BusinessMagazin

Tag: frig

  • Elevi cu geci şi mănuşi la ore într-o localitate din Arad. În clase sunt între 6 şi 19 grade Celsius

    Copiii stau la ore cu gecile pe ei şi chiar cu mănuşi pentru că în clase temperaturile sunt cuprinse între 6 şi 19 grade Celsius.

    “De dimineaţă, la prima oră, când s-a verificat de către profesorul de seriviciu temperatura în sălile de clasă, ea a fost cuprinsă între 6 şi 14 grade C la etaj, la parter este destul de bine, 17-19 grade C, poate peste zi a mai crescut cu un grad, dar nu mai mult. Copiii stau îmbrăcaţi, nu toţi stau cu mănuşi, depinde, unii sunt mai călduroşi, alţii mai puţin, depinde, majoritatea stau îmbrăcaţi. Nu ştiu în acest moment câţi copii sunt acasă, pentru că nu am verificat încă absenţele, dar am avut zile în perioada asta în care am avut 38 de absenţi într-o zi, din aproximativ 200 de copii”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, directorul Şcolii Generale Sâmbăteni, Cornelia Foster.

    Din această cauză, conducerea şcolii a obţinut aprobarea de la Inspectoratul Şcolar Arad să reducă durata unei ore de curs de la 50 la 40 de minute, iar pauza a fost redusă de la 10 minute la 5 minute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elevi cu geci şi mănuşi la ore într-o localitate din Arad. În clase sunt între 6 şi 19 grade Celsius

    Copiii stau la ore cu gecile pe ei şi chiar cu mănuşi pentru că în clase temperaturile sunt cuprinse între 6 şi 19 grade Celsius.

    “De dimineaţă, la prima oră, când s-a verificat de către profesorul de seriviciu temperatura în sălile de clasă, ea a fost cuprinsă între 6 şi 14 grade C la etaj, la parter este destul de bine, 17-19 grade C, poate peste zi a mai crescut cu un grad, dar nu mai mult. Copiii stau îmbrăcaţi, nu toţi stau cu mănuşi, depinde, unii sunt mai călduroşi, alţii mai puţin, depinde, majoritatea stau îmbrăcaţi. Nu ştiu în acest moment câţi copii sunt acasă, pentru că nu am verificat încă absenţele, dar am avut zile în perioada asta în care am avut 38 de absenţi într-o zi, din aproximativ 200 de copii”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, directorul Şcolii Generale Sâmbăteni, Cornelia Foster.

    Din această cauză, conducerea şcolii a obţinut aprobarea de la Inspectoratul Şcolar Arad să reducă durata unei ore de curs de la 50 la 40 de minute, iar pauza a fost redusă de la 10 minute la 5 minute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Copii ţinuţi în frig. Un liceu din Severin a decis să reducă programul după ce, pentru a îndura frigul, elevii au venit la şcoală cu pături

    Potrivit directorului Colegiului Colegiului Naţional “Traian” din Drobeta Turnu Severin, Manuela Prajea, pe tot parcursul săptămânii viitoare, cursurile vor începe de la ora 9 şi vor avea o durată de 40 de minute fiecare. Şi pauzele au fost reduse de la 10 minute, la 5 minute.

    “Avem 36 de clase de elevi. Instalaţia electrică nu suportă consumatori suplimentari. Nu avem avizul pompierilor să punem radiatoare şi depindem de termoficarea oraşului. Este o situaţie irezolvabilă. Se încălzesc clasele de la respiraţia copiilor şi a noastră, a profesorilor. În această dimineaţă am avut clase în care temperature era sub 15 grade. S-a luat decizia, în Consiliul de Administraţie de a scurta orele cu 10 minute şi pauzele cu 5 minute, pe perioadă limitată“, a precizat directoarea liceului.

    Joi, o echipă de inspectori şcolari a mers la unitatea de învăţământ pentru a măsura temperatura după ce elevii unei clase de a XII-a au venit, în ultimele zile, la şcoală cu pături, întrucât, spun ei, este prea frig.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Copii ţinuţi în frig. Un liceu din Severin a decis să reducă programul după ce, pentru a îndura frigul, elevii au venit la şcoală cu pături

    Potrivit directorului Colegiului Colegiului Naţional “Traian” din Drobeta Turnu Severin, Manuela Prajea, pe tot parcursul săptămânii viitoare, cursurile vor începe de la ora 9 şi vor avea o durată de 40 de minute fiecare. Şi pauzele au fost reduse de la 10 minute, la 5 minute.

    “Avem 36 de clase de elevi. Instalaţia electrică nu suportă consumatori suplimentari. Nu avem avizul pompierilor să punem radiatoare şi depindem de termoficarea oraşului. Este o situaţie irezolvabilă. Se încălzesc clasele de la respiraţia copiilor şi a noastră, a profesorilor. În această dimineaţă am avut clase în care temperature era sub 15 grade. S-a luat decizia, în Consiliul de Administraţie de a scurta orele cu 10 minute şi pauzele cu 5 minute, pe perioadă limitată“, a precizat directoarea liceului.

    Joi, o echipă de inspectori şcolari a mers la unitatea de învăţământ pentru a măsura temperatura după ce elevii unei clase de a XII-a au venit, în ultimele zile, la şcoală cu pături, întrucât, spun ei, este prea frig.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şi-a transformat bicicleta într-un automobil. Vezi cum arată – GALERIE FOTO

    Designerul suedez Mikael Kjellman voia să meargă pe bicicletă chiar şi când era foarte frig afară. Aşa a luat naştere inveţia lui Kjellman, PodRide, o bicicletă electrică cu patru roţi şi cu un corp cu un schelet din aluminiu acoperit de o pânză impermeabilă.

    A strâns peste 70.000 de euro pe platforma de crowdfunding Indiegogo, iar clipul creaţiei bicicletei a fost vizualizat de peste 50 de milioane de ori. Vrea să lanseze un kit pentru persoanele care vor să-şi transforme şi ei bicicletele în mini-maşini.

    Are 180 cm lungime şi 145 cm înălţime, 70kg şi este echipat cu un motor electric de 250W şi are o autonomie de 60km. Poate atinge 25km/h. Suedezul estimează că bicicleta-automobil s-ar putea vinde cu 2500 de euro.

  • Şi-a transformat bicicleta într-un automobil. Vezi cum arată – GALERIE FOTO

    Designerul suedez Mikael Kjellman voia să meargă pe bicicletă chiar şi când era foarte frig afară. Aşa a luat naştere inveţia lui Kjellman, PodRide, o bicicletă electrică cu patru roţi şi cu un corp cu un schelet din aluminiu acoperit de o pânză impermeabilă.

    A strâns peste 70.000 de euro pe platforma de crowdfunding Indiegogo, iar clipul creaţiei bicicletei a fost vizualizat de peste 50 de milioane de ori. Vrea să lanseze un kit pentru persoanele care vor să-şi transforme şi ei bicicletele în mini-maşini.

    Are 180 cm lungime şi 145 cm înălţime, 70kg şi este echipat cu un motor electric de 250W şi are o autonomie de 60km. Poate atinge 25km/h. Suedezul estimează că bicicleta-automobil s-ar putea vinde cu 2500 de euro.

  • Cea mai friguroasă aşezare de pe planetă. Cum trăiesc oamenii la -71 grade Celsius – GALERIE FOTO

    Mulţi dintre cei care au maşini preferă să le ţină toată ziua pornite, de teamă că n-ar mai putea să le pornească iar, relatează Dailymail. Iar săpatul unei gropi de înmormântare poate dura, în Oymyakon, chiar şi trei zile, pentru că pământul trebuie încălzit cu cărbuni încinşi pentru a putea fi săpat.

    Iarna poate părea grea, adeseori, penru oricare dintre noi, dar puţini sunt cei care s-au confruntat cu situaţii extreme, aşa cum fac adesea locuitorii din Oymyakon, sat în care din pricina frigului nici măcar nu pot ateriza avioane.Valea Oymyakon, plasată în nord estul Rusiei, este cunoscută şi ca Polul Frigului, cu o temperatură frecventă de -50 de grade Celsius pe perioada iernii. În 1993 a căştigat titlul de cea mai friguroasă aşezare de planetă după ce temperatura a scăzut în termometre până la -98 de grade celsius, potrivit Wired.

    Fotograful Amos Chapple nu a putut rezista şi a mers până în Oymyakon pentru a vedea cum trăiesc oamenii. El a călătorit peste 10.000 de mile pentru a ajunge acolo şi a mers două zile cu maşina din cel mai apropiat oraş, Yakutsk , aflat la aproximativ 600 de mile distanţă. Chapple a povestit că a întâmpinat dificultăţi deoarce aparatul de fotografiat îngheţa. “Când interiorul camerei de fotografiat îngheţa nu mai aveam ce să fac. Mă adăposteam înapoi la căldură”, a spus el. A încercat să fotografieze deschis la geacă pentru a ţine aparatul aproape de corp şi îşi ţinea respiraţia când fotografia ca aburul expirat să nu apară în imagini.  

    Aşezarea găzduieşte în jur de 500 de persoane şi era, în 1920, un popas pentru crescătorii de reni, care opreau în Oymyakon ca să adape animalele la izvoarele termale. Guvernul sovietic însă, în dorinţa de a determina populaţiile nomade să se aşeze, a făcut în Oymyakon o aşezare.

    Locuitorii se confruntă cu situaţii în care cerneala din stilouri îngheaţă, ochelarii de asemeni iar bateriile se descarcă. Chiar dacă zona ar avea semnal pentru telefoane mobile, aparatele nu ar putea să funcţioneze în aceste condiţii.

    În mod ironic, Oymyakon înseamnă, în traducere, “apă care nu îngheaţă”, graţie izvoarelor termale din apropiere. Locuitorii sunt obişnuiţi cu condiţii de trai greu de imaginat, iar şcoala se închide doar când temperaturile sunt mai scăzute de -52 grade Celsius. Aşezarea se află la 750 metri deasupra nivelul mării, iar lungimea zilei variază de la 3 ore iarna până la 21 de ore în timpul verii, când temperaturile cresc şi peste 30 de grade Celsius.

     

  • Ziua îndrăgostiţilor este o pisică roşie, cu ceva nuanţe de roz. Şi mâncare italiană

    Şi poate nu v-aţi fi aşteptat, dar opt bărbaţi din zece intenţionează să marcheze în mod special măcar unul din cele două evenimente, faţă de doar şase femei din zece. Aceasta este una dintre concluziile unui studiu realizat de compania braşoveană BrandBerry, studiu care a urmărit să identifice o serie de percepţii şi comportamente legate de evenimentele dedicate iubirii din februarie. Studiul a fost realizat în perioada 11 – 13 februarie 2015, eşantionul fiind unul multistratificat. Au fost colectate 458 de răspunsuri şi validate 398. Marja de eroare este de plus/minus 4,9%, la un nivel de încredere de 95%.

    „Atât sărbătoarea Sfântului Valentin, cât şi Dragobetele sunt asociate cu cuvinte precum dragoste, iubire sau cadou. Ceea ce le deosebeşte este faptul că ziua de Sf. Valentin are şi asocieri negative precum «kitsch», «import» sau «american», în acest caz utilizat peiorativ, în timp ce pentru ziua de Dragobete sunt utilizate atribute precum tradiţie, original, româneşte sau primăvară“, spune Romulus Oprică, senior researcher & managing partner la BrandBerry. Şi Sf. Valentin, şi Dragobtele sunt asociate de jumătate dintre respondenţi cu „ziua îndrăgostiţilor“; interesantă este popularitatea în creştere a zilei de Dragobete, care beneficiază de marketingul asociat cu Sf. Valentin, cât şi pe fondul unui curent de recuperare a tradiţiilor româneşti, care se manifestă în ultimii ani.

    Aproape două treimi dintre respondenţi au afirmat că intenţionează să marcheze în mod special măcar unul dintre cele două evenimente dedicate iubirii din această lună, bărbaţii arătând o dorinţă ceva mai mare decât femeile (82,1% faţă de 64,3%). Procente apropiate (83% bărbaţi şi 64% femei) spun că intenţionează să ofere cadouri cu acest prilej, suma medie alocată fiind de circa 200 de lei, ceva mai mare în cazul bărbaţilor, desigur. „Faţă de anii precedenţi, cel puţin cei din perioada de criză, suma medie alocată are o creştere de cca 30%.

    Chiar şi aşa, majoritatea respondenţilor au alocată o sumă de cel mult 100 lei (56%) iar un sfert au alocat maximum 200 lei; cei care au alocat peste 200 lei fiind sub 20%. Puţin sub 6% dintre respondenţi au alocat pentru Sf. Valentin sau Dragobete un buget mai mare de 500 lei“, explică Romulus Oprică.

    Întrebaţi fiind ce cadou ar oferi dacă orice ar fi posibil, majoritatea răspunsurilor s-au referit la excursii şi vacanţe, cu câteva referiri şi la maşini, case, bijuterii sau parfumuri. Pentru că, totuşi, nu orice este posibil, respondenţii au fost rugaţi să răspundă ce cadou consideră că vor oferi anul acesta. Răspunsurile au variat între flori, în principal, şi parfumuri sau cine romantice. Aproape 60% dintre cei chestionaţi se aşteaptă să şi primească un cadou cu ocazia zilei / zilelor îndrăgostiţilor, nu doar să ofere. Întrebaţi ce anume se aşteaptă să primească, respondenţii au indicat drept posibile cadouri, în majoritate covârşitoare, florile.

    Pe lângă a sta acasă cu persoana iubită, activitate indicată ca posibilă de aproape 60% dintre respondenţi, în top 3 preferinţe se mai regăsesc ieşitul la un restaurant în oraş (36,2%) sau o excursie / drumeţie (32,5%). Răspunsurile au fost multiple, respondenţii putând indica mai multe activităţi planificate.

    Oamenii au mai fost întrebaţi în ce oraş din lume, respectiv din România, ar face un city-break cu ocazia zilei îndrăgostiţilor. Parisul este câştigătorul incontestabil al preferinţelor exprimate pentru un city-break romantic în afara României (41,9%), el fiind urmat, la mare distanţă, de Veneţia, Roma şi Viena. Amsterdamul a fost nominalizat doar de bărbaţi.

    Dacă în ceea ce priveşte oraşul internaţional avem un câştigător detaşat, la titlul de oraş al iubirii în România concurează Braşovul şi Sibiul, acestea fiind la o diferenţă suficient de mică (25,6%, respectiv 23,2%) încât să nu putem afirma cu certitudine care este câştigătorul. Braşovul şi Sibiul sunt urmate în clasament de Timişoara, Bucureşti, Sighişoara şi Cluj. Interesant este faptul că în top 10 propus de respondenţi puţin peste 70% din opţiuni sunt din Transilvania. Bucureştiul este menţionat de 11,7% dintre bărbaţi şi doar de 5,3% dintre femei, în timp ce Braşovul şi Sibiul sunt preferate mai degrabă de femei decât de bărbaţi.

    Respondenţii au mai fost rugaţi să asocieze ziua îndrăgostiţilor cu un animal, cu o culoare, cu o plantă, fel de mâncare sau desert. Am identificat astfel o serie de asocieri clişeu, dar şi unele care ne dezvăluie comportamente cotidiene ale respondenţilor. Astfel, dacă ziua îndrăgostiţilor ar fi un animal, acesta ar fi pisică, însă la strânsă competiţie cu câinele (căţelul) şi într-o oarecare competiţie cu iepurele, spune Romulus Oprică.

    Dacă ar fi culoare ar fi în mod automat roşu, cu eventuale mici nuanţe de roz, iar dacă ar fi plantă ar fi aproape obligatoriu trandafir. Dacă ar fi desert ar fi mai ales tort, cel mai probabil de ciocolată, dar şi tiramisu sau savarină. Dacă ar fi mâncare, ziua îndrăgostiţilor ar fi, în viziunea majorităţii respondenţilor, paste, pizza, salată sau friptură.

  • Cele mai scăzute temperaturi ale acestei ierni: MINUS 18 grade la Miercurea Ciuc, Topliţa şi Petroşani

    Cea mai scăzută temperatură din ţară, de minus 18 de grade Celsius, a fost măsurată, vineri, la staţia meteo Miercurea Ciuc, în jurul orei 07.30, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “A fost mult mai cald ca anul trecut, când la Miercurea Ciuc, de exemplu, în dimineaţa de 1 ianuarie erau minus 29 de grade Celsius. Condiţiile meteorologice au fost similare ca în 2015, dar lipsa stratului de zăpadă a făcut diferenţa, astfel că temperturile nu au coborât atât de mult”, a explicat meteorologul Cristian Grecu, de la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud Sibiu.

    Potrivit acestuia, temperaturile au scăzut faţă de cele mai mici valori termice măsurate de meteorologi joi dimineaţă. Astfel, în judeţul Harghita termometrele au indicat minime de minus 18 grade Celsius la Topliţa, minus 17 grade Celsius la Joseni şi la staţia meteo Bucin şi minus 15 grade Celsius la Odorheiu Secuiesc.

    În noaptea de Revelion şi în prima zi a anului 2016, meteorologii din Transilvania au consemnat minime de minus 16 grade Celsius la Întorsura Buzăului, minus 14 grade Celsius la Sibiu, Braşov şi Târgu Mureş şi de minus 12 grade Celsius la Alba Iulia.

    Cea mai ridicată valoare termică minimă din Transilvania, de minus 10 grade Celsius, s-a înregistrat, vineri dimineaţă, la staţia Bobohlma-Târnăveni, în judeţul Mureş.

    Meteorologul de serviciu Constanţa Vîlciu, de la Administraţia Naţională de Meteorologie, a confirmat că minima de minus 18 grade Celsius măsurată la Miercurea Ciuc şi Topliţa, în Harghita, este cea mai scăzută din ţară în zonele locuite în această iarnă, aceeaşi valoare termică fiind măsurată şi la Petroşani, în zona depresionară a judeţului Hunedoara.

    La altitudini mari, temperaturile au coborât, în prima zi a anului, până la minus 23 de grade Celsius la Vârful Omu, minus 21 de grade Celsius la Obârşia Lotrului şi minus 20 de grade la Stâna de Vale, iar vântul a suflat cu putere în zonele înalte, spulberând şi diminuând stratul de zăpadă.

    “În ultimele 24 de ore nu am mai avut ninsori, stratul de zăpadă a scăzut cu câţiva centimetri ori s-a tasat uşor sau a fost luat de vântul care s-a intensificat la munte, mutând zăpada de colo-colo. La Bâlea avem acum 76 de centimetri, mai mic cu doi centimetri, la Vârful Omu stratul de zăpadă este de 98 de centimetri, diminuat cu trei centimetri, la Păltiniş sunt nouă centimetri, la Sinaia 18 centimetri de zăpadă, iar la Fundata şi Predeal stratul măsoară patru centimetri”, a precizat meteorologul Cristian Grecu.

    Anul trecut, în dimineaţa de 1 ianuarie s-au înregistrat temperaturi minime de minus 32 de grade Celsius la Întorsura Buzăului, în judeţul Covasna, în timp ce la Miercurea Ciuc au fost minus 29 de grade Celsius.

  • Cele mai scăzute temperaturi ale acestei ierni: MINUS 18 grade la Miercurea Ciuc, Topliţa şi Petroşani

    Cea mai scăzută temperatură din ţară, de minus 18 de grade Celsius, a fost măsurată, vineri, la staţia meteo Miercurea Ciuc, în jurul orei 07.30, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “A fost mult mai cald ca anul trecut, când la Miercurea Ciuc, de exemplu, în dimineaţa de 1 ianuarie erau minus 29 de grade Celsius. Condiţiile meteorologice au fost similare ca în 2015, dar lipsa stratului de zăpadă a făcut diferenţa, astfel că temperturile nu au coborât atât de mult”, a explicat meteorologul Cristian Grecu, de la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud Sibiu.

    Potrivit acestuia, temperaturile au scăzut faţă de cele mai mici valori termice măsurate de meteorologi joi dimineaţă. Astfel, în judeţul Harghita termometrele au indicat minime de minus 18 grade Celsius la Topliţa, minus 17 grade Celsius la Joseni şi la staţia meteo Bucin şi minus 15 grade Celsius la Odorheiu Secuiesc.

    În noaptea de Revelion şi în prima zi a anului 2016, meteorologii din Transilvania au consemnat minime de minus 16 grade Celsius la Întorsura Buzăului, minus 14 grade Celsius la Sibiu, Braşov şi Târgu Mureş şi de minus 12 grade Celsius la Alba Iulia.

    Cea mai ridicată valoare termică minimă din Transilvania, de minus 10 grade Celsius, s-a înregistrat, vineri dimineaţă, la staţia Bobohlma-Târnăveni, în judeţul Mureş.

    Meteorologul de serviciu Constanţa Vîlciu, de la Administraţia Naţională de Meteorologie, a confirmat că minima de minus 18 grade Celsius măsurată la Miercurea Ciuc şi Topliţa, în Harghita, este cea mai scăzută din ţară în zonele locuite în această iarnă, aceeaşi valoare termică fiind măsurată şi la Petroşani, în zona depresionară a judeţului Hunedoara.

    La altitudini mari, temperaturile au coborât, în prima zi a anului, până la minus 23 de grade Celsius la Vârful Omu, minus 21 de grade Celsius la Obârşia Lotrului şi minus 20 de grade la Stâna de Vale, iar vântul a suflat cu putere în zonele înalte, spulberând şi diminuând stratul de zăpadă.

    “În ultimele 24 de ore nu am mai avut ninsori, stratul de zăpadă a scăzut cu câţiva centimetri ori s-a tasat uşor sau a fost luat de vântul care s-a intensificat la munte, mutând zăpada de colo-colo. La Bâlea avem acum 76 de centimetri, mai mic cu doi centimetri, la Vârful Omu stratul de zăpadă este de 98 de centimetri, diminuat cu trei centimetri, la Păltiniş sunt nouă centimetri, la Sinaia 18 centimetri de zăpadă, iar la Fundata şi Predeal stratul măsoară patru centimetri”, a precizat meteorologul Cristian Grecu.

    Anul trecut, în dimineaţa de 1 ianuarie s-au înregistrat temperaturi minime de minus 32 de grade Celsius la Întorsura Buzăului, în judeţul Covasna, în timp ce la Miercurea Ciuc au fost minus 29 de grade Celsius.