BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Un primar de comună din Iaşi le-a cerut preoţilor să SFINŢEASCĂ ceva mai puţin obişnuit. Ceremonia a fost realizată în prezenţa a sute de oameni

    Reprezentanţii Primăriei Tomeşti au spus că aducţiunea de gaz din satul Vlădiceni a fost realizată din fondurile proprii ale comunei şi a costat aproximativ de 400.000 de lei. Primarul Ştefan Timofte a fost prezent, sâmbătă, alături de alţi reprezentanţi ai instituţiei, la sfinţirea conductei, evenimentul fiind început cu o cuvântare a preotului din localitate.

    A urmat, apoi, o rugăciune în timpul căreia preotul a cerut Divinităţii să binecuvinteze companiile care au lucrat pentru aducţiunea de gaz, pe membrii Consiliului Local şi pe primarul Ştefan Timofte.

    După rugăciune, în faţa oamenilor adunaţi la eveniment, a ţinut un discurs şi primarul, care le-a spus sătenilor că şi-a dorit să inaugureze obiectivul prin această sfinţire.

    Sfinţirea conductei de distribuţie a gazelor naturale din satul Vlădiceni, comuna Tomeşti, judeţul Iaşi, a fost programată de mai mult timp ca un eveniment care să aibă loc de Zilele comunei, alături de diverse recitaluri de muzică uşoară şi populară, concursuri sportive, meciuri de fotbal, focuri de artificii sau celebrarea cuplurilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cifre nemiloase: statul încasează anual pentru gazul din Marea Neagră redevenţe de doar 30 milioane de dolari pentru 1,36 mld. metri cubi de gaze extrase, adică 10% din producţia de gaze totală a României

    „În anul 2017, din Marea Neagră a fost extrasă o cantitate de 1,36 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Pentru producţia de gaze naturale din Marea Neagră a fost încasată, sub formă de redevenţă în anul 2017, suma de 116,4 milioane de lei (25 de milioane de euro, respectiv 29 de milioane de dolari)“, au precizat reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), gestio­narul tuturor bogăţiilor din subsolul României.
     
    În total, exclusiv din producţia de gaze naturale, care a fost de 13,5 miliarde de metri cubi anul trecut, statul român a încasat 798,2 milioane de lei (175 de milioane de euro, 197 de milioane de dolari).
     
    „În acest moment, pentru producţia de gaze naturale din Marea Neagră nu se plăteşte o redevenţă diferită faţă de cea aferentă gazelor produse onshore“, au mai precizat reprezentanţii ANRM.
     

  • Danemarca va deveni importator net de petrol pentru prima dată din 1993

    Autorităţile daneze şi-au schimbat astfel previziunile de anul trecut, care indicau o plafonare a producţiei şi a consumului, precum şi faptul că Danemarca va continua să fie exportator net.

    Anul 2018 va fi primul din ultimii 25 de ani când Danemarca va deveni importator net, statut pe care l-ar putea păstra cel puţin până în anul 2035. O excepţie ar urma să o facă doar anul 2024, atunci când se previzionează o creştere a producţiei ca urmare a accesării resurselor petroliere ale câmpului Tyra – de unde, deocamdată, se extrage doar gaz natural. Anul 2024 va fi, insă, ultimul an în care se va mai afla în poziţia de exportator.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul petrolului îşi reia scăderea

    „Scăderea numărului platformelor extractoare de petrol din SUA, dar şi declinul din săptămâna trecută al acţiunilor americane, susţin preţurile petrolului pe fondul unui război comercial SUA-China, care ar putea diminua creşterea globală şi poate avea un impact asupra cererii de petrol”, a declarat Stephen Innes, şeful diviziei de tranzacţionare pentru Asia-Pacific la compania de brokeraj Oanda Singapore, citat de Reuters.

    Săptămâna trecută, companiile extractoare de petrol şi gaze au redus nouă instalaţii de foraj, ajungând la un număr total de 860 – cea mai mare reducere din mai 2016, a anunţat vineri compania de servicii energetice Baker Hughes.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Mediului reduce plafonul emisiilor de gaze la maşinile noi cumpărate prin programul Rabla

    „În anul 2019, plafonul privind emisiile de CO2 aferente autovehiculelor noi achiziţionate va scădea de la 130 g/km la 120 g/km pentru autovehiculele fabricate până în 31 august 2018, iar pentru autovehiculele fabricate începând cu 01 septembrie 2018 va scădea de la 145 g/km la 140 g/km. Menţionăm că aceste date sunt în dezbatere publică, iar forma finală a ghidului de finanţare a programului va fi afişată după 10 zile de la data publicării propunerii de modificare”, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanţii Ministerului Mediului.

    De asemenea, în proiect se mai propune modificarea condiţiilor de acordare a ecobonusurilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companii din Germania şi Iran semnează un acord de cooperare în ciuda sancţiunilor americane

    „Ambasadele europene au depus mult efort pentru a facilita semnarea acordului”, a precizat Mohammad Ebrahimi, directorul general executiv al companiei iranianene Sepahan.

    Potrivit tot lui Mohammad Ebrahimi, în derularea proiectelor vor fi implicaţi şi parteneri austrieci şi elveţieni.

    Acesta este un caz izolat, întrucât – pe fondul sancţiunilor americane – tendinţa generală a companiilor europene este de a-şi sista operaţiunile din Iran. Compania daneză producătoare de catalizatori Haldor Topsoe, de exemplu, îşi opreşte operaţiunile din Iran, lucru ce va avea impact asupra a 200 de locuri de muncă. Şi producătorul elveţian de trenuri Stadler Rail, îşi va opri proiectul de construire a unei linii ferate subterane în Teheran.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • De LUNI, Constanţa şi Mamaia, FĂRĂ apă caldă din cauza DATORIILOR către furnizorii de apă şi gaz

    Potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri de RAJA SA Constanţa, în prezent, Societatea Electrocentrale Constanţa SA înregistrează către regia de apă un debit în valoare de peste 2,8 milioane de lei, reprezentând facturi de apă-canal şi penalităţi de întârziere din perioada aprilie – iulie 2018.

    „Suntem nevoiţi să punem în aplicare prevederile contractuale şi să sistăm furnizarea serviciilor de alimentare cu apă potabilă către această entitate economică începând cu data de luni, 13 august”, se arată în comunicatul de presă citat.

    În documente se menţionează că RAJA SA a făcut tot ce a putut din punct de vedere legal pentru a recupera debitele.

    „Astfel, între reprezentanţii RAJA SA şi cei ai Electrocentrale Constanta SA au avut loc numeroase întâlniri de soluţionare a acestei situaţii pe cale amiabilă. Mai mult, în vederea recuperării creanţelor, au fost transmise notificări şi somaţii de plată prin executor judecătoresc”, spun reprezentanţii regiei de apă din Constanţa.

    Ei precizează că, la rândul ei, RAJA este obligată să achite cu prioritate şi în termen legal, facturile emise de către furnizori, costurile pentru transportul şi tratarea apei potabile, dar şi epurarea apelor uzate la cei peste două milioane de abonaţi fiind semnificative, acestea adaugându-se impozitele, taxele şi redevenţele către bugetele locale şi de stat, dar şi rambursarea sumelor împrumutate de la BERD pentru cofinanţarea programelor europene.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Transportul terestru este cea mai poluantă formă de deplasare în 2018

    Conform documentului, în 2018, transportul terestru are o pondere de 77% din contribuţia totală a mijloacelor de transport (adică din procentajul de 25%) la emisiile de gaze cu efect de seră. În acelaşi timp, transportul maritim are o pondere de 10%, cel aerian de 10% şi cel feroviar de doar 3%.

    Previziunile ICCT pe termen lung, mergând până în anul 2060, arată, însă, o schimbare radicală a ponderilor.

    Estimările arată că în anul 2060 ponderea transportului terestru în totalul emisiilor de gaze cu efect de seră va fi scăzut până la 65%. În schimb, va creşte contribuţia transportului maritim şi a celui aerian. În cazul celui maritim, ponderea ar urma să fie de 20% – dublă faţă de cât este acum. Iar în cazul celui aerian contribuţia ar urma să fie de 14% – cu patru puncte procentuale mai mare decât cea actuală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazele se scumpesc de miercuri, 1 august, cu 5,83%. Cu cât va creşte factura medie

    În urma scumpirii anunţate, factura medie la un apartament dotat cu centrală termică pe gaz creşte în funcţie de consum, cu 5 lei în lunile calde şi cu 10 lei în lunile din sezonul rece, faţă de preţurile din iunie-iulie 2018.

    Decizia a fost adoptată în baza solicitărilor furnizorilor de gaze naturale, şi în urma analizei costurilor reflectate în preţul final, a informat ANRE pe data de 19 iulie. „Solicitările vin ca urmare a faptului că, începând cu data de 1 aprilie 2017, preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă s-a liberalizat, producătorii având libertatea să vândă gazele naturale la un preţ care nu mai este reglementat”, a menţionat ANRE.

    Gazele naturale de provenienţă internă se vând pe piaţa concurenţială, inclusiv pentru clienţii casnici, preţul de achiziţie al acestora fiind stabilit în mod liber, pe baza cererii şi a ofertei. În perioada ianuarie 2013 – aprilie 2017, prin calendarele de liberalizare stabilite prin memorandumuri şi hotărâri de Guvern, evoluţia preţului producţiei interne a cunoscut o creştere de la 45,71 lei/MWh la 60 lei/MWh, la consumatorii casnici. În perioada aprilie 2017 – martie 2018, preţul mediu a crescut de la 67,99 lei/MWh la 73,85 lei/MWh.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se împart gazele în Moldova. Primar din judeţul Neamţ: Cine nu îşi doreşte gaze? Chiar dacă este mai scump, e vorba de confort. Însă este o problemă complicată racordarea

    Din cei circa 40.000 de kilometri de conducte de distribuţie a gazului natural pe care România îi avea în 2016, aproximativ 5.000 de kilometri se află în judeţele din Moldova, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Sta­tistică. Cele opt judeţe ale Mol­dovei – Bacău, Boto­şani, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui, Vrancea – au astfel împreună 12,5% din reţeaua de gaze care acoperă întreaga ţară.
     
    Vrancea este judeţul cu cea mai redusă re­ţea de distribuţie a ga­zelor din Moldova – 242,4 kilo­metri, în condiţiile în care judeţul Iaşi – cu o populaţie dublă decât Vrancea, are o reţea de gaze de circa cinci ori mai mare.