Tag: furtuna

  • Germania este prinsă într-o furtună perfectă şi este aruncată în vortexul recesiunii

    În iulie, comenzile fabricilor germane au scăzut, agravând un declin industrial ce a împins Germania în pragul recesiunii, potrivit Bloomberg.

    Cererea a scăzut cu 2,7% în iunie, când a avansat în ace­laşi ritm, în condiţiile prăbuşirii comenzilor din afara zonei euro. Ministrul german al economiei a declarat că „în con­textul conflictelor comerciale continue şi aşteptărilor modeste de business din sectorul manufacturier, nu se între­vede nicio îmbunătăţire semnificativă a situaţiei în urmă­toarele luniî.

    Indicii producţiei industriale pentru Germania şi zona euro au arătat noi scăderi în sectorul manufacturier în august, iar semnele că furnizorii de servicii încep să resimtă la rândul lor durere sunt în creştere.

    „Problemele din sectorul manufacturier continuă. Declinul comenzilor noi sporeşte semnificativ riscul unei recesiuni pentru economia germană“, a declarat Thomas Gitzel, analist VP Bank, pentru Reuters.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • COD ROŞU de furtună şi grindină în mai multe judeţe din România

    UPDATE: Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, vineri, noi avertizări cod roşu de ploi torenţiale, vijelii şi grindină pentru câteva localităţi din judeţele Iaşi, Vaslui şi Sălaj.

    Sub avertizări cod roşu sunt localităţile Răducăneni, Cozmeşti, Gorban, Moşna şi Grozeşti din judeţul Iaşi, Drânceni din judeţul Vaslui şi Jibou, Bălan, Surduc, Gârbou, Băbeni, Cristolţ, Zalha, Rus şi Lozna din judeţul Sălaj.

    Avertizările sunt în vigoare până la ora 18:30 şi vizează grindină de mari dimensiuni, vânt puternic, vijelie puternică, frecvente descărcări electrice şi averse torenţiale ce vor cumula local 35…50 l/mp, respectiv 40…60 l/mp.

    Ulterior, ANM a emis avertizare cod roşu de ploi torenţiale, vijelii şi grindină pentru localităţile Filipeşti, Lipova, Dămieneşti şi Roşiori din judeţul Bacău, Tuluceşti, Măstăcani, Fârţăneşti, Frumuşiţa, Vânători, Folteşti, Scânteieşti, Vlădeşti şi Oancea din judeţul Galaţi, respectiv Roman, Săbăoani, Tămăşeni, Cordun, Horia, Doljeşti, Trifeşti, Ion Creangă, Sagna, Icuşeşti, Secuieni, Oniceni, Valea Ursului, Dulceşti, Bozieni, Gâdinţi şi Poienari din judeţul Neamţ. Aceasta este în vigoare până la 19:00.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cod GALBEN în 36 de judeţe. ALERTĂ METEO de furtună şi grindină până vineri seara

    Meteorologii avertizează că începând de vineri, ora 10.00, până la ora 22.00, în Maramureş, vestul şi nord-vestul Transilvaniei, Moldova, Dobrogea, nordul şi estul Munteniei, nordul Olteniei, precum şi în toate zonele de munte vor fi averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii şi căderi de grindină.

    Cantităţile de apă vor depăşi local 20…25 l/mp, iar pe arii restrânse 45…50 l/mp.

    Avertizarea cod galben vizează, total sau parţial, judeţele Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Suceava, Bistriţa-Năsăud, Neamţ, Harghita, Mureş, Braşov, Covasna, Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Mehedinţi, Gorj, Sibiu, Alba, Cluj, Bihor, Arad, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara , Botoşani, Iaşi, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Ialomiţa, Constanţa şi Călăraşi.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • A început să prindă contur frontul în care loveşte încetinirea economiei Chinei: furnizorii de utilaje grele şi echipamente pentru construcţii, constructorii de maşini şi producătorii de piese auto, companiile de semiconductori şi electronice scumpe

    Pentru că producătorul american de utilaje grele are vânzări în întreaga lume, rezultatele sale sunt văzute ca un barometru al diferitelor economii. Compania a raportat pentru ultimul trimestru al anului trecut rezultate financiare cu mult sub aşteptări. Diferenţa dintre profitul înregistrat şi cel aşteptat a fost cea mai mare din ultimul deceniu.
     
     Perspectivele pentru anul acesta sunt, de asemenea, slabe. Analiştii şi compania explică rezultatele dezamăgitoare prin încetinirea cererii din China, cea mai mare economie în curs de dezvoltare din lume. Acţiunile Caterpillar, care-şi obţine 10% din venituri pe piaţa chineză, s-au prăbuşit cu 9% pe bursa din New York după publicarea raportului financiar. Au scăzut şi acţiunile rivalilor niponi Komatsu şi Hitachi Construction Machinery. Şi în China Sany Heavy Industry şi alţi producători de echipamente grele au fost afectaţi pe burse de descurajarea investitorilor.
     
  • A început să prindă contur frontul în care loveşte încetinirea economiei Chinei: furnizorii de utilaje grele şi echipamente pentru construcţii, constructorii de maşini şi producătorii de piese auto, companiile de semiconductori şi electronice scumpe

    Pentru că producătorul american de utilaje grele are vânzări în întreaga lume, rezultatele sale sunt văzute ca un barometru al diferitelor economii. Compania a raportat pentru ultimul trimestru al anului trecut rezultate financiare cu mult sub aşteptări. Diferenţa dintre profitul înregistrat şi cel aşteptat a fost cea mai mare din ultimul deceniu.
     
     Perspectivele pentru anul acesta sunt, de asemenea, slabe. Analiştii şi compania explică rezultatele dezamăgitoare prin încetinirea cererii din China, cea mai mare economie în curs de dezvoltare din lume. Acţiunile Caterpillar, care-şi obţine 10% din venituri pe piaţa chineză, s-au prăbuşit cu 9% pe bursa din New York după publicarea raportului financiar. Au scăzut şi acţiunile rivalilor niponi Komatsu şi Hitachi Construction Machinery. Şi în China Sany Heavy Industry şi alţi producători de echipamente grele au fost afectaţi pe burse de descurajarea investitorilor.
     
  • Cele mai răsunătoare demisii din cadrul companiei Electrica, firma cu cei mai mulţi clienţi conectaţi la reţeaua de distribuţie a energiei

    “Nu sunt foarte clare motivele plecării Ariellei Malard de Rothschild, dar cert este că a spus că stă timp de patru ani şi deja s-a împlinit acest mandat. Era un om important în structura Electrica, atât pentru zona de business, cât şi datorită influenţei pe care o avea”, spun surse din piaţa energiei.

    Arielle Malard de Rothschild, în vârstă de 55 de ani, a intrat în consiliul de administraţie al Electrica în 2014, la acel moment compania fiind extrem de apetisantă în contextul în care în conturile ei se regăseau banii din proaspăta listare, circa 1,9 miliarde de lei.

    Prin căsătoria din 1991 cu Édouard de Rothschild, Arielle Malard îşi face intrarea în ramura franceză a uneia dintre cele mai cunoscute familii de bancheri din toate timpurile, clanul Rothschild, cu o tradiţie în domeniul bancar de peste 250 de ani.

    Arielle Malard îşi începe cariera în cadrul Lazard Freres & Cie, un grup de consultanţă financiară şi asset management, cu operaţiuni pe partea de fuziuni şi achiziţii. În zece ani îşi construieşte cariera aici, pentru ca în 1998 să facă pasul spre gigantul Rothschild, unde înfiinţează în Paris departamentul de pieţe emergente.

    Începând cu anul 2006, preia funcţia de director general şi de membru în consiliul de administraţie al Rothschild & Co, funcţie pe care o deţine până în 2014.
    Astfel, România intră în sfera de analiză a Ariellei Malard de Rothschild ca piaţă emergentă, franţuzoaica ajungând să fie implicată, pe partea de consultanţă, în mai bine de 20 de tranzacţii, printre care s-au numărat preluarea Dacia de către Renault sau privatizarea BCR, proces câştigat de austriecii de la Erste. În 2014, Arielle Malard de Rothschild intră în consiliul de administraţie al Electrica, proaspăt listată la bursa de la Bucureşti şi pe cea de la Londra, cu 1,9 miliarde de lei bani cash încasaţi din această operaţiune şi care au stat mult în conturile companiei fără a fi folosiţi, chiar şi pe o piaţă care se pregătea de liberalizarea completă.

    De-a lungul anilor au fost discuţii destul de tensionate în cadrul boardului în ce să se ducă aceşti bani, părerile statului, care este acţionarul principal, dar fără să mai fie majoritar, fiind diferite faţă de cele ale noilor acţionari.
    La un moment dat, Electrica a vrut să cumpere acţiunile Enel din România, încercare care a eşuat pentru că italienii nu au mai vrut să vândă. La final, singura achiziţie făcută cu banii din listare a avut loc la finalul anului trecut, când Electrica a preluat de la Fondul Proprietatea pachetele minoritare pe care Fondul le mai deţinea în cadrul filialelor companiei.
    Mai departe, banii au fost folosiţi pentru investiţii în reţele de energie, compania având bugetate pentru anul acesta 905 milioane de lei, nivel istoric înregistrat la nivel de grup.

    „Arielle Malard de Rothschild a renunţat la poziţia de membru în consiliul de administraţie al companiei ca urmare a preluării altor responsabilităţi”, scria în comunicatul sec prin care a fost anunţată plecarea singurului Rothschild pe care o companie locală l-a avut în administrarea sa.
    Potrivit informaţiilor publicate de Bloomberg însă, Arielle Malard de Rothschild a preluat din vara acestui an funcţia de director în cadrul Société Foncière Lyonnaise, jucător în sectorul imobiliar de lux din zona de birouri a Parisului.

    Tot potrivit informaţiilor publicate de Bloomberg, Société Foncière Lyonnaise are un portofoliu de proprietăţi evaluat la 6,4 miliarde de euro, concentrate în districtul financiar al capitalei franceze.

    La scurt timp după plecarea Ariellei Malard de Rothschild, Electrica a anunţat şi plecarea lui Cătălin Stancu, directorul general al companiei, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din sectorul energetic local. Schimbarea va avea loc de la 1 noiembrie, în locul lui Cătălin Stancu urmând să fie adusă Corina Popescu, actualul director general al Societăţii de Distribuţie a Energiei Electrice Muntenia Nord. Cătălin Stancu (55 de ani) a preluat funcţia de director general al Electrica pe 24 octombrie 2016, anterior având 19 ani de experienţă în companie.

    Plecarea unor membri cheie din conducerea Electrica vine într-un context de piaţă puţin favorabil jucătorului din distribuţia şi furnizarea de energie electrică.

    Astfel, potrivit celor mai recente informaţii publicate de companie, aferente primului semestru de activitate, Electrica Furnizare, braţul de vânzare de energie al grupului, începe să piardă teren pe piaţa concurenţială în contextul în care vânzările de energie s-au micşorat cu 4,7% faţă de perioada similară a anului trecut. Pe piaţă însă, consumul a crescut totuşi cu un modest 2%.

    Grupul Electrica a terminat primele şase luni cu venituri consolidate de 2,6 miliarde de lei, în scădere cu 1% faţă de primul semestru al anului trecut, dar cu un profit semnificativ mai mare, de 210 milioane de lei, faţă de cele 8 milioane de lei din 2017, evoluţii generate mai ales de preţul energiei.

    Mai departe, cele mai recente date publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) arată că după primele şapte luni ale anului piaţa concurenţială, adică acel segment unde consumatorii îşi aleg singuri furnizorul preferat, a ajuns la o pondere de 70% din totalul consumului de electricitate, faţă de nivelul de 65% din perioada similară a anului trecut.

    În contextul în care consumul intern a crescut cu 2%, cantităţile tranzacţionate pe segmentul concurenţial au crescut cu 9%, cea mai mare a parte a acestei creşteri fiind explicată prin migraţia consumatorilor casnici spre segmentul concurenţial prin schimbarea furnizorilor de energie.
    Din păcate, Electrica Furnizare nu a reuşit să prindă nimic din această oportunitate de business. Compania, cel mai mare furnizor de energie din piaţa concurenţială din perioada ianuarie-iulie 2017, a livrat în aceeaşi perioadă a acestui an cu 15% mai puţină energie, pierzând prima poziţie a clasamentului.

    Astfel, Electrica mai are acum o cotă de piaţă de 9,4% faţă de nivelul de 12% de anul trecut. Au câştigat teren însă firme precum Enel sau Engie, rivalii Electrica.

    Nici în ceea ce priveşte performanţa tehnică a reţelelor administrate de Electrica lucrurile nu stau mai bine. România este pe ultimul loc la nivelul UE în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie a energiei, din cauza celei mai ridicate durate a întreruperilor neplanificate în alimentarea cu electricitate a consumatorilor.

    Potrivit ultimului raport realizat de Consiliul European al Reglementatorilor din Energie (CEER), România a terminat anul 2016 cu 290 de minute de întreruperi neplanificate, aceasta fiind valoarea indicatorului SAIDI, cel mai relevant parametru în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice. Din statistică sunt excluse evenimentele excepţionale. Următoarea clasată este Polonia, dar care are numai 180 de minute de întrerupere.

    Ungaria a terminat anul 2016 cu numai 75 de minute de întreruperi neplanificate. Sunt însă ţări a căror performanţă în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie pare aproape ireală. În Germania, durata întreruperilor neplanificate a fost de 12,8 minute, în Elveţia a fost de 9 minute, iar în Slovenia consumatorii au stat în beznă doar 1,7 minute în 2016, acesta fiind recordul la nivel european.

    Pe plan local, dintre cele opt distribuţii de energie electrică, filialele deţinute de Electrica au cele mai slabe rezultate, Electrica Transilvania Nord terminând anul trecut cu o durată a întreruperilor neplanificate de peste 6 ore.
    Demararea încă unui interimat, mai ales la o companie activă într-o piaţă în schimbare radicală, este departe de a fi scenariul dorit pentru „campionul energetic local”.
    Iar sursele din piaţă spun că schimbările din conducerea Electrica nu s-au oprit. 

  • A început: Sectorul zguduit de concedieri în urma „tsunami-ului” digitalizării. Până acum aproape 200.000 de oameni şi-au pierdut locul de muncă

    După ce creditorii din Germania au concediat deja circa 188.000 de locuri de muncă din anul 2.000 şi până în prezent, majoritatea angajatorilor sunt din ce în ce mai îngrijoraţi cu privire la ce va aduce furtuna digitalizării pentru angajaţii din sector, potrivit Bloomberg.

    Doar în sectorul de banking privat al industriei, circa 40% dintre angajaţi cred că digitalizarea reprezintă un pericol major pentru siguranţa oamenilor că şi-ar putea păstra locul de muncă în următorii doi ani, potrivit unui studiu realizat de asociaţia angajaţilor din sector.

    În cadrul unui sondaj din 2015, doar 31% dintre respondenţi se aşteptau la o deteriorare a pieţei muncii din sector, condusă de „pericolul” digitalizării.

    În acelaşi timp, procentul celor care se aşteaptă ca digitalizarea să îmbunătăţească munca în sector a rămas constant la circa 25%.

    „Mulţi creditori îşi schimbă în prezent modelele de business, în urma concedierilor care rezultă din procesele de digitalizare, însă sunt şi foarte multe locuri de muncă nou, în special la intersecţia dintre banking şi IT”, spune Carsten Rogge-Strang, mananging director în cadrul asociaţiei angajaţilor din private banking.

    El reprezintă interesele creditorilor privaţi din Germania, printre care Deutsche Bank, Commerzbank, Bankaus Lampe sau Bausparkasse Schwaebisch Hall, bănci cooperative şi bănci de dezvoltare.

    Potrivit lui Rogge-Strang, majoritatea locurilor de muncă pe care le creează creditorii nu se încadrează în profesiile bankingului trandiţonal, iar matematica ajunge să nu mai fie spre exemplu un factor atât de important. „Pentru unele poziţii, nici măcar nu contează din ce domeniu vin aplicanţii, atâta timp cât au interes şi expertiză în proiectarea proceselor de transformare digitală”, spune el.

     

     

     

  • O furtună neobişnuită, asemănătoare uraganelor, este pe cale să lovească Europa

    Potrivit unui studiu publicat în 2011, doar aproximativ două astfel de fenomene apar pe an. Aceste furtuni puternice au loc de obicei în lunile septembrie şi octombrie, când temperaturile la suprafaţa apei din Marea Mediterană sunt încă destul de calde, deşi pot apărea în orice moment al anului.

    Furtuna a provocat inundaţii în Tunisia şi Libia în ultimele zile, înainte de a se deplasa spre nord de Marea Mediterană spre Europa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tomac, despre CEx al PSD: O furtună într-un pahar cu apă. Toată naţia românească a stat cu sufletul la gură, că Tătucul politicii noastre stă să cadă

    “Oameni buni, dacă nu acum, când? Furtună într-un pahar cu apă. Toată naţia românească a stat cu sufletul la gură, că Tătucul politicii noastre, stă să cadă. Rebelii PSD s-au agitat două zile, s-au dat peste cap, au aruncat cu acuzaţii, cu invective, vorbind cât de mult rău face Daddy, ţării, ca apoi, doar cu câteva ore, înainte de CEX, să se pupe-n bot, cu el. Din cele 30 de personaje ”curajoase”, s-au mai trezit, vorbind, în sec, despre demiterea lui Dragnea, doar vreo 7-8. Scrisoarea plină de semnături a devenit, aşa, peste noapte, o anonimă. Mai nimeni nu mai vroia să şi-o asume, în cadrul super şedinţei de partid. O făcătură, care ne-a ţinut, degeaba, cu ochii pe televizor”, a afirmat Eugen Tomac, într-o postare sâmbătă pe Facebook.

    Acesta a adăugat că PSD este un partid de bişniţari, iar Dragnea a împărţit funcţii şi “a împărţit sinecuri în stânga şi în dreapta” pentru a primi un vot de încredere. Liderul PMP mai spune că acum este momentul depunerii unei moţiuni de cenzură de către Opoziţie.

    “Degeaba o Românie întreagă şi-a ţinut respiraţia, timp de două zile. Credeam că, în sfârşit, vom scăpa, de Don Corleone. PSD e un partid de bişniţari. Dragnea a făcut, din nou, trafic cu funcţii, pe spatele nostru. A împărţit, sinecuri, în stânga şi-n dreapta, ca să ajungă, la toată lumea. Contra unui mic comision: funcţia de preşedinte al partidului. Călare pe tezaurul României, El Padre, a făcut cadouri, bucăţi din România prezentă şi cea viitoare. Ne-a amanetat, încă o dată, dezvoltarea. Asta, pentru că îşi cunoştea foarte bine partenerii. Totul este de vânzare în PSD, inclusiv sufletele înaintaşilor noştri. Cadou pentru România, celor 100 de ani de la Marea Unire. Care mai sunteţi, pe acolo, treziţi-vă! Acum e momentul pentru o moţiune de cenzură. Dacă nu acum, când?”, a completat Tomac.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel puţin 28 de morţi după ce taifunul Mangkhut a devastat nordul statului Filipine

    Douăzeci de persoane au decedat în regiunea Cordillera, inclusiv şase persoane din aceeaşi familie care au murit după ce locuinţa lor din oraşul Baguio a fost îngropată de o alunecare de teren.

    Patru persoane au murit în provincia Nueva Vizcaya, tot în urma unei alunecări de teren, iar un bărbat şi-a pierdut viaţa în provincia Kalinga din cauza căderilor de stânci.

    Vântul puternic şi ploaia torenţială au distrus acoperişuri, au doborât copaci şi stâlpi de electricitate, astfel că peste 4 milioane de persoane din nordul Filipinelor au rămas fără alimentare cu energie electrică.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro