BusinessMagazin

Tag: fonduri de investitii

  • Tranzacţii cu proiecte de birouri, retail şi terenuri de circa 250 milioane euro, la nouă luni

     Sectorul de birouri a atras în primele nouă luni ale anului 100 milioane de euro, cel de retail 85 milioane de euro, iar restul de aproximativ 65 de milioane de euro au reprezentat preluări de terenuri şi structuri de clădiri începute şi nefinalizate, arată datele transmise la solicitarea MEDIAFAX de compania de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.

    Din volumul total al investiţiilor, aproximativ jumătate şi cele mai importante tranzacţii ca valoare sunt cele realizate de New Europe Property Investments (clădirea de birouri Lakeview din Barbu Văcărescu, o participaţie de 70% în proiectul MegaMall care se va dezvolta în estul Bucureştiului, parcurile de retail în Drobeta Turnu Severin şi Deva).

    “Deşi valoarea totală a investiţiilor s-a situat la un nivel similar cu aceeaşi perioadă din anul 2012, se observă o mai mare dinamică în piaţă şi un interes crescut din partea investitorilor care doresc să beneficieze de existenţa unor oportunităţi oferite de piaţa actuală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GOOGLE ar putea forma alianţe cu fonduri de investiţii

     Fondurile de investiţii pot acorda asistenţă unui cumpărător prin furnizarea finanţării sau consultanţă despre cum ar trebui restructurată ţinta de preluare, după finalizarea unei tranzacţii.

    GOOGLE vrea să îşi mărească vânzările prin intermediul achiziţiilor şi foloseşte o metodă pe care o numeşte “testul periuţei de dinţi”, pentru a analiza cât de frecvent este folosită o posibilă ţintă de preluare de către utilizatori, a spus Don Harrison, directorul Google pentru fuziuni şi achiziţii, relatează Bloomberg.

    El a adăugat că GOOGLE încheie acorduri de achiziţie o dată la două săptămâni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Emil Constantinescu, la BNR: A lucra cu fonduri de investiţii în exploatarea aurului este o crimă

     “A lucra cu fonduri de investiţii este o crimă. Orice fond de investiţii pe tipurile de rezerve pe care le mai avem, adică aur diseminat, care exploatează în carieră nu vor putea să iasă din această tentaţie. Vor exploata întâi zonele bogate, va creşte preţul acţiunilor la bursă, îl vor lichida, vor pleca şi vor lăsa un dezastru”, a afirmat Constantinescu la Simpozionul anual de istorie şi civilizaţie bancară “Cristian Popişteanu” cu tema “Aurul în istoria băncilor Centrale”, ediţia a XXI-a, găzduit de BNR.

    Constantinescu a arătat că exploatarea unui zăcământ de aur implică nişte fonduri uriaşe, iar statul român nu are aceşti bani, pentru că ar însemna să nu mai plătească salarii şi pensii.

    Fostul şef al statului, de profesie geolog, apreciază că pentru a folosi rezervele de aur din solul României, acestea ar trebui acordate prin licitaţii numai primelor trei companii de exploatare de aur din lume, pentru că există o distanţă foarte mare între primele trei şi restul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fondurile de private equity, celălalt barometru al crizei

    România de acum e ca Polonia din urmă cu şapte ani, spunea săptămâna trecută Lucian Isar, ministrul mediului de afaceri, referindu-se la potenţialul de creştere economică şi de atragere a investiţiilor, declarându-se convins că afacerile de calitate de la noi îşi vor găsi finanţare şi de acum încolo fără probleme. Afirmaţia fiind făcută la reuniunea Asociaţiei Fondurilor de Private Equity şi Venture Capital din Europa de Sud-Est (SEEPEA), ar fi trebuit probabil să fie consolatoare pentru antreprenorii prezenţi, care i-au auzit pe investitori vorbind în continuare despre sofisticarea pieţei poloneze şi gradul ei de atractivitate pentru fondurile de private equity.

    De fapt, consolarea a lipsit, fiindcă nu sunt indicii că s-ar putea reduce prea repede decalajul dintre punctele de interes ale Europei de Est în ochii industriei de private equity şi cele care prezintă un interes mai redus. Ba chiar dimpotrivă, dacă ne uităm la interviurile fără reţineri din publicaţiile străine de specialitate. “A avut loc în mod cert o decuplare”, spunea recent Matthew Strassberg, partener la Mid Europa Partners, fond specializat pe piaţa din ECE, la o masă rotundă organizată la Varşovia. “În vremurile glorioase din 2006-2007, investitorii veneau în ţări ca România sau Bulgaria şi nu făceau nicio discriminare de preţ pentru active în raport cu cât erau dispuşi să plătească pentru companii din Polonia sau Cehia. Acum, oamenii au înţeles că există o diferenţă.”

    Este reală această decuplare? “La nivelul unei anumite percepţii, da, este o percepţie mai negativă faţă de noi şi foarte pozitivă faţă de Polonia”, declară pentru BUSINESS Magazin Cristian Nacu, preşedintele SEEPEA şi partener la fondul de investiţii Enterprise Investors (EI). Ca pieţe-ţintă pentru fonduri, “Polonia, Cehia sau Slovacia cresc, în timp ce noi sperăm să fim măcar pe zero. Sunt sub-pieţe care au scăzut, cum e cea de consum, iar dacă anul acesta consumul mai e susţinut de anul electoral, la anul cred că va fi şi mai greu. Depindem atât de mult de economiile din Vest, încât e foarte greu de spus ce se va întâmpla”, afirmă Nacu, cu o concluzie memorabilă – “totul e să nu ajungem la un moment dat să avem nostalgii după perioada de acum”.

    Datele Asociaţiei Europene de Private Equity şi Venture Capital (EVCA) arată că în 2011, companiile din România au atras de la fondurile de private equity investiţii de 66 mil. euro, adică jumătate faţă de 2010, România fiind pe locul al patrulea din şase ţări ECE ca valoare a tranzacţiilor, la mare distanţă după Polonia (680 mil. euro), Ungaria (195 mil. euro) şi Cehia (138 mil. euro) şi cu puţin înaintea Ucrainei (63 mil. euro) şi cu mult înaintea Bulgariei (7,2 mil. euro).

  • Bancpost a lansat un fond mutual in lei care urmareste evolutia indicelui bursier Eurostoxx 50

    (LF) Special Purpose 11,5% Equity Formula (RON) Fund este autorizat de către Comisia de Supraveghere a Sectorului Financiar din Luxemburg (CSSF) si vizează obţinerea de profituri printr-o strategie investiţională axată pe urmărirea indicelui de referinţă Eurostoxx 50 – indice bursier internaţional cotat pe Bursa de la Frankfurt, care evidenţiază evoluţia celor mai importante 50 de companii din Europa.

    Strategia de investiţii se derulează între 14 mai 2012 şi 14 mai 2013. Dacă la scadenţă valoarea indicelui este mai mare sau egală cu valoarea acestuia din data începerii, clienţii au un câştig de 11,5%, superior dobânzilor practicate la depozitele de pe piaţă. Daca valoarea indicelui a scăzut, clienţii primesc 95% din capitalul iniţial investit. Valorile fondului sunt publicate zilnic pe site-ul Bancpost, dar şi în presa de specialitate.

    “Produsul este destinat atât clienţilor persoane fizice, cât şi celor instituţionali care doresc să obţină un randament ridicat într-un orizont de timp scurt, având în acelaşi timp o protecţie ridicată la posibilele corecţii ale pieţei. Riscul este de 5%, iar în cazul unui indice Eurostoxx 50 mai mare sau egal cu cel de referinţă, câştigul este de 11,5%”, a declarat Daniel Stifter, director de administrare a fondurilor şi a investiţiilor in cadrul Bancpost.

    Pentru a accesa noul produs, clienţii trebuie să aibă un cont curent deschis la Bancpost. În perioada de subscriere, 5 aprilie – 11 mai, pentru accesarea produsului nu se percepe comision. Răscumpărarea se poate face în orice moment pe perioada investiţiei, comisionul de răscumpărare anticipată fiind de 2%. După scadenţă, comisionul de răscumpărare este 0.

  • Fuziuni si achizitii in 2011 – “Mai rau ca anul trecut nu se poate”

    de Ioana David

    Scaderile dramatice din ultimii ani au dus piata de fuziuni si
    achizitii inapoi in 2002-2003, iar toata lumea asteapta acum ca
    lucrurile sa-si revina. Opinia este sustinuta de ultimele
    tranzactii anuntate anul trecut. Fondul sud-african de investitii
    New Europe Property Investments (NEPI) a preluat proiectul de
    birouri Floreasca Business Park din nordul Capitalei pentru 100
    milioane de euro; Teba Industries, un grup olandez cu activitati in
    industria textila, a vandut o fabrica pe care o avea la Brad
    (Hunedoara) pentru 3 milioane de euro, in timp ce compania poloneza
    ABC Data a cumparat pachetul majoritar de 51% in cadrul
    distribuitorului de produse IT Scop Computers intr-o tranzactie cu
    o valoare initiala de 5 milioane de euro si lista poate continua.
    Tonul tranzactiilor a fost dat in octombrie, cand intr-o singura zi
    au devenit publice trei contracte.

    “Ultimele luni au marcat o usoara crestere in contextul unei
    scaderi a pietei de M&A in 2010. Consideram ca tendinta se va
    mentine crescatoare, cu o intensificare in a doua jumatate a anului
    2011”, spune Radu Stoicoviciu, partener tranzactii la PWC Romania.
    Firma de consultanta a fost implicata, de partea vanzatorilor, in
    preluarea brandului Napolact si a distributiei acestor produse de
    catre Unilever de la Friesland Campina.

    Preluarea Floreasca Business Park poate marca si revenirea
    apetitului in segmentul imobiliar. “Numarul tranzactiilor va creste
    substantial in cursul anului 2011 atat in ceea ce priveste
    tranzactiile cu companii, cat si tranzactiile care au la baza
    active imobiliare”, a spus Dragos Rosca, CEO al fondului de
    investitii Gemisa Investments. |n ceea ce priveste valoarea
    tranzactiilor, cresterea va fi moderata, deoarece vor exista foarte
    putine cu valori mai mari de 50 de milioane de euro, adica genul de
    tranzactii care produc modificari importante ale mediilor valorilor
    de tranzactionare, apreciaza Rosca.

    Din portofoliul Gemisa fac parte firme precum OptiBlu
    (distributie de produse cu profil oftalmologic), Miniblu (lant de
    magazine cu produse pentru bebelusi), Oxigen Plus (servicii de
    asistenta respiratorie la domiciliu), Fleet Management Services
    (management auto) si BIA Human Resource Management Services
    (management de resurse umane).

    Sfarsitul de an a fost un moment cu atat mai prielnic cu cat
    partile implicate intr-o tranzactie sunt in general reticente
    atunci cand vine vorba de a prelungi negocierile peste an, pentru
    ca automat bugetele se modifica.

    “Cred ca tranzactiile care s-au facut in ultimele luni din 2010
    au legatura cu faptul ca se inchide anul si mai putin cu
    optimismul. Cumparatorii opereaza cu niste bugete. Este logic ca
    tranzactiile incepute de ceva timp sa se inchida inainte de finalul
    anului”, este de parere Ioana Filipescu, managing director al
    Raiffeisen Investment Romania, care este cea mai pesimista dintre
    toti consultantii. Ea crede ca abia peste doi ani se poate vorbi de
    o redresare a pietei de fuziuni si achizitii, pe masura ce ratingul
    de tara se imbunatateste.

    “Apetitul investitional nu revine brusc. Daca se schimba putin
    modelul de crestere economica, nu inseamna ca investitorii vor
    navali aici. Tranzactiile tip fuziuni si achizitii tind sa dureze
    din ce in ce mai mult, astfel ca nu ne putem astepta la minuni anul
    viitor in piata”, afirma ea.

  • Club BM: Cine mai economiseste?

    Invitatii Clubului BUSINESS Magazin:

    Theodor Alexandrescu, director general, Alico Romania
    Eliza Erhan, director de dezvoltare a produselor de retail,
    Millennium Bank Romania
    Dragos Neacsu, director general Erste Asset Management
    Marius Popescu, director general, ING Pensii
    Bogdan Spuza, marketing&segments director, UniCredit Tiriac
    Bank
    Rozaura Stanescu, director executiv delegat, BRD
    Radu Topliceanu, executive director mass customers area retail
    division, Raiffeisen Bank Romania
    Otilia Ungureanu, director al directiei de asigurari de viata si
    sanatate, Astra Asigurari
    Eugen Voicu, director general, Certinvest

    BUSINESS MAGAZIN: La ultima intalnire a G20, presedintele
    american Obama a trimis o scrisoare in care vorbea despre faptul ca
    o revenire economica durabila nu este posibila daca populatia nu
    economiseste. Presupunand prin absurd ca presedintele Basescu ar
    trimite o scrisoare catre G20, ar avea ce sa spuna, din acest punct
    de vedere? Cum sta Romania la capitolul economiilor
    populatiei?
    ELIZA ERHAN: In piata din Romania, s-a inversat tendinta – dintr-o
    tara care mergea mai mult pe creditare, acum suntem o tara care
    merge pe economisire, dar si economisirea are o limita. Acum am
    inlocuit ratele la credit cu banii pusi deoparte, dar daca salariul
    mediu pe economie nu va creste, nici oamenii nu vor mai avea din ce
    sa economiseasca.

    BUSINESS MAGAZIN: In momentul acesta, depozitele in lei sunt
    depasite de inflatie, deci nu mai ofera un avantaj clar, iar cele
    in valuta isi pastreaza o oarecare atractivitate, dar nu foarte
    importanta. Alte instrumente?
    ELIZA ERHAN: Alte optiuni ar fi fondurile de investitii, care au
    avut o crestere spectaculoasa, procentual, daca ne uitam din
    septembrie 2009 pana in septembrie 2010. Activele lor s-au dublat,
    de la 2,5 miliarde euro pana la 5 miliarde de euro, dar gradul de
    penetrare este inca foarte mic in Romania, iar clientii din retail
    sunt foarte reticenti. In banca noastra, economisirea merge tot pe
    zona traditionala – depozite de la o luna la trei luni, cu
    prelungire automata, cu capitalizarea dobanzii. Bineinteles,
    dobanzile la lei trebuie sa fie peste nivelul inflatiei pentru ca
    lumea sa economiseasca in continuare, dar sunt foarte multi care
    merg acum pe economisirea in valuta.


    BUSINESS MAGAZIN: Fac bancile eforturi reale ca sa atraga
    economii?
    RADU TOPLICEANU: Cred ca toate bancile in momentul de fata fac
    eforturi ca sa atraga economii si vedem o plaja destul de larga de
    oferte, super-oferte specializate pe diverse segmente, dar problema
    este ca la un moment dat nu prea mai sunt bani din care sa
    economisim. Ultimul raport al Bancii Nationale arata ca volumul
    economiilor stagneaza si, incet-incet, o sa inceapa sa o ia in jos,
    pentru ca lumea consuma din ce apuca sa economiseasca. Asa ca sume
    noi mie mi-e greu sa vad.
    EUGEN VOICU: Industria fondurilor de investitii ramane o
    alternativa si activele chiar au crescut foarte mult in zona
    aceasta.
    DRAGOS NEACSU: Noi suntem un sector foarte dinamic, care incepe sa
    recupereze si cu siguranta ca evolutia din ultimii doi ani in
    industria fondurilor de investitii este una din putinele zone
    luminoase ale evolutiilor din piata financiara romaneasca. De fapt,
    este valabil nu numai in Romania, ci chiar in context regional.
    Sigur, ritmul de crestere este foarte mare, comparativ cu volumele
    si numarul de investitori existente anterior. Noi am crescut de 15
    ori in mai putin de trei ani de zile, ca volum, in conditiile in
    care colegii nostri din tarile din jur au pierdut din active sau,
    cel mult, le-au conservat. Din punctul de vedere al penetrarii la
    nivelul investitorilor, vorbim, in sfarsit, in industria fondurilor
    de investitii din Romania, de sute de mii de investitori.
    Comparativ cu milioanele de deponenti in depozitele bancare,
    diferenta este inca foarte mare, dar volumele vazute in dinamica ne
    indeamna sa credem ca in urmatorii cinci ani de zile vom putea
    vorbi de o recuperare in industria fondurilor undeva spre zona de
    4,5-5% din PIB, care este nivelul actual in tarile mai avansate din
    regiune. Cred ca vom reusi sa recuperam mult mai rapid comparativ
    cu alte segmente ale pietei financiare.
    Problemele sunt mult mai reduse comparativ cu masa depozitelor
    bancare, unde exista o canibalizare a ofertelor intre diversele
    grupuri si un fenomen de migrare si slabire a loialitatii
    deponentilor. In ceea ce ne priveste, cel putin in 2010, in
    fondurile noastre, intre 15 si 30% din volumele intrate lunar
    reprezinta sume care nu provin din conturile bancare. Vorbim despre
    acele zone de economia informala, depozite la saltea, sume nou
    intrate in circuitul oficial. Sumele sunt de ordinul milioanelor de
    euro, spre 10 milioane de euro lunar, dar incep sa se adune.


    BUSINESS MAGAZIN: N-ar trebui ca marile grupuri financiare sa
    isi creeze piata? Daca ar ajuta mai mult dezvoltarea si incurajarea
    antreprenoriatului, asta nu inseamna ca in cativa ani ar putea
    aparea noi potentiali clienti in zona de economisire?
    ELIZA ERHAN: Daca va referiti la sprijinire prin creditare, piata
    este intr-un moment in care indicatorii de risc nu ne permit sa
    mergem prea mult pe creditare de genul asta. Daca va referiti la
    partea tranzactionala, cred ca exista mai multe programe de
    sprijinire a acestui segment.

    BUSINESS MAGAZIN: Si atunci de ce nu se vad efectele?
    EUGEN VOICU: Pentru ca Guvernul nu a facut ce trebuia si atunci
    degeaba le cerem bancilor sa faca mai mult, daca riscurile sunt
    inca mari si Guvernul nu merge pe calea cea buna.

  • Cum sa luati banii fondurilor de investitii?

    Antreprenorii trebuie sa fie proactivi in discutiile cu investitorul; Consultanta de M&A creste serios sansele de reusita; Business plan-ul companiei trebuie sa fie actual si coerent; Strategiile antreprenorului trebuie sa tina cont de mai multe scenarii posibile. Managementul trebuie sa tina foarte strans fraiele companiei; Multiplii de evaluare trebuie constientizati rapid, pentru ca ei sunt reali; “Fair value” este un termen de retinut in vederea negocierii; Disciplina financiara este esentiala pentru investitori; Cash-flow-ul viitor conteaza mult mai mult pentru randamentul fondului decat castigurile din anii precedenti, pentru ca datele trecute nu se mai aplica in noul context economic.

    Cititi aici mai multe despre piata locala de private equity

  • EI a strans 100 mil. euro pentru IMM-urile din regiune

    Enterprise Venture Fund I (EVF I) va investi sume cuprinse intre un milion de euro si cinci milioane de euro in companii din sectorul tehnologic (IT, telecomunicatii si media), precum si in companii din retail, servicii financiare, productie si bunuri de larg consum.

     

    “Am alocat capitalul EVF I companiilor care sunt active pe piata, care au un model de business dovedit si de succes si care pot genera venituri si profit, cel putin la nivel operational. Am fost deja contactati de companii care cauta capital pentru dezvoltare si suntem in discutii avansate cu unele dintre ele”, a declarat Rafał Bator, partener in cadrul Enterprise Investors si liderul echipei de EVF I.

     

    In primul an al activitatii sale, EVF I va investi cu precadere in Polonia, urmand sa se extinda si in tarile central si est europene unde Enterprise Investors este deja prezent, precum Romania, Ungaria si Slovacia. “Am colectat acest fond ca raspuns la imensa cerere din partea companiilor mai mici pentru finantare cu private equity sau cu venture capital. EI a crescut odata cu liderii Europei Centrale, investind sume din ce in ce mai mari in proiecte individuale”, a spus la randul sau Jacek Siwicki, presedintele Enterprise Investors.

     

    Cel mai mare investitor al Enterprise Venture Fund I este Fundatia Familiei George Kaiser, care prin divizia sa Argonaut Ventures, a investit peste un miliard de dolari in companii private si in fonduri cu capital de risc la nivel global. Alti investitori in EVF I sunt institutii financiare internationale care lucreaza cu EI de mai multi ani, potrivit reprezentantilor Enterprise Investors.

     

    Prin inchiderea EVF I, fondurile totale colectate de EI se ridica la 1,7 miliarde de dolari. Pana in prezent, fondurile administrate de Enterprise Investors au investit 1,1 miliarde de dolari in 108 companii apartinand mai multor sectoare de activitate din Polonia, Romania, Slovacia, Bulgaria, Cehia si Tarile Baltice. Aceste fonduri au vandut 91 de investitii din care au rezultat €1,3 miliarde. Douazeci si cinci din aceste exituri au fost listari la Bursa de Valori din Varsovia (WSE).

     

    Compania a investit pe plan local in Orange, Siveco, Artima, Macom si Simcor, vanzandu-si pana in prezent participatiile detinute in cadrul Orange si Artima.
     

  • Mai multe tranzactii in 2008

    El a mentionat intr-o prezentare sustinuta la Zilele Biz ca in acest an se estimeaza ca numarul tranzactiilor va fi mai redus decat in 2006 (96, fata de 134 anul trecut), in conditiile in care valoarea medie – circa 40 de milioane de euro, excluzand tranzactiile de valori foarte mari (vanzarea Rompetrol sau BCR) – a fost oarecum similara.
    Cele mai dinamice domenii sunt, in opinia lui Filipidescu, productia, constructiile si servicile financiare. Sectorul industrial ramane un punct forte al Romaniei, care continua sa atraga un numar important de investitori straini. Constructiile, incluzand sectorul imobiliar, sunt cel mai dinamic sector dupa rata de crestere anuala, devenind o tinta favorita pentru investitii, in timp ce cnsolidarea sectorului financiar va continua, apreciaza analistul Raiffeisen Investment.
    In domeniile in care piata s-a consolidat partial – servicii financiare sau farmaceutice – valoarea tranzactiilor va fi mai ridicata, dar in rest companiile nu au valori atat de mari, considera Matei Filipidescu.