Tag: Ford

  • Prima maşină complet electrică fabricată în România, în 2024, la Uzina Ford

    „Uzina Ford Craiova este recunoscută pentru competitivitate şi flexibilitate în operaţiunile sale de talie mondială. Planul nostru de a construi acest nou vehicul comercial uşor în România reflectă parteneriatele noastre fructuoase şi continue cu furnizorii locali şi comunitatea, precum şi succesul întregii echipe Ford Craiova”, a declarat Stuart Rowley, preşedintele Ford Europa.

    Potrivit acestuia, prin introducerea unei versiuni complet electrice din 2024, Craiova va deveni a treia fabrică Ford din Europa unde se produc vehicule complet electrice.

    „Investiţia din Craiova vine în contextul celorlalte investiţii anunţate deja pentru Centrul de Vehicule Electrificate Ford din Köln (Germania) şi pentru uzina Kocaeli a Ford Otosan din Turcia şi trimite un semnal clar în legătură cu promisiunea noastră de a le oferi clienţilor din Europa vehicule comerciale cu zero emisii”, a mai spus Stuart Rowley.

    În februarie, Ford şi-a luat angajamentul ca întreaga sa gamă de vehicule comerciale din Europa să fie pregătită pentru zero emisii, complet electrică sau plug-in hybrid, până în 2024. Se preconizează că două treimi din vânzările de vehicule comerciale ale Ford vor fi reprezentate de modelele complet electrice sau plug-in hybrid, până în 2030.

    De asemenea, noul vehicul comercial uşor va fi echipat cu unele dintre cele mai avansate motoare convenţionale Ford pe benzină, precum şi diesel, produse la uzina de motoare Ford Dagenham din Marea Britanie. Transmisiile vor fi construite la Ford Halewood Transmissions Limited, tot în Marea Britanie.

    Primul pas spre un viitor electrificat la fabrica din Craiova a fost făcut în octombrie 2019, odată cu lansarea producţiei modelului Puma mild-hybrid. Anunţul de marţi marchează o nouă etapă importantă, astfel că Ford este primul producător auto care anunţă producţia unui vehicul complet electric în România.

  • Pandemia şi lipsa microcipurilor au scăzut cu 18% producţia uzinelor Dacia şi Ford

    Lockdownul din Europa de Vest cauzat de cel de-al treilea val al pandemiei alături de lipsa componen­te­lor electronice au dus la închiderea uzinei Dacia pentru trei zile şi au „ras“ 18% din producţie în luna februarie, faţă de perioada si­mi­lară a anului trecut, la aproape 39.400 de unităţi, po­trivit datelor Asociaţiei Constructo­rilor de Automobile din România (ACAROM), citate de ZF.

    Producţia Dacia a scăzut cu 22% în primele două luni ale anului, la aproape 40.000 de unităţi, în timp ce cea a Ford de la Craiova s-a redus cu 5% la 37.800 de unităţi.

    Pe de altă parte, Ford s-a apropiat la circa 1.000 de unităţi lunar diferenţă de Dacia, în contextul în care gama constructorului de la Mioveni s-a redus la 3 modele – Sandero Stepway, Logan şi Duster, faţă de cinci la începutul anului trecut – când producea şi Logan MCV şi Sandero.

    Noul Sandero se produce acum exclusiv în Maroc, iar Logan MCV a dispărut pentru moment din gamă, odată cu trecerea la cea de-a treia generaţie.

    La nivelul lunii martie Dacia a avut două zile fără producţie, care se adaugă celor trei din februarie, potrivit datelor companiei. Astfel, uzina pierde producţia a 6.500 de maşini sau aproape 100 mil. euro valoare de piaţă, luând în calcul un preţ de 15.000 de euro cu TVA.

    În condiţiile în care Ford România produce în medie 1.000 de maşini pe zi, uzina a piedut deja în primele trei luni ale anului în total 8.000 de maşini, în valoare de 160 mil. euro, luând în calcul un preţ mediu de 20.000 de euro cu TVA, la care se adaugă 20.000 de motoare. Astfel, numai din producţia celor două uzine PIB-ul pierde circa 260 milioane de euro.

    În plus, declinul producţiei se aliniază trendului european – în primele două luni ale anului piaţa auto europeană a pierdut 20% din volum din cauza lockdownurilor şi incertitudinii, iar februarie a fost cea mai slabă a doua lună din an din ultimii opt ani.

     

  • Lockdownul din vest încă afectează producţia: Dacia şi Ford au asamblat cu 10% mai puţine maşini în ianuarie

    Producţia uzinelor Dacia şi Ford a înregistrat o scădere de 10% în ianuarie faţă de perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care piaţa europeană încă este afectată de pandemie, iar ţări importante precum Germania se află în lockdown şi implicit comerţul auto se desfăşoară greoi.

    Potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), în ianuarie s-au asamblat 38.431 de autoturisme noi, dintre care 19.800 de către Dacia, care a şi înregistrat cel mai mare declin, de 15%, în ciuda lansării noilor generaţii de Logan şi Sandero Stepway, în timp ce Ford a scăzut cu numai 6% la 18.600 de unităţi – în condiţiile în care în ianuarie anul trecut uzina pregătea creşterea producţiei SUV-ului Puma, proaspăt lansat la acea vreme.

    În plus, dincolo de pieţe-cheie încă afectate de lock­down, industria auto este afectată acum şi de criza micro­circuitelor şi de lipsa procesoarelor pentru componente.

    Din acest motiv Dacia a oprit producţia pentru trei zile în februarie, iar Luca de Meo, CEO-ul Grupului Renault, se aşteaptă ca întreg grupul să limiteze pierderea la cel mult 100.000 de maşini în 2021.

    La Craiova însă, Ford a menţinut producţia, în timp ce în Germania spre exemplu, americanii au oprit producţia modelului Focus timp de o lună din cauza lipsei cipurilor.

  • Ford renunţă la planul de a produce vehicule electrice cu grupul chinez Zotye. Care sunt motivele

    Ford Motor a decis să renunţe la planurile de creare a unui joint venture cu grupul chinez Zotye Automobile, a anunţat recent gigantul american, potrivit Reuters.

    Compania a declarat că industria vehiculelor electrice din China şi politicile guvernamentale ale Beijingului s-au schimbat semnificativ de când au fost semnate acordurile, mai precis în 2017 şi 2018. Totuşi, Ford nu a specificat ce schimbări au dus la decizia de a încheia parteneriatul cu Zotye.

    Săptămâna trecută, Ford a declarat că societatea sa mixtă cu grupul chinez Chongqing Changan Automobile va începe să producă modele electrice Mustang Mach-E. Grupul a mai adăugat că va folosi un „model de business mai flexibil în China” prin care îşi va utiliza operaţiunile deja existente în ţară şi alte regiuni.

    În 2017, în timpul unei vizite a fostului preşedinte Donald Trump în China, Ford şi Zotye au declarat că vor investi împreună 756 de milioane de dolari pentru a lansa un joint venture dedicat vehiculelor electrice. Ulterior, companiile au semnat un memorandum pentru o nouă societate care ar produce vehicule electrice pentru industria de ride-hailing.

    Vânzările de maşini electrice, hibride şi pe bază de hidrogen din China ar trebui să ajungă la 20% din totalul vânzărilor auto până în 2025, de la 5% în prezent, spun autorităţile de la Beijing.

    În prima jumătate a anului trecut, Tesla a devenit cel mai mare comerciant de automobile electrice din China.

     

  • Ford a bătut palma cu Google iar viitoarele sale modele vor avea un sistem de operare Android

    Viitoarele modele Ford vor avea sistem de operare Android şi vor avea acces la serviciile Google precum Google Cloud sau Maps pentru navigaţie.

    “Ford continuă procesul complex de transformare prin electrificare, conectivitate şi conducere autonomă (self-driving), iar parteneriatul Google şi Ford pune bazele unei structuri de inovare capabilă să ofere o experienţă superioară clienţilor noştri şi să modernizeze business- ul nostru”, a declarat Jim Farley, preşedinte şi CEO Ford.

    În calitate de furnizor de servicii cloud şi începând cu sfârşitul acestui an, Google va ajuta Ford să folosească tehnologiile de analiză AI, ML şi analiza datelor pentru a accelera transformarea digitală a producătorului de vehicule, pentru a moderniza operaţiunile şi pentru a integra tehnologiile vehiculelor cu platforma sigură, fiabilă şi de încredere a Google Cloud.

    “De la prima linie de asamblare până la cea mai recentă tehnologie de asistenţă a şoferului, Ford dă tonul inovaţiei în industria auto de aproape 120 de ani”, a declarat Sundar Pichai, CEO Google şi Alphabet.

    Începând cu 2023, la nivel global, clienţii Ford şi Lincoln vor beneficia de experienţe digitale cu ajutorul sistemului de operare Android şi a servicilor şi aplicaţiilor Google încorporate, de la hărţi, până la asistenţă vocală – cu ajutorul Google Assistant, şoferii pot fi atenţi la drum păstrând, în acelaşi timp, ambele mâini pe volan.

    Sistemul Android din maşină va permite, de asemenea, dezvoltatorilor Ford şi terţilor să creeze aplicaţii personalizate.

     

  • Gigantul Ford cheamă înapoi la fabrică 3 milioane de vehicule din cauza unor airbaguri defecte

    Producătorul autor Ford Motor Co a anunţat joi că va chema înapoi la fabrică 3 milioane de vehicule din cauza unor defecţiuni la sistemul de airbaguri, într-o mutare care îi aduce companiei costuri totale de 610 milioane de dolari, potrivit Reuters.

    Administraţia pentru Siguranţa Traficului Rutier din SUA (NHTSA) a ordonat joi companiei Ford să înceapă rechemarea vehiculelor la fabrică, după ce producătorul auto a depus o cerere în 2017 prin care a încercat să evite această acţiune.

    Defecţiunea în cazuri rare la ruptura airbagurilor, ceea ce are un potenţial letal în anumite situaţii. Această defecţiune a declanşat cea mai amplă acţiune de rechemare la fabrică din istoria americanilor, cu peste 67 de milioane de airbaguri defecte în total. La nivel global, peste 100 de milioane de vehicule au fost rechemate la fabrică de un total de 19 producători auto.

    Dintre vehiculele pe care Ford le cheamă înapoi la fabrică de această dată, 2,7 milioane sunt în Statele Unite.

    Airbagurile Takata au lăsat în urmă 400 de răniţi şi 27 de morţi la nivel global.

  • Top 10 cele mai importante evenimente din industria auto în 2020: Investiţii în producţie, opriri din cauza pandemiei dar şi noi modele

    Grupul Renault opreşte investiţia în extinderea capacităţii de producţie de la Mioveni

    Renault a suspendat la începutul anului 2020 extinderea capacităţii de producţie la uzina de la Mioveni, care trebuia să crească de la 350.000 la 406.000 de unităţi anual.

    Grupul Renault a decis să realizeze numai investiţiile legate de procesul actual de producţie, nu şi extinderea capacităţii uzinei de la Mioveni ce urma să fie realizată ca parte a unei investiţii totale de 100 mil. euro la Mioveni. Decizia este luată în contextul în care piaţa auto la nivel european era deja în declin, încă dinainte să fie afectată de pandemie, iar limitarea emisiilor de dioxid de carbon la 95 g/km pune presiune suplimentară pe industrie. Mai mult, pentru investiţie a fost aprobat şi un ajutor de stat de 25 mil. euro, care este însă încasat în funcţie de investiţiile realizate.

    Dacia prezintă Spring, primul automobil electric produs de Grupul Renault sub brandul autohton

    Dacia deschide un nou capitol din istoria sa, odată cu prezentarea primului său model de serie electric – Spring. Acesta va fi cel mai accesibil automobil electric de pe piaţa europeană, cu un preţ de sub 20.000 de euro, cel mai probabil de 17.000 de euro.

    Renault City K-ZE, modelul electric pe care este bazat Dacia Spring, a fost lansat pe piaţa chineză în 2019. Acesta este produs de compania eGT New Energy Automotive, un joint venture deţinut de Nissan şi Dongfeng din care Renault deţine 25%. Aceeaşi companie va produce pentru început şi Dacia Spring. Anul trecut Renault Dongfeng a anunţat că în China compania va vinde numai maşini electrice.

    Lansarea europeană are loc în condiţiile în care segmentul maşinilor electrice a fost singurul care a crescut în 2020, an în care pandemia a ras cel puţin 30% din piaţa auto. În prima jumătate a anului trecut în Uniunea Europeană s-au livrat circa 220.000 de maşini electrice, în urcare cu 22% faţă de perioada similară din 2019.

    Având în vedere bateria de 26,8 kWh, cel mai probabil autonomia maşinii va fi de circa 200 km, suficient pentru oraş sau o navetă interurbană scurtă. Maşina are 4 locuri şi o lungime de 3,73 m, faţă de 4,09 metri cât are lungime noul Sandero.

    Noi fabrici de componente auto în vestul ţarii, pentru a livra către viitoarea uzina BMW de la Debrecen

    Dezvoltatorul Global Vision a construit pentru doi investitori germani din industria automotive – IWIS şi HUF.

    Compania IWIS intră pe piaţa românească şi a semnat cu o firmă a Global Vision un contract de închiriere pe 15 ani pentru dezvoltarea şi livrarea la cheie a unei fabrici noi în Oradea, aceasta fiind o dezvoltare de tip „greenfield“ a Global Vision. Cel mai probabil de la acest obiectiv vor pleca componente auto şi către noua fabrică BMW din Ungaria/Debrecen. Valoarea totală a investiţiei în această fabrică va depăşi 10 mil. euro.

    De asemenea, producătorul de sisteme de închidere pentru autoturisme Huf România, parte a grupului german Huf, cu vânzări globale de aproximativ 1,1 mld. euro, a finalizat extinderea cu 10.000 mp a suprafeţei fabricii de automotive din Arad, ajungând astfel la o suprafaţă totală de 20.000 mp de producţie, facilităţi de suport tehnic şi logistică, potrivit unui comunicat de presă al companiei. Noua unitate de producţie a fost predată în noiembrie de către Global Vision, proprietarul acesteia, către managementul Huf România. Compania produce în fabrica de la Arad mânere pentru uşi, seturi de încuietori, console şi capace de umplere a combustibilului pentru clienţi precum Porsche, BMW, Volvo, Mercedes, Dacia şi câteva mărci PSA.

    Dacia şi Ford opresc la final de martie uzinele din cauza pandemiei

    Uzinele Dacia şi Ford au oprit producţia de la final de martie până la început de mai, timp de aproape şapte săptămâni din cauza pandemiei. Fiecare a reluat producţia la o capacitate mai mică, pentru a implementa măsuri de siguranţă.

    Miza reluării producţiei este una uriaşă pentru economia românească, în contextul în care dincolo de cei 20.000 de angajaţi de la Ford şi Dacia, alţi peste 220.000 lucrează în industria de componente.

    Astfel, uzina de la Craiova a pierdut şase săptămâni de lucru, adică peste 30.000 de maşini care puteau fi produse în această perioadă. Tot în cele şase săptămâni – Dacia putea produce 42.000 de unităţi – iar în total, peste 70.000 de unităţi care nu vor mai fi asamblate în cele două uzine. La asta se adaugă producţia din uzinele de componente – Asociaţia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) estimează o pierdere la nivel de industrie de 124 mil. euro pe zi, iar în perioada de peste 30 de zile lucrătoare se adună peste 3,7 miliarde de euro.

    Mai mult, chiar şi cu producţia reluată, aceasta nu va mai fi la ritmul anterior crizei determinate de pandemie, astfel încât, dacă procentul de 20% estimat de industria auto europeană că va reprezenta pierderile din acest an, va „rade“ business de cel puţin 6 miliarde de euro în România şi 100.000 de maşini Dacia şi Ford. Anul trecut întreg businessul industriei auto româneşti s-a ridicat la circa 30 mld. euro, potrivit datelor ACAROM.

    Ford lansează noul Puma ST, primul Ford Performance produs în România, cel mai rapid şi puternic automobil produs vreodată pe piaţa locală

    Ford România, cel de-al doilea constructor de pe piaţa locală, a demarat producţia noului Puma ST, primul SUV Ford Performance din gama americanilor şi primul automobil sport produs vreodată în România dar şi cel mai scump, având un preţ de listă de circa 30.000 de euro.

    Puma ST vine după ce în ultimul an Ford a venit cu motorizarea diesel, cu transmisia automată şi versiunea Vignale, cea premium.

    Prevăzut cu tehnologii sportive sofisticate, ce includ un diferenţial mecanic cu alunecare limitată (LSD) şi arcuri cu distribuţie vectorială, Puma ST oferă şi posibilitatea selectării mai multor moduri de rulare.

    Dacia lansează în producţie cea de-a treia generaţie a modelelor Logan, Sandero şi Sandero Stepway şi a scos din producţie Logan MCV

    Uzina Dacia de la Mioveni a demarat producţia modelelor Sandero Stepway&Logan din cea de-a treia generaţie, în premieră pe o platformă de ultimă generaţie a celor de la Renault – CMF-B. În premieră noile modele vin cu faruri LED dar şi cu radar pentru frânare de urgenţă şi au renunţat la motorizările diesel.

    Odată cu lansările în producţie, gama urmează a fi puternic restructurată. Logan MCV este primul model ce va fi eliminat odată cu schimbarea de generaţie a gamelor Logan şi Sandero, iar Dokker va fi următorul, în timp ce francezii deja au anunţat că la Mioveni va mai fi produs doar Sandero Stepway, în timp ce Sandero va fi produs integral în Maroc.

    Dacia şi Ford ating în septembrie cel mai mare volum de maşini asamblate într-o lună în România

    Ford aproape a triplat producţia SUV-urilor de la Craiova, iar Dacia a reuşit o creştere de 23% fără niciun model nou în septembrie, dar lucrând inclusiv în zilele de sâmbătă. Fără pandemie, România ar fi putut livra peste 500.000 de maşini noi în 2020.

    Dacia şi Ford au apăsat „la podea“ acceleraţia şi cumulat au livrat 57.846 de maşini în septembrie, în creştere cu 56% faţă de perioada similară a anului trecut, când erau asamblate 3.153 de unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

    Acesta este cel mai mare volum realizat vreodată în România într-o singură lună. Acest lucru a fost posibil în condiţiile în care Dacia a revenit la un volum aproape normal, de 1.300 de maşini pe zi (1.400 de maşini pe zi înainte de pandemie), iar Ford a ajuns la 1.000 de maşini EcoSport şi Puma. La începutul anului Ford încă accelera producţia SUV-ului Puma când a lovit pandemia şi a trimis uzina în şomaj tehnic.

    Tesla caută primii angajaţi pentru viitorul centru din Bucureşti

    Tesla a intrat în linie dreaptă cu deschiderea centrului din Bucureşti şi a scos la concurs mai multe posturi pe site-ul oficial al companiei.

    Pentru început, Tesla vrea să angajeze cinci oameni, dintre care un manager de magazin, doi tehnicieni pentru service, un manager pentru service, şi un consultant de vânzări.

    Zvonurile cu privire la deschidere circulă deja de mai bine de un an, iar americanii iau în calcul mai multe locaţii pentru a deschide un centru, iar cel mai probabil vor alege o locaţie în partea de nord a Capitalei.

    Marca Opel este preluată de Trust Motors, companie deţinută de omul de afaceri Gheorghe Dolofan

    Gheorghe Dolofan, acţionarul Trust Motors, ultimul business antreprenorial de pe piaţa auto românească de import, a intrat în linie dreaptă cu preluarea mărcii Opel, iar cel mai probabil omul de afaceri va începe 2021 cu patru mărci în portofoliu – Peugeot, Citroen, DS şi Opel. Mutarea are loc în condiţiile unei pieţe auto lovite de criza provocată de pandemie, cu volume în scădere, unde lupta pentru fiecare client este tot mai puternică.

    Pentru moment Trust Motors şi Opel România îşi desfăşoară activitatea independent, iar odată finalizată preluarea, Trust Motors va integra businessul Opel în businessul său actual, cu sprijinul ambelor echipe.

    Biroul din România al Opel preia astfel aceeaşi direcţie cu cele din Croaţia, Bosnia şi Slovenia, în timp ce biroul din Ungaria va continua să funcţioneze ca şi până acum. Cei 15 angajaţi şi 2 colaboratori ai biroului Opel din România vor fi transferaţi către Trust Motors, iar transferul îl va viza şi pe directorul Cristian Milea, în cazul în care nu apar noi modificări pe parcurs.

    Odată cu preluarea mărcii de către Trust Motors, Opel va funcţiona în regim de import gestionat de un importator. Până acum, fiecare „dealer“ Opel juca şi rolul de importator, iar reprezentanţa nu gestiona stocuri de maşini, ci doar politica de comercializare.

    Cristian Milea, directorul de ţară pentru Opel în cadrul Opel Southeast Europe, a preluat funcţia de director de marcă pentru Audi în cadrul Porsche România, începând cu luna decembrie.

    Revine în discuţie posibilitatea de a reintroduce o taxă de poluare la prima înmatriculare

    Taxa de poluare, timbrul de mediu sau taxa de primă înmatriculare ar putea reveni în perioada următoare pe agenda autorităţilor, în condiţiile în care în ultimii patru ani eliminarea acestora a transformat România în groapa de gunoi a Europei, iar poluarea a crescut semnificativ în marile oraşe.

    Timbrul de mediu a fost eliminat în februarie 2017, moment din care s-au importat aproape 2 milioane de rable pe piaţa locală, ceea ce a dus şi la creşterea puternică a traficului în marile oraşe. În timp ce numărul maşinilor a crescut puternic, infrastructura s-a dezvoltat extrem de lent.

  • Harta investiţiilor străine în 2019: ce companii au pariat pe România şi ce lipseşte

    Un sfert dintre judeţele României au în poziţia de lider o companie din sectorul auto  – fabricarea de maşini sau de componente pentru industria auto – şi toate sunt investiţii străine. Harta proiectelor de tip ISD (investiţie străină directă) arată cât de mult au cântărit în economia judeţelor cele mai recente proiecte mari din industria auto – Daimler cu peste 300 mil. euro la Sebeş, în compania Star Assembly – Ford cu motoarele turate la Craiova sau Pirelli cu mai multe proiecte de extindere la Slatina. De pe aceeaşi hartă lipsesc însă fabrici de mezeluri, de dulciuri, de conserve. Singurii reprezentanţi ai industriei alimentare lideri într-un judeţ sunt producătorul din industria de morărit şi panificaţie Vel Pitar, controlat de fondul de investiţii Broadhurst şi Fabrica de Lapte Braşov a grupului grec Olympus.

    Judeţele Gorj, Mehedinţi, Vaslui, Botoşani şi Teleorman au un stoc al investiţiilor străine directe de sub 100 de milioane de euro, bani „strânşi” în 30 de ani de capitalism. La polul opus, zece judeţe la care se adaugă Bucureştiul şi Ilfovul au atras cel puţin 1 mld. euro fiecare, cu un vârf de 46 mld. euro în Bucureşti, dintr-un total de 82 mld. euro, arată o analiză a Business Magazin pe baza datelor de la BNR aferente anului 2019.

    Ruptura dintre judeţele României este evidentă de două decenii încoace, însă în loc să se estompeze ea pare să se amplifice. În Gorj, de exemplu, BNR notează în 2019 un stoc total al ISD-urilor de numai 3 milioane de euro, la fel ca în 2018. Cel mai mare business din judeţ este reprezentat de Complexul Energetic Oltenia, un colos cu aproape 13.000 de angajaţi în 2019, dar cu pierderi de 863 mil. lei în acelaşi an la o cifră de afaceri de 3,1 mld. lei. CE Oltenia, jucător strategic pe piaţa de energie, controlat de stat, trece acum printr-un proces de reorganizare gândit şi structurat pe o perioadă de cinci ani, perioadă în care compania ar urma să devină viabilă prin eficientizarea operaţiunilor şi trecerea la resurse regenerabile şi mai puţin poluante.

    În Dolj, investiţia realizată de constructorul auto Ford la Craiova a schimbat raportul de forţe din judeţ, iar prezenţa Ford şi Dacia în judeţele Dolj şi Argeş a atras şi zeci de producători de componente auto în cele două zone sau în judeţele vecine. Ilfovul a câştigat şi el în ultimii ani din mutarea sediilor unor companii din Bucureşti odată cu explozia rezidenţială care a cuprins şi multe din zonele de lângă Capitală.

    Investiţiile străine se văd pe harta de business a României, la fel de bine cum se vede şi lipsa lor. Se văd proiectele mari din industria auto – în 12 judeţe din ţară compania lider după cifra de afaceri este un jucător din industria auto, firme cu capital străin. Nu se văd investiţii comparabile în industria alimentară. Paradoxal, o ţară care domină topurile europene ale producţiilor agricole de cereale, nu are nicio fabrică de alimente, fie ea cu capital străin sau local cu afaceri de 1 mld. lei cel puţin. Mai mult, între liderii judeţelor după cifra de afaceri din 2019 se află doar două companii din industria alimentară – Vel Pitar – business din industria de morărit şi panificaţie deţinut de fondul de investiţii Broadhurst şi care este cea mai mare companie din judeţul Vâlcea şi Fabrica de Lapte Braşov (Covasna).

    Dacă industria alimentară are doar două companii pe harta liderilor de business, agricultura – cultivarea cerealelor – are trei companii lider în judeţe, respectiv Agricost (Brăila), Agro-Chirnogi (Călărăşi) şi Plantagro (Vaslui). Lor li se adaugă însă şi Bunge (Buzău) sau Expur (Ialomiţa), companii care au activităţi în industria alimentară, prin brandurile de uleiuri vegetale, dar care au şi o puternică amprentă în agrobusiness.

    Capitalul străin dă cel mai mare număr de lideri din judeţe, în doar 8 regiuni ale României compania lider este un business antreprenorial. Fiecare dintre lideri, capital românesc sau străin generează business în jurul lui, dezvoltă nuclee de companii mici, majoritatea antreprenoriale care cresc odată cu liderii judeţelor.

    Polarizarea investiţiilor, lipsa lor din unele zone ale României au creat în ultimii 30 de ani diferenţe majore între judeţe vecine, diferenţe care pot fi corectate doar prin proiecte noi.

  • Un nou model Ford la uzina de la Craiova: Americanii vin cu EcoSport Active

    Ford Europa a extins gama SUV-ului EcoSport produs la Craiova cu o nouă versiune “Active” care să mizeze pe o imagine mai dură, de off-roader. EcoSport va deveni astfel primul SUV al Ford cu o versiune Active. Aceasta se mai regăseşte în prezent pe modelele Fiesta, Focus şi Focus Wagon.

    Ford EcoSport Active vine cu gardă la sol mai înaltă, protecţii suplimentare la nivelul caroseriei pentru o capacitate de rulare mai agresivă, îmbunătăţiri ale şasiului, de la componente de suspensie şi direcţie personalizate până la tehnologii care îmbunătăşesc tracţiunea precum diferenţialul cu derapaj controlat.

    Preţul unui EcoSport Active este de 15.250 de euro cu TVA, prin programul Rabla, iar maşina vine cu motorul EcoBoost 1,0 litri 125 CP iar echiparea include printre altele plafon de culoare neagră, ornamente laterale, jante din aliaj de 17 inchi, tapţerie din piele, sistem multimedia Sync cu display de 8 inchi, climatizare, tempomat, sistem de asistenţă pre-coliziune cu frânare după impact.

    “Mutarea” vine la un an de la intrarea în producţie a lui Puma, cel de-al doilea SUV produs la Craiova, care în ultimul an a beneficiat de lansarea mai multor versiuni, printre care Vignale, ST, şi cele cu motor diesel şi transmisie automată. În prezent Puma reprezintă circa 80% din cele 1.000 de maşini produse zilnic de uzina Ford de la Craiova, iar restul de 20% sunt EcoSport.

    “Clienţii sunt încântaţi de stilul îndrăzneţ afişat de EcoSport şi de versatilitatea sa. Odată cu versiunea Active vom oferi performanţe şi mai mari pentru aventuri în off-road”, a spus Roelant de Waard, vice president, Marketing, Sales & Service. Ford of Europe.

    Ford a anunţat oficial versiunea Active a lui EcoSport la început de octombrie, motivând decizia de cererea tot mai mare pentru vehicule recreaţionale

    Americanii au vândut la nivel european peste 55.000 de unităţi din Fiesta Active, de la lansarea modelului în 2018, iar unul din cinci modele Focus vândute în prima jumătate din 2020 a fost un Active. Mai mult, versiuni Active vor avea şi utilitarele Transit Custom, Transit Connect, Tourneo Custom şi Tourneo Connect.

    Potrivit unui sondaj realizat de Grupul European de Activităţi în Aer Liber, 70% din respondenţi au spus că vor să participe la activităţi outdoor şi 86% au spus că aceste activităţi sunt esenţiale pentru bunăstarea oamenilor.


     

     

  • O lovitură dată de americani la Craiova: Puma a urcat pe locul al treilea în topul modelelor Ford la nivel european

    Ford Puma, SUV-ul produs de americani la Craiova, s-a apropiat în trimestrul al treilea la aproape 4.000 de unităţi distanţă de prima poziţie în topul celor mai bine vândute modele ale constructorului pe piaţa europeană, potrivit datelor Ford Europa.

    La nivelul trimestrului al treilea din 2020, în lunile iulie, august şi septembrie, Puma a înregistrat vânzarea a aproape 42.400 de unităţi, fiind depăşit numai de Fiesta, care s-a clasat pe primul loc cu 46.500 de unităţi, şi Focus cu aproape 46.300 de unităţi.

    „Puma ne-a depăşit aşteptările în ceea ce priveşte volumele de vânzări, iar 74% dintre clienţi au ales motorizările hibride. Multe dintre pieţele europene şi-au revenit mai bine decât ne aşteptam, cu toate că trimestrul al treilea este încă sub valorile de anul trecut. Vehiculele comerciale însă au beneficiat de creşterea vânzărilor online, care au susţinut piaţa de curierat“, a spus Roelant de Waard, vice president, marketing, sales and service, Ford Europa.

    La Ford România producţia a urcat la 21.430 de SUV-uri Puma şi EcoSport în septembrie, în creştere de la 7.584, americanii reuşind aproape o triplare a producţiei datorită modelului Puma.