare de 5.720 mil.lei, a fost realizat în proporţie de 1,89%, respectiv 108,08 mil.lei.

    ► Nivelul realizărilor pe primele 3 luni ale anului 2022 a fost mai mic faţă de programul stabilit întrucât a fost replanificată plata avansului pentru obiectivul de investiţii „Asocieri Neptun Deep”, în cadrul căruia a fost programată achiziţia de către Romgaz a tuturor acţiunilor reprezentând 100% din capitalul social al ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited („EMEPRL”) care deţine 50% din participaţia în zona de apă adâncă a perimetrului offshore XIX Neptun, Marea Neagră.

    ► Avansul, reprezentând suma de 470 mil.lei, a fost planificat pentru luna februarie 2022, dar plata lui a fost condiţionată de semnarea contractului dintre Romgaz şi ExxonMobil, care a avut loc în trimestrul 2 al anului 2022.

     

  • Ce n-a reuşit cu gazele ruseşti, vrea să facă cu gazele naturale lichefiate: Germania ar putea deveni o putere a GNL în decurs de un an

    Germania ar putea deveni o putere în domeniul gazelor naturale lichefiate într-un an în condiţiile în care ţara îşi accelerează construcţia de noi terminale de import a acestui combustibil pentru a-şi reduce dependenţa de energia rusească, relatează Bloomberg.

    Guvernul german este aşteptat să anunţe o lege pentru reducerea procesului de aprobare a unor astfel de facilităţi la o zecime din calendarul obişnuit. Germania vrea să con­struiască patru terminale plutitoare, ceea ce-i va permite să înlocuiască cel puţin 70% din importurile de gaze ruseşti, marcând o schimbare majoră de politică în domeniul energiei după ani în care ţara s-a opus gazelor americane mai scumpe.

    „Avem şanse bune de a face imposibilul în Germania, să construim un terminal GNL în aproximativ 10 luni şi să-l conectăm la reţeaua locală“, a anunţat ministrul german al economiei, Robert Habeck. „Acest lucru nu este numai în interesul Germaniei, creăm o infrastructură ce reprezintă securitate pentru Europa“.

    Importatorii de gaze din UE se grăbesc să-şi asigure livrări alternative în contextul războiului din Ucraina. Pentru Germania, care a obţinut peste jumătate din necesarul de gaze din Rusia anul trecut, livrările în cele patru ter­minale plănuite ar acoperi apro­xi­mativ o treime din consumul anual, crescând în acelaşi timp capacitatea totală de import a UE cu o cincime.

    Terminalele plutitoare, plus două ce urmează a fi construite pe pământ, ar propulsa Germania înaintea Marii Britanii la capitolul capacitate de import de GNL şi numai după Spania în UE. Mai multe terminale onshore sunt în fazele iniţial de proiectare. Obiectivul Germaniei este de a-şi reduce importurile de gaze la 10% până la mijlocul anului 2024, de la 35% în prezent şi peste 50% înainte de invazie.

    Din Europa de Est, Bulgaria a anunţat că va primi din iunie livrări de GNL din SUA la preţuri mai scăzute decât cele practicate de Gazprom, potrivit Novinite.

    În afară de Germania, Franţa şi Italia şi Olanda intenţionează la rândul lor să achiziţioneze terminale speciale plutitoare pentru a-şi creşte capacitatea de import.

    De asemenea, Italia analizează construirea unui nou terminal onshore, ca şi Estonia şi Letonia. Spania a cerut UE să relanseze proiectul gazoductului Midcat.

    Franţa intenţionează la rândul ei să construiască un nou terminal GNL, al cincilea al ţării, în portul Le Havre. Iar Croaţia analizează creşterea capacităţii terminalului de pe insula Krk de la 2,6 miliarde de metric ubi la 2,9 miliarde de metri cubi anual.

    La nivelul continentului, există în prezent 37 de terminale GNL, dintre care 26 sunt localizate în ţări membre UE.

  • Ce n-a reuşit cu gazele ruseşti, vrea să facă cu gazele naturale lichefiate: Germania ar putea deveni o putere a GNL în decurs de un an

    Germania ar putea deveni o putere în domeniul gazelor naturale lichefiate într-un an în condiţiile în care ţara îşi accelerează construcţia de noi terminale de import a acestui combustibil pentru a-şi reduce dependenţa de energia rusească, relatează Bloomberg.

    Guvernul german este aşteptat să anunţe o lege pentru reducerea procesului de aprobare a unor astfel de facilităţi la o zecime din calendarul obişnuit. Germania vrea să con­struiască patru terminale plutitoare, ceea ce-i va permite să înlocuiască cel puţin 70% din importurile de gaze ruseşti, marcând o schimbare majoră de politică în domeniul energiei după ani în care ţara s-a opus gazelor americane mai scumpe.

    „Avem şanse bune de a face imposibilul în Germania, să construim un terminal GNL în aproximativ 10 luni şi să-l conectăm la reţeaua locală“, a anunţat ministrul german al economiei, Robert Habeck. „Acest lucru nu este numai în interesul Germaniei, creăm o infrastructură ce reprezintă securitate pentru Europa“.

    Importatorii de gaze din UE se grăbesc să-şi asigure livrări alternative în contextul războiului din Ucraina. Pentru Germania, care a obţinut peste jumătate din necesarul de gaze din Rusia anul trecut, livrările în cele patru ter­minale plănuite ar acoperi apro­xi­mativ o treime din consumul anual, crescând în acelaşi timp capacitatea totală de import a UE cu o cincime.

    Terminalele plutitoare, plus două ce urmează a fi construite pe pământ, ar propulsa Germania înaintea Marii Britanii la capitolul capacitate de import de GNL şi numai după Spania în UE. Mai multe terminale onshore sunt în fazele iniţial de proiectare. Obiectivul Germaniei este de a-şi reduce importurile de gaze la 10% până la mijlocul anului 2024, de la 35% în prezent şi peste 50% înainte de invazie.

    Din Europa de Est, Bulgaria a anunţat că va primi din iunie livrări de GNL din SUA la preţuri mai scăzute decât cele practicate de Gazprom, potrivit Novinite.

    În afară de Germania, Franţa şi Italia şi Olanda intenţionează la rândul lor să achiziţioneze terminale speciale plutitoare pentru a-şi creşte capacitatea de import.

    De asemenea, Italia analizează construirea unui nou terminal onshore, ca şi Estonia şi Letonia. Spania a cerut UE să relanseze proiectul gazoductului Midcat.

    Franţa intenţionează la rândul ei să construiască un nou terminal GNL, al cincilea al ţării, în portul Le Havre. Iar Croaţia analizează creşterea capacităţii terminalului de pe insula Krk de la 2,6 miliarde de metric ubi la 2,9 miliarde de metri cubi anual.

    La nivelul continentului, există în prezent 37 de terminale GNL, dintre care 26 sunt localizate în ţări membre UE.