Românii au adus o maşină cu totul deosebită la Salonul Auto Internaţional de la Frankfurt: un cabriolet !
Reacţia vizitatorilor salonului auto nu a întârziat să apară: maşina a fost primită cu uimire şi a devenit centrul atracţiei în standul de înaltă tehnologie în care a fost expusă.
BMW a fost forţată să îşi încheie mai repede conferinţa de presă la Salonul Auto de la Frankfurt după ce Harald Krueger, CEO companiei, s-a prăbuşit pe scenă.
Porsche a dezvăluit maşina concept electrică, Mission E, în cadrul târgului auto de la Frankfurt. Mission E este capabilă să atingă 100 de kilometri pe oră în doar 3,5 secunde, depăşind noua generaţie Porsche 911, care atinge aceeaşi viteză în 4,2 secunde, informează Bloomberg.
Maşina de 600 de cai putere are o autonomie de peste 500 de kilometri şi în doar 15 minute bateria se încarcă până la 80%. Modelul Supercharge al celor de la Tesla are nevoie să stea conectat la priză 30 de minute şi are o autonomie de 270 de kilometri.
Maşina concept a celor de la Porsche utilizează un sistem electric de 800 de volţi. Acest lucru ar ajuta la reducerea timpului de încărcare, dar şi la reducerea greutăţii automobilului, susţin reprezentanţii companiei. De asemenea, maşina are sisteme complexe de “eye-tracking” şi unul de control cu gesturi, utilizând şi holograme care îi permit şoferului să folosească aplicaţiile.
Reprezentanţii Porsche nu au precizat dacă sau când un automobil ca Mission E va fi produs.
Standul Dacia de la Frankfurt va evidenţia două produse noi, transmisia manuală automatizată – o premieră pentru Dacia – şi Duster Edition 2016, care va include noi echipamente şi schimbări de natură estetică, se arată într-un comunicat al Renault.
Salonul auto de la Frankfurt este programat pentru 15-16 septembrie.
Totodată, grupul francez va lansa la Frankfurt noul Renault Megane.
În primele şase luni ale acestui an, grupul Renault a vândut sub brandul Dacia la nivel global 269.670 de autoturisme, faţă de 245.617 de unităţi în perioada similară a anului anterior. Vânzările Dacia de autovehicule comerciale uşoare s-au situat la aproape 20.362 de unităţi, faţă de 17.742 de maşini în prima jumătate a anului anterior.
Anul trecut, vânzările Dacia au crescut cu 19%, la 511.000 de autovehicule, principala piaţă fiind în continuare Franţa, cu aproape 105.893 de unităţi, în timp ce în România livrările au avansat tot cu 19%, la 29.625 de unităţi, echivalentul unei cote de piaţă de 31,2%.
Reprezentantul costructorului auto nu a menţionat câte automobile Dacia au fost vândute din producţia uzinei de la Mioveni şi câte au provenit de la fabrica din Tanger (Maroc). La Mioveni sunt fabricate modelele Logan, Logan MCV, Sandero, Sandero Stepway, Duster şi Renault Symbol. În Maroc sunt produse modelele Sandero, Sandero Stepway, Dacia Dokker, şi Lodgy.
Cea mai tânără femeie manager din boardul OMV Petrom
După trei ani petrecuţi la sediul central al OMV la Viena, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea a revenit în primăvară în România pentru a prelua o poziţie în prima linie de management a Petrom. Lăcrămioara Diaconu-Pinţea a apărut în prima ediţie a Top 100 de tineri manageri în acelaşi an când Mariana Gheorghe prelua funcţia de CEO al OMV Petrom. Zece ani mai tărziu, Mariana Gheorghe şi Lăcrămioara Diaconu-Pinţea sunt singurele doamne şi singurele persoane de naţionalitate română din boardul companiei.
În urmă cu zece ani, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea coordona în cadrul OMV Petrom un departament care se ocupa, teoretic, de fuziuni şi achiziţii. Structura companiei de la acel moment, în curs de trecere la standardele noii companii-mamă, presupunea însă ca departamentul condus de Diaconu-Pinţea să fie, practic, o punte de legătură între noua cultură şi noii colegi şi vechea structură a fostei companii de stat.
În 2006, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea vorbea despre efervescenţa din departamentul pe care îl conducea şi despre proiecte de zeci de milioane de euro: „În plus faţă de corporate development, care presupune proiecte de zeci de milioane precum achiziţia staţiilor OMV sau proiecte de investiţii în Kazahstan, în care suntem profund implicaţi, ne ocupăm de proiectele de investiţii, de activele non-core (vânzarea Carpatina, vânzarea platformelor marine), de tot ce înseamnă zona de investor relations şi de interfaţa cu investitorii, în special cu fondurile de investiţii”.
La zece ani distanţă de la interviul în care managerul povestea cum Petrom se integrează în stilul de business austriac, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea revine la Bucureşti pentru a intra în boardul OMV Petrom după trei ani petrecuţi la Viena. A doua româncă intrată în directoratul OMV Petrom SA a absolvit Finanţe în cadrul ASE Bucureşti în 1997 şi un program MBA la Wirtschaftsuniversität Wien (Universitatea de Economie din Viena) în 2009. A început să lucreze la scurt timp după terminarea facultăţii (în 1998) în cadrul Petrom, în cadrul departamentului de Strategie, Planificare şi Dezvoltare. Ulterior a deţinut diverse poziţii de management în cadrul companiei. În urmă cu zece ani, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea estima că va termina proiectele în care era angrenată abia în câţiva ani, iar viitorul, deşi neclar, părea corporatist: „Peste 3-4 ani abia dacă vom termina ce facem acum: integrare, evaluare şi vânzare a activelor etc. Apoi, grupul are posibilitatea de job rotation, aşa că mă aştept să plec din ţară şi să creez un nucleu pe baza căruia să construiesc mai mult în acelaşi domeniu“.
Ioan Mătieş a intrat din 2014 în plutonul de manageri pe care grupul Marriott îi trimite în toate colţurile lumii pentru a-i conduce hotelurile.
Primul post al lui Ioan Mătieş a fost la Sheraton Frankfurt, unde a fost chelner la începutul anilor ’90 şi la debutul carierei sale, de-spre care nu ştia întru totul către ce se va îndrepta. Ce a ştiut însă destul de repede este că vrea să rămână în hotelărie şi peste 15 ani a ajuns tot la Frankfurt, în boardul de conducere al hotelului Marriott.
A fost avansat la Frankfurt din funcţia de director food & beverage în cadrul JW Marriott Bucureşti, funcţie unde a ajuns după ce a participat la deschiderea hotelurilor Hilton (unde a şi lucrat timp de trei ani) şi Marriott din Bucureşti.
La lansarea hotelului JW Marriott din Bucureşti, în 2011, Ioan Mătieş era director de evenimente. După doi ani şi jumătate, a fost promovat ca director al segmentului food & beverage, unde a rămas până în 2006, când a apărut şi în prima ediţie a catalogului Top 100 Tineri Manageri, editat de Business Magazin. În 2006, când avea 34 de ani, segmentul condus de Mătieş a adus hotelului Marriott 40% din cifra de afaceri de 42 de milioane de euro, adică aproximativ 17 milioane de euro, şi avea în subordine 270 de persoane, adică 65% din totalul de 450 de angajaţi.
Poziţia strategică a sectorului F&B din cadrul JW Marriott Bucureşti l-a ajutat pe Ioan Mătieş în evoluţia sa ulterioară mai mult decât ar fi crezut: ”Ceea ce avem la JW Marriott încă nu există în Europa. La un hotel normal, încasările din food and beverage pot fi undeva între 5 şi 30%„, preciza el, adăugând că strategia segmentului pe care îl conduce implică, pe lângă evenimentele din cele 12 săli, atragerea de clienţi pentru cele trei restaurante atât din rândul persoanelor cazate la hotel, dar mai ales din cel al oamenilor de afaceri bucureşteni, restaurantele din cadrul hotelului făcând parte încă de la început din lifestyle-ul bucureştean.
În articolul din 2006, Mătieş spunea că ”peste 10 ani mă văd într-un post de director general al unui hotel, în străinătate„. A bifat poziţia un pic mai devreme. Primul pas a fost întoarcerea la Frankfurt, în 2006, într-o poziţie similară cu cea din Bucureşti, de manager al segmentului de F&B. Opt ani mai târziu pleca în Kazahstan, la conducerea a două dintre cele şase hoteluri pe care Marriott le deţine acolo.
Promovarea lui Mătieş a venit într-un an pe care conducerea Marriott îl consideră excepţional. Compania hotelieră a semnat anul trecut contracte pentru 650 de noi hoteluri (peste 100.000 de camere), triplând ritmul din urmă cu cinci ani. Marriott are acum 4.100 proprietăţi şi 18 branduri în 79 de ţări şi teritorii şi o echipă de peste 3.500 de general manageri care le conduc. Conform www.glassdoor.com, salariul de bază al unui GM din cadrul Marriott este de 75.000 de dolari anual.
După 25 de ani de carieră în cadrul Marriott, Mătieş crede că a nimerit unde trebuia: ”Încă de la început m-am inte-grat total în cultura Marriott care are la bază angajaţii – asociaţii, cum se numesc toţi angajaţii Marriott. J.W. Marriott, fondatorul companiei, credea ferm că «având grijă de asociaţi, aceştia vor avea grijă de clienţi, iar aceştia vor reveni mereu». Aceste baze sunt actuale încă şi în prezent mi se potrivesc foarte bine şi contribuie la relaţia mea cu angajato-rul, care este excelentă„. Dincolo de cultura organizaţională, Mătieş consideră că Marriott l-a susţinut în îndeplinirea planului de carieră: ”Pot să spun cu siguranţă că da, mi-am îndeplinit planul de carieră. Dincolo de acesta, am urmărit întotdeauna şi ceea ce învăţ în acest timp şi pot afirma astăzi că sunt mulţumit de ambele aspecte„.
În Kazahstan, Ioan Mătieş coordonează circa 320 de angajaţi în cele două hoteluri pe care le conduce: Renaissance Atyrau Hotel (cu 178 camere, 24 apartamente şi 10 săli de evenimente desfăşurate pe 6.500 de metri pătraţi) şi Marriott Executive Apartments (cu 134 camere). Anul trecut cele două hoteluri au însumat 93.000 de înnoptări, iar Mătieş spune că politica grupului nu permite publicarea datelor financiare per unitate. La un preţ mediu de 400 de dolari pe noapte, conform booking.com, cele 93.000 de înnoptări de anul trecut înseamnă un volum de business de aproximativ 37 milio-ane de dolari.
Renaissance este unul dintre cele două hoteluri de cinci stele din Atyrau, dar este singura prezenţă a unui lanţ hotel-ier internaţional de cinci stele în principalul port al Kazahstanului. Atyrau este oraşul-port la Marea Caspică de importanţă strategică pentru ţara ale cărei principale surse de venit şi de investiţii sunt legate de petrol şi de industrii conexe. De fapt, Atyrau este principalul oraş din Kazahstan considerat că face parte şi din Asia, şi din Europa, fiind despărţit de fluviul Ural. Renaissance Hotels este unul dintre brandurile de cinci stele ale grupului Marriott, alături de Marriott Hotels, JW Marriott, The Ritz-Carlton sau Bulgari Hotels & Resorts. În Kazahstan, grupul deţine 6 hoteluri, care au împreună 900 de camere.
După experienţe în cadrul Marriott în România, Germania şi Kazahstan, general managerul vorbeşte deja despre diferenţe de cultură şi de mediu care se simt cu acuitate şi în business: ”Una din diferenţele majore sunt segmentele de business. Cu toate că în prima fază concentrarea e pe turismul de business, diferenţele vin din componenţa acestui segment – de exemplu în Frankfurt accentul era pe expoziţii, conferinţe şi evenimente, iar în Kazahstan este o dependenţă ridicată de sectorul petrol şi gaze. Această dependenţă de un sector e deseori o provocare, cum sunt în acest moment efectele scăderii preţului petrolului. O altă diferenţă este dată de modul cum hotelul interacţionează şi se încadrează în comunitatea locală„.
Pentru următorii zece ani, Ioan Mătieş îşi doreşte să aibă un ”impact pozitiv asupra evoluţiei hotelurilor de care sunt responsabil, să învăţ câte ceva din locurile în care mă aflu şi să ajut colegi care sunt la începutul carierei în dezvoltarea lor„ şi spune că nu are încă în plan să revină în România pentru a-şi deschide un hotel, deşi ”sună tentant„.
Avea 28 de ani şi, conform ministrului de interne Thomas de Maiziere, nu făcea parte dintr-o organizaţie teroristă.Lubitz locuia împreună cu părinţii în Montbaur, dar avea şi un apartament în Dusseldorf. Şi-a luat licenţa de pilot în adolescenţă şi a fost membru al unui club privat de zbor, LSC Westerwald.
A fost primit într-un program de antrenament al Lufthansa, care a început în 2008; s-a pregătit în Bremen, Germnaia şi Phoenix, Arizona, SUA. A venit la Germanwings în septembrie 2013 şi avea 630 de ore de zbor la momentul prăbuşirii.Facebook i-a şters pagina personală; aceasta arăta că era interesat de Airbus A320 şi că făcea parte dintr-un grup de piloţi cu care discuta diverse aspecte tehnice şi scenarii de zbor.
Poliţia a înconjurat noul sediul al băncii, care are două turnuri şi măsoară aproximativ 185 de metri înălţime, cu un gard de sârmă ghimpată astfel încât să împiedice protestatarii să între în sediu. De asemenea, angajaţii băncii au fost instruiţi să se îmbrace astfel încât să nu atraga atenţia asupra lor, scrie Bloomberg.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Această primă declaraţie comună europeană în domeniul cărţilor are obiectivul de a garanta drepturile de autor şi de a le proteja pe cele ale cititorilor, a precizat joi CNL.
Declaraţia vizează apariţia unor poziţii comune referitoare la apărarea drepturilor de autor, impunerea unui TVA redus în cazul cărţilor tipărite şi digitale şi libera alegere a cititorului, adică interoperabilitatea ce permite lecturarea oricărei cărţi de pe dispozitivul dorit. Acţiuni colective vor putea fi astfel realizate în colaborare cu federaţiile profesionale europene.
Printre organismele semnatare se mai află, pe lângă CNL, Departamentul de Promovare a Literaturii şi a Traducerilor de la Institutul Goethe (Germania), Serviciul General al Literelor şi al Cărţilor din cadrul Ministerului Federaţiei Wallonie-Bruxelles (Belgia), Departamentul Cultură din Guvernul Cataloniei (Spania), Centrul Naţional al Cărţii şi Lecturii (Italia) şi Institutul Polonez al Cărţii.
În cadrul unei reuniuni a miniştrilor Culturii din UE, pe 24 septembrie, la Torino, ministrul francez Fleur Pellerin a “insistat asupra necesităţii de a păstra finanţarea creaţiei şi remunerarea creatorilor, care reprezintă o condiţie obligatorie pentru menţinerea vitalităţii sectorului cultural european”.
Târgul de carte de la Frankfurt are loc în acest an în perioada 8 – 14 octombrie.
Era anul 1973 când criza petrolului a lovit puternic Statele Unite şi aliaţii săi vest-europeni, în urma conflictului din Orientul Mijlociu. Până atunci industria auto era avantajată de un preţ al barilului de petrol de sub 20 de dolari, pentru ca în 1980 preţul să urce spre 110 dolari. Acela a fost momentul când grupul Volkswagen a demarat proiectarea motoarelor diesel, binecunoscutele TDI-uri, motoare care au fost implementate în segmentul premium de către Audi în 1989.
„25 de ani de TDI înseamnă un sfert de secol de progres şi eficienţă. Audi a adus tehnologia TDI pe piaţă înaintea oricărui alt constructor auto, iar aceasta a contribuit la poziţionarea mărcii în segmentul superior al clasei premium“, a spus Ulrich Hackenberg, membru în consiliul de administraţie al Audi AG, responsabil de dezvoltarea tehnică. În aceşti 25 de ani Audi a dublat performanţele motoarelor diesel, în timp ce emisiile poluante s-au redus cu 98%.
În total, Audi a produs în acest sfert de secol 7,5 milioane de maşini echipate cu motoare diesel TDI, dintre care aproape 600.000 numai în 2013. Tocmai datorită dieselurilor, brandul german a reuşit să reducă emisiile de CO2 la nivel de flotă cu 3% în ultimii ani, cu toate că vânzările au continuat să crească. Din cele 156 de modele TDI din gama Audi, 58 au emisii de dioxid de carbon cuprinse între 85 şi 120 de grame per kilometru.
De asemenea, A3 ultra cu motorul diesel 1,6 TDI are un consum mediu de numai 3,2 litri/100 km. Termenul de „ultra“ face referire la noua gamă de modele proiectate special pentru a reduce şi mai mult consumul de combustibil, gamă ce include aproape toate modelele constructorului german. Singurul care face excepţie este R8. Altfel, dieselurile TDI au acum între 1,6 şi 4,2 litri şi dezvoltă între 90 şi 385 CP. Extremele 1,2 TDI şi V12 TDI au dispărut însă.
Dintre toate motoarele, cel mai bine vândut este însă 2,0 TDI, cu un total de trei milioane, adică aproape jumătate din totalul dieselurilor Audi. Dintre acestea, 370.000 s-au vândut în ultimul an. TDI-ul de 3,0 litri a fost regândit pentru a reduce şi mai mult emisiile, iar un nou 1,4 TDI cu trei cilindri urmează a fi lansat pe modelele compacte.
De asemenea, pentru a reduce consumul, pe dieselurile cu şase cilindri în V vor fi montate compresoare electrice, acesta fiind primul pas către „electrificarea“ TDI-urilor. Următorul pas va fi realizarea de hibride plug-in diesel, care să poată fi alimentate direct de la priză pentru încărcarea bateriilor, iar autonomia acestora să fie extinsă cu ajutorul unui motor diesel. Această strategie va permite Audi să reducă emisiile de dioxid de carbon la o medie de 95 de grame per kilometru până în 2020.
Strategia nu include numai „hibridizarea“ gamei, ci şi optimizarea tehnologiilor existente. Una din metode este denumită „rightsizing“, deoarece nu se pune accent numai pe reducere. Un automobil este eficient dacă dispune de un motor suficient de puternic pentru a-l pune în mişcare. Un motor prea mic determină un consum mai mare, ceea ce reduce eficienţa.