BusinessMagazin

Tag: Fitness

  • Aşteptările reprezentanţilor World Class pentru perioada următoare: Trei deschideri noi şi 60.000 de abonaţi

    Pentru anul 2019, World Class anunţă deschiderea celui de-al 35-lea club de health&fitness, World Class Expo Park, într-un nou campus de birouri care va fi inaugurat în a doua jumătate a anului 2019 pe Bulevardul Expoziţiei, în Bucureşti. Clubul va fi încadrat în categoria Bronz şi va acoperi o arie de 1.480 de metri pătraţi. Clubul va fi echipat cu cele mai recente şi mai performante echipamente de fitness şi va avea o echipă puternică de instructori dedicaţi şi antrenori personali.

    “World Class Romania va fi un excelent partener pentru noi, în cel mai nou proiect, Expo Business Park. Vor exista numeroase companii multinaţionale pe suprafaţa de 38.000 de metri pătraţi pe care o oferim – însumând în jur de 3000 de persoane – care vor găsi tot ce au nevoie pentru o experienţă optimă de lucru şi care vor putea, de asemenea, să-şi continue stilul de viaţă sănătos în aceeaşi locaţie într-un centru de fitness profesionist”, a declarat Robert Neale, CEO al Portland Trust.

    Potrivit reprezentanţilor World Class, tendinţa ascendentă din industria de health si fitness, pe un continent puternic dominat de Occident în ceea ce priveşte dezvoltarea programelor de health, wellness & fitness, arată că Europa de Est se află pe drumul cel bun şi că soluţiile apărute pe piaţă au început să-şi valorifice potenţialul.

  • Gadget Review: Fitbit Versa, alternativă la Apple Watch

    +Design minimalist
    +Preţ convenabil
    +Date exacte despre puls, activitate sau somn

    -Aplicaţiile din magazin nu funcţionează bine

    Fitbit Versa este cel mai nou ceas inteligent al companiei americane şi, în urma testării, pare să fie şi cel mai bun ceas realizat de companie până acum. Să vă spun de ce.

    Ceasul are un design minimalist, cadran cu o formă dreptunghiulară, un buton în stânga şi două în dreapta; poate fi echipat cu o curea din silicon sau una din piele. De asemenea, mai există o variantă cu curea din material textil fie gri, fie mov. Designul este unul modern şi aduce cu cel al Apple Watch (necunoscătorii le pot confunda), iar mie mi-a plăcut. În plus, ceasul este unul destul de uşor pentru a putea fi purtat toată ziua, şi chiar noaptea, dacă eşti interesat să obţii date despre somnul tău. L-am purtat toată ziua, la birou, dar şi în timpul exerciţiilor fizice şi nu am simţit că mă jenează în vreun fel. L-am ţinut la mână de câteva ori chiar şi în timpul somnului şi nu m-a deranjat.

    Când am testat primul smartwatch, am încercat să-i înţeleg utilitatea şi am ajuns la o concluzie nu foarte flatantă pentru producătorii de asemenea obiecte: un smartwatch este un ceas normal cu câteva „zorzoane” în plus şi cu un preţ mare. În cazul brăţărilor de fitness, am fost mai interesat, deoarece oferă date despre sănătate ce te ajută să duci un stil de viaţă mai sănătos, iar preţul era mai mic faţă de ceasurile inteligente.

    După părerea mea, Fitbit Versa reuşeşte să îmbine plusurile celor două lumi (ceasuri şi brăţări) şi poate deveni un accesoriu pentru cei care doresc un ceas modern care să le ofere şi date despre sănătate. Versa pune accentul pe sport şi are un buton dedicat unei secţiuni unde poţi înregistra diferitele tipuri de sporturi (alergat, bicicletă, înot etc.) şi poate măsura distanţa pe care o parcurgi, viteza şi aşa mai departe. De asemenea, pe ceas poţi vedea pulsul actual, caloriile arse sau câţi paşi ai făcut. Pentru a încuraja sportul, Fitbit vine cu metode de motivare (de pildă: „Încă 1.000 de paşi pentru a-ţi atinge obiectivul” sau „Trebuie să mai faci încă 180 de paşi ora aceasta”), însă o problemă cu multe ceasuri şi brăţări era faptul că puteau fi păcălite. Nici Versa nu face excepţie. Dacă stai pe loc şi gesticulezi frenetic, ceasul interpretează acest lucru ca paşi făcuţi.

    În legătură cu celălalte măsurători nu am observat discrepanţe: bătăile inimii, exerciţiile sau caloriile arse par a fi corecte. Ceasul vine şi cu un antrenor personal care te poate ajuta să progresezi în antrenamentele de acasă sau de la sală (pentru acces complet trebuie să plăteşti). Tot pe ceas poţi vedea cum e vremea, poţi stoca muzică, poţi pune alarmă, te poţi cronometra şi, pentru ţările unde este disponibilă plata prin NFC, poţi plăti la supermarket cu ajutorul ceasului. Pentru Versa, Fitbit a implementat şi o aplicaţie de relaxare (trebuie să expiri şi să inspiri adânc de câteva ori), dar şi o funcţie utilă pentru femei (monitorizarea ciclului menstrual). Astfel, femeile beneficiază de un plus de informaţie şi o pot corela cu performanţa sportivă pentru a administra mai bine zilele de efort fizic. Din motive biologice, nu am putut testa această funcţie, dar, la o primă vedere, mi se pare o caracteristică extrem de utilă.

    Un mare plus pe care Fitbit îl are faţă de ceilalţi competitori este platforma unde utilizatorii pot observa date statistice despre ei înşişi şi activităţile lor. De pildă, aici pot vedea câţi paşi fac în medie pe săptămână sau pe lună, pot să-şi urmărească activitatea şi progresul, pot vedea câte ore dorm pe noapte şi cum dorm, pot compara datele cu alte altor indivizi şi pot vedea dacă se încadrează în valorile medii sau, dimpotrivă, pot detecta o posibilă anomalie, care poate constitui un semnal de alarmă.

    Un lucru care nu mi-a plăcut la Fitbit Ionic, ceasul anterior, era faptul că nu puteam răspunde la niciun fel la notificare, indiferent că era un telefon sau SMS. Acum, Fitbit a implementat un sistem de răspuns prin cinci replici presetate pe care le poţi modifica cum vrei (Da, Nu, Te sun imediat etc.). O altă problemă a multor ceasuri inteligente este autonomia bateriei, iar multe ceasuri inteligente nu rezistă două zile de funcţionare. Fitbit Versa performează la acest aspect, asigurând constant patru zile de funcţionare.

    Un lucru care mi se pare că lipseşte de la acest smartwatch este posibilitatea de a vedea locul unde eşti pe hartă şi posibilitatea de a naviga. Ar fi extrem de util ca, atunci când eşti turist într-un oraş, să te uiţi doar pe ceas pentru a vedea unde eşti şi să vezi cum poţi ajunge în locul dorit, fără să mai fii nevoit să apelezi la telefon. Am căutat în magazinul de aplicaţii al Fitbit şi am găsit două aplicaţii de hartă, dar niciuna nu funcţionează cum trebuie: se încarcă foarte greu, navigarea pe hartă e dificilă şi nu recomand utilizarea unei astfel de aplicaţii. Poate pe viitor Fitbit o să-şi creeze propria aplicaţie de hărţi.
    Fitbit avea nevoie de un ceas inteligent care să aibă lipici la public, iar această versiune bifează câteva dintre caracteristicile esenţiale pentru a fi un ceas inteligent de succes.

    casetă tehnică:
    Compatibilitate iOS, Android, Windows
    sistem de operare: Ecran: LCD
    Touchscreen: Da
    Rezistent la apă: Da
    Autonomie baterie: 96 de ore
    Măsurători: distanţa parcursă, caloriile arse, activitate, puls, paşi făcuţi, scări urcate
    Senzori: Accelerometru, senzor de detectare a pulsului
    NFC: Da
    Bluetooth: Da
    Preţ: aproximativ 1.000 de lei

     

  • Mersul la club este înlocuit cu mersul la sală pentru agăţat

    Pentru mulţi însă, clubul a devenit în ziua de azi locul unde bărbaţii, dar nu numai ei, se adună să facă sport, scrie Financial Times.

    A crescut aşadar numărul de cluburi şi de săli de fitness mici, cu acces restrâns, deoarece cei cu venituri peste medie preferă să cheltuie banii mai mult pe experienţe decât pe obiecte care să le arate statutul social.

    Tendinţa se remarcă mai ales în rândul celor între 18 şi 36 de ani, animaţi de ideea că, aşa cum spune şeful unui lanţ de săli de fitness adresate lor, Echinox, ”sănătatea e noua avere“. Cei care decid să se vadă cu prietenii la un club sau sală de fitness cu acces restrâns sunt, susţin experţii în domeniu, oameni care caută un mod de a arăta bine, de a se simţi bine, de a fi activi şi de a petrece timpul liber cu alţii asemenea lor.

    Un alt factor care-i îndeamnă să prefere exerciţiul fizic în dauna altor activităţi îl reprezintă multitudinea de clipuri şi imagini de pe reţele de socializare online care arată tot felul de oameni lucrându-şi muşchii, dansând sau făcând yoga.

  • Ai probleme cu banii? Metode simple de a economisi aflate la îndemâna oricui

    O metodă evidentă de a câştiga nişte bani în plus este să nu mai cumperi cafea în fiecare zi şi să-ţi faci de acasă.

    Renunţă la sală deoarece un abonament pe un an la o sală de forţă te poate costa chiar şi 600 de euro (50 de euro pe lună). Asta nu înseamnă să nu mai faci sport, ci poţi să alergi în parc singur sau te poţi alătura unei comunităţi de fitness.

    Ia-ţi un coleg de cameră. Chiriile pot fi foarte ridicate, însă costurile se pot înjumătăţi dacă mai locuieşti cu altcineva.  În iunie 2017, în medie preţul chiriei unui apartament cu două camere în Bucureşti a fost de 321 de euro (3852 de euro pe an), potrivit ZF. Dacă împarţi apartamentul cu altcineva va trebui să plăteşti doar 1926 de euro pe an.

    Practică un job part-time. Dacă eşti student nu ţi-ar strica nişte bani în plus aduşi de o slujbă part time precum babysitting-ul. O bonă poate câştiga în jur de 800 de lei pe lună pentru patru ore pe zi de lucru.

    Nu mai lua prânzul în oraş. Fiecare masă la cantină sau la restaurant te costă bani pe care altfel i-ai putea economisi. Trebuie să mănânci, însă la fel de simplu este să-ţi prepari mâncare de acasă, fie că este vorba de sendvişuri sau mâncare gătită. Dacă un angajat nu-şi ia nicio zi de concediu timp de un an lucrează 246 de zile din cele 365 (am eliminat zilele de sărbători ce sunt libere), iar dacă acel angajat cheltuieşte în medie 15 lei pe prânz asta înseamnă că dă pe mâncare 3690 de lei.

    Găseşte o metodă de a-ţi monetiza hobby-ul: fie că îţi place să pictezi, să croşetezi, să faci fotografii etc. Găseşte o metodă de aţi vinde creaţiile. Astfel pasiunea ta ţi-ar putea aduce un venit în plus.

    Economiseşte banii pe utilităţi. Nu lăsa televizorul să meargă dacă nu te uiţi la el, nu lăsa lumina aprinsă în cameră dacă nu eşti acolo şi aşa mai departe. Fiecare ban economisit contează.

    Mergi cu transportul în comun. Încearcă să foloseşti maşina personală doar pentru strictul necesar.

    Vinde lucrurile pe care nu le mai foloseşti. Cel mai rapid mod să aduni şi să economisesti bani e să vinzi din obiectele de care nu te-ai mai atins de multă vreme şi pe care nu le mai foloseşti. 

    Cumpără legume şi fructe din piaţă dacă ai una în apropierea casei tale.

    Foloseşte reducerile, voucherele pe care le primeşti atunci când vrei să faci o achiziţie.

    Mergi în vacanţă la final de sezon. Caută să-ţi faci vacanţele în perioadele care nu sunt foarte aglomerate şi când costurile sunt foarte ridicate. Un sejur în Grecia va fi la fel de frumos în septembrie ca şi în iulie sau august, dar mai ieftin.

     

  • Gadget Review: Primul smartwatch al Fitbit: mai mult brăţară decât ceas – VIDEOREVIEW

    Ceasul are un design minimalist, plăcut ochiului, curele din silicon, un ecran destul de mare şi trei butoane pe lateral. Butonul din stânga funcţionează pentru a aprinde şi a închide display-ul şi pentru a merge înapoi în meniu, iar celelalte două au funcţii specifice: pentru a vedea rezultatele zilei (paşi, calorii etc) şi pentru a începe un antrenament.

    Nu este cel mai frumos ceas pe care l-am văzut sau testat, însă, cu siguranţă, nu îţi este ruşine să fii văzut cu el pe stradă. Culoarea gri aleasă pentru ecran şi pentru curele mi se pare inspirată şi este un accesoriu ce se încadrează bine într-o ţinută office. Cei care preferă o ţinută mai sport trebuie să ştie că ceasul vine şi cu o pereche de curele sport, mai colorate (combinaţie de galben şi albastru, dar există şi alte variante de culori) ce sunt mai moi şi fac ceasul şi mai confortabil.

    Cum era de aşteptat de la primul smartwatch de la Fitbit, Ionic are caracteristicile unei brăţări de fitness: numără paşii, caloriile arse, bătăile inimii, câţi kilometri ai mers sau câte minute din zi ai fost activ. în plus, poţi înregistra sesiuni de antrenamente de alergat (afară sau pe banda de alergat), plimbare cu bicicleta, ridicare de greutăţi, înot (da, poate fi folosit şi sub apă). Astfel poţi vedea câţi kilometri ai mers, în ce ritm, câte calorii ai ars, care a fost numărul maxim de bătăi ale inimii pe minut şi care a fost media. încă o funcţie pe care iubitorii de sport o vor aprecia este faptul că poţi avea propriul tău antrenor la încheietura mâinii. Poţi selecta tipul de antrenament (piept, abdomen, generalist) apoi să urmăreşti instrucţiunile (câte seturi să faci, când să schimbi exerciţiul etc).

    Este clar, şi era logic, ca Ionic să aibă o componentă puternică de fitness încorporată. Datele înregistrate par a fi corecte, iar eu nu am întâlnit anomalii. Ceasul nu înregistrază paşi atunci când stai pe loc dar legeni mâna, iar atunci când mergi dar mâna stă nemişcată Ionic notează paşii. La fel ca şi celălalte brăţări, poţi purta ceasul la mână în timpul somnului astfel încât să obţii informaţii despre modul în care dormi. Deoarece cadranul ceasului nu este foarte gros, iar curelele sunt destul de moi, Ionic poate fi purtat la mână şi în somn fără să te deranjeze prea tare. Totuşi, după ce l-am purtat toată ziua mie nu prea-mi mai venea să-l mai ţin la mână şi noaptea.

    Ecranul este touchscreen şi pentru a naviga prin meniu trebuie să dai în stânga şi în dreapta. Experienţa este una destul de plăcută, ceasul răspunde la comenzi şi sistemul este destul de rapid. Pe lângă cele menţionate mai sus, pe ceas mai regăseşti opţiunea de setare alarmă, cronometru, starea vremii, aplicaţia Strava (aplicaţie fitness), opţiunea de a stoca şi asculta muzică de pe ceas, dar şi o opţiune de plată (wallet), care, din păcate, nu este disponibilă în România. La fel ca orice smartwatch, acesta se conectează la telefon şi poate primi notificări (apel şi SMS), însă, din păcate, utilizatorul nu poate interacţiona cu acestea (ar fi fost bine dacă ai fi putut răspunde prin nişte mesaje standard etc). Aşadar, teoretic, Fitbit Ionic ţi-ar putea înlocui nevoia de a lua cu tine telefonul atunci când faci sport sau când vrei să dai o tură prin parc; nici de bani la tine nu ai mai avea nevoie dacă ai putea plăti cu ceasul.

    Cu toate acestea, lui Ionic îi lipsesc funcţii care sunt prezente în cadrul altor ceasuri inteligente, precum trimiterea de mesaje vocale, efectuare apeluri, navigare prin GPS şi altele.

    Una dintre caracteristicile esenţiale ale smartwatch-ului Vector Watch era faptul că avea o autonomie a bateriei extrem de bună (în jur de 30 de zile) şi este evident că fondatorii Fitbit au fost impresionaţi de tehnologia dezvoltată de români, altfel nu ar mai fi dat atâţia bani pe Vector, iar asta a ajuns şi la Ionic. Producătorul susţine o autonomie de cinci zile (mie mi-au ieşit vreo cinci şi jumătate, însă nu l-am folosit la capacitate maximă), iar asta înseamnă că trebuie să-l încarci doar o dată pe săptămână, ceea ce este minunat deoarece scapi de o grijă în plus (cât stăm după telefon cred că este îndeajuns).

    Mai devreme menţionam aplicaţiile integrate în ceas. Ei bine, acestea sunt toate aplicaţiile pe care Fitbit le oferă în acest moment, iar eu sper ca pe viitor să lanseze şi altele (poate una de navigare?). Precum este bine ştiut, smartwatch-urile au mai multe feţe pe care le poţi schimba după bunul plac sau situaţie. Şi Ionic are la dispoziţie mai multe feţe (sport, clasic etc), dar niciuna nu oferă posibilitatea de personalizare şi mi-aş fi dorit să am mai multe opţiuni la dispoziţie. în plus, am întâmpinat probleme atunci când schimbam feţele şi primeam eroare de conectare (am testat pe Nexus 5x – Android 8, Moto Z2 Play –Android 7.1.1). Pe telefonul Allview X4 Soul infinity (Android 7.0) nu am primit eroarea.

    În concluzie, Fitbit Ionic este un smartwatch foarte bun pentru cei care fac sport des şi pentru cei care sunt interesaţi de un dispozitiv de monitorizare a sănătăţii. Totuşi eu l-am simţit, mai degrabă, ca o brăţară de fitness reuşită, decât un smartwatch cu adevărat. Ceilalţi, care vor un ceas inteligent pentru a complementa un smartphone, au şi alte soluţii la dispoziţie. Apple Watch Series 3 sau Samsung Gear S3 sunt doar câteva dintre opţiuni.

  • Un tânăr a încercat să ia un credit, dar 96 de bănci l-au refuzat. Reacţia sa le-a făcut apoi să regrete

    Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.

    În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.

    Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.

    Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.

    În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari, iar pentru 2015 se aşteaptă la depăşirea barierei de un miliard.

    Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.

  • S-a deschis cel mai modern Centru SPA & Wellness în cea mai vizitată salină din România

    Salina Turda a anunţat pe pagina de Facebook deschiderea centrului SPA &  Wellness al Salinei Turda “unde vă oferim servicii Spa, Fitness şi Centru de Sănătate. Toate aceastea au fost create pentru adevărate momente de relaxare şi desprindere din lumea cotidiană”.

    Salina Turda constituie astăzi un adevărat muzeu de istorie a mineritului în sare. Salina este, cu certitudine, cea mai celebră destinaţie a turiştilor care vizitează localitatea Turda. Această mină datează din secolul al XVII-lea.

  • World Class România achiziţionează clubul Pure Health & Fitness şi ajunge la 22 de centre de fitness în Bucureşti

    Cu o suprafaţă totală de peste 1.818 de metri pătraţi, World Class AFI Cotroceni pune la dispoziţia clienţilor un studio de aerobic şi unul de cycling, precum şi zone de functional training. Clubul va intra în perioada următoare într-un proces de rebranding, iar membrii vor avea acces la reţeaua extinsă începând cu data de 14 iunie.

    „Suntem încântaţi să le oferim clienţilor noştri din partea de vest a Bucureştiului acces la mai multe cluburi, alături de servicii de înaltă calitate, echipamente de ultimă generaţie şi antrenori certificaţi internaţional. De asemenea, le urăm bun-venit membrilor clubului Pure Health & Fitness în cea mai mare comunitate de fitness din România. Achiziţia este în linie cu misiunea noastră de a îmbunătăţi stilul de viaţă al oamenilor din România, oferindu-le inspiraţia şi motivaţia de a fi mai activi, mai des“, a declarat Kent Orrgren, CEO World Class România. Membrii World Class România pot alege dintre cele şase tipuri de abonamente anuale: Basic, Bronze, Silver, Gold, Platinum şi W. Această structură de abonamente îşi propune să le ofere atât clienţilor existenţi, cât şi celor noi, oportunitatea de a accesa serviciile şi facilităţile oferite de întreaga reţea World Class România, în funcţie de nevoile acestora.

    World Class AFI Cotroceni va fi inclus în categoria de abonament Bronze. Abonamentele la clubul Pure Health & Fitness, care sunt încă active, devin locale (categoria Basic), oferind access doar la World Class AFI Cotroceni, membrii având opţiunea de upgrade la oricare dintre nivelurile superioare.Clubul este deschis zilnic, în intervalul orar 06:00-23:00, de luni până vineri, şi între orele 08:00 – 22:00, sâmbăta şi duminica.

  • Doi români au pariat 80.000 de euro pe cel mai popular trend în fitness din lume. Au depăşit deja suta de abonaţi

    ”CrossFit este o metodă de antrenament care încorporează toate mişcările de fitness într-un «coş», peste care s-au adăugat exerciţii de haltere şi mişcări de gimnastică. În fiecare zi se extrage altceva din coş, niciodată aceleaşi exerciţii, niciodată monoton, totul într-un timp foarte condensat“, explică în câteva cuvinte Vlad Lecca, unul dintre fondatorii CrossFit Nord BVS. Această metodă de antrenament este marcă înregistrată la nivel mondial şi poate fi practicată doar în săli autorizate; a fost creată de americanul Greg Glassman, iniţial pentru militari şi oameni a căror meserie implică o condiţie fizică foarte bună. ”Însă CrossFit este proiectat pentru a îmbunatăţi şi maximiza condiţia fizică a fiecărui om, indiferent de nivelul său de antrenament“, adaugă antreprenorul.

    Un alt aspect particular al CrossFit este faptul că sălile nu arată precum cele obişnuite de fitness. Spaţiul pentru Crossfit este numit ”box“ (cutie) şi seamănă mai degrabă cu sălile de sport din şcoală – fără oglinzi, fără televizoare, pentru ca oamenii să se concentreze exclusiv pe antrenament, iar dotările constau în principal din bare, echipamente pentru vâslit, gantere, frânghii, inele, cutii, mingi medicinale sau orice adjuvant al unui exerciţiu care poate fi realizat cu greutatea propriului corp. ”Toate aceste mişcări sunt funcţionale, sunt mişcări de care oamenii au nevoie în viaţa de zi cu zi. Ce face diferenţa în CrossFit este realizarea lor la o intensitate ridicată şi varietatea exerciţiilor, care este strategic modificată pentru a maximiza performanţa“, explică Florin Darie.

    CrossFit este astăzi, conform cifrelor, cel mai popular trend în fittnes la nivel mondial, care a cunoscut o creştere impresionantă de la lansare, la începutul anilor 2000. Un brand care generează venituri de circa 4 miliarde de dolari pe an, cu peste 13.500 de francize, dispersate în peste 145 de ţări, conceptul CrossFit este descris deseori ca un cult ce atrage ca un magnet. ”În primul rând, CrossFit a devenit un fenomen pentru că obţii rezultate – chiar faci sport – şi pentru că îţi oferă sentimentul apartenenţei la o echipă. După o săptămână de când ai călcat pragul unei săli de CrossFit, echipa devine o a doua familie“, adaugă Darie.

    Cei doi fondatori ai CrossFit Nord BVS au intrat pentru prima dată într-o sală de acest tip în urmă cu doi ani, datorită unor prieteni, care le-au făcut cadou un abonament. Iar ideea de a-şi deschide propria afacere în această nişă a venit rapid: după o scurtă documentare, cei doi au conştientizat cât de mare este potenţialul pieţei, ”neexistând la acel moment, dar nici în prezent, suficiente săli de CrossFit în Bucureşti, asta în timp ce popularitatea acestui tip de antrenament creşte în România şi în toată lumea“, spune Darie.

    Din momentul în care le-a încolţit în minte ideea de a înfiinţa propria sală CrossFit şi până la punerea în practică a acestui proiect a trecut cam un an jumătate. Aşadar, anul trecut spre sfârşitul verii, Florin Darie şi Vlad Lecca au investit 80.000 de euro, bani proveniţi din economiile proprii, în deschiderea CrossFitt Nord BVS. Dovadă că acest trend a început să fie gustat şi de către români, ”box“-ul celor doi are deja 150 de abonaţi, în condiţiile în care sălile de sport CrossFit din Capitală pot fi numărate pe degetele de la mâini. ”Profilul clientului nostru este tânărul semisportiv, care a făcut sport în sălile de fitness clasice şi care vrea să experimenteze un alt tip de antrenament“, spune antreprenorul. Ca o explicaţie suplimentară, precizează că numărul bărbaţilor este mai mare, însă ”femeile sunt ceva mai harnice“.

    Pe lângă exerciţiile tipice, antreprenorii au introdus şi o serie de tipuri de antrenamente complementare CrossFit, cum ar fi yoga, box sau antrenamente cu haltere. Echipa box-ului din nordul Capitalei este formată din cinci antrenori şi ”un sfert din DJ-ii Bucureştiului, întrucât în fiecare vineri avem antrenament asistat de un DJ la pupitru“, ţine să precizeze Vlad Lecca. Preţurile medii se învârt în jurul a 200 de lei pentru un abonament lunar, ”sub cele ale unui abonament la o sală de fitness de fiţe“, menţionează antreprenorul. Pe de altă parte, ţine să precizeze că ei nu fac un scop din câştigul material, ci îşi propun să aibă un business sănătos şi se aşteaptă ca banii să fie, în timp, o consecinţă a succesului.

    Deşi nu au precizat veniturile afacerii, calculele arată că obţin încasări lunare de circa 30.000 de lei, în medie, iar până la sfârşitul anului antreprenorii extimează că numărul de abonaţi va ajunge la 250; acest lucru ar însemna încasări medii de circa 50.000 de lei lunar. Toate veniturile obţinute au fost investite în dezvoltarea conceptului, iar în prezent fondatorii CrossFit Nord BSV se pregătesc să deschidă o a doua sală de acest tip în Bucureşti, până la sfârşitul anului; pe termen lung îşi propun să multiplice modelul nu doar în Capitală, ci să se extindă şi la nivel naţional. Ambii asociaţi au experienţă în domeniul HoReCa, deşi Vlad Lecca este de profesie economist, iar Florin Darie este specializat în inginerie. ”Am avut tot felul de joburi până acum, a căror experienţă ne-a ajutat. Iar faptul că nu suntem la primul proiect de antreprenoriat din viaţa noastră ne ajută, fără îndoială, chiar dacă nu e aceeaşi industrie“, declară Lecca. Recunosc, de asemenea, că experienţa în HoReCa le-a fost de folos în a cunoaşte mulţi oameni, care au devenit clienţi ai sălii. 

    ”În ultimii ani a crescut numărul celor care mănâncă mai sănătos, sunt în pas cu moda, iar de aici şi apetitul lor crescut pentru sport“, declară Florin Darie despre industria în care activează şi motivele evoluţiei acesteia. ”Şi mai este o categorie de oameni cărora chiar le place sau a început să le placă sportul“, adaugă el. Însă, deşi apetitul pentru sport a crescut, românii nu sunt obişnuiţi, în mod tradiţional, să facă mişcare, să fie preocupaţi şi atenţi la sănătate, consideră antreprenorul. În plus, ”oamenii sunt copleşiţi de muncă, de serviciu, iar pe angajatori îi interesează prea puţin să îşi împingă angajaţii spre sport“, spune Darie. Iar acest lucru este total greşit din punctul său de vedere, deoarece e dovedit faptul că sportul creşte nivelul de endorfine, iar oamenii devin mai relaxaţi, pozitivi şi muncesc mai bine. Vlad Lecca adaugă, de asemenea, că deschiderea unei afaceri în domeniul sportului, al sănătăţii, este potrivită pentru cineva care crede cu adevărat în această poveste şi îi place să contribuie, prin munca sa, la starea de bine a societăţii. ”Dacă vrea doar să scoată bani din această afacere, mai bine să îşi deschidă un coafor“, conchide antreprenorul.

    Valoarea totală a pieţei de sport privat de pe plan local nu este cunoscută, în contextul în care jucătorii din industrie susţin că aceasta este încă prea fragmentată între centre, baze şi cluburi sportive, săli de fitness sau spaţii specializate pe anumite sporturi pentru a crea o bază de date clară. Cert este că românii sunt dispuşi să plătească, în medie, între 130 şi 220 de lei pe lună pentru a face sport organizat, iar în ultimii cinci ani plaja de vârstă a clienţilor care îşi fac abonament la o sală s-a extins, ajungând în prezent la 20-65 de ani, conform unei analize a Ziarului Financiar. În prezent, cel mai mare jucător din industria sportului privat este World Class România, cu o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de euro în 2016, business deţinut majoritar de fondul polonez Resource Partners.

  • Doi români au pariat 80.000 de euro pe cel mai popular trend în fitness din lume. Au depăşit deja suta de abonaţi

    ”CrossFit este o metodă de antrenament care încorporează toate mişcările de fitness într-un «coş», peste care s-au adăugat exerciţii de haltere şi mişcări de gimnastică. În fiecare zi se extrage altceva din coş, niciodată aceleaşi exerciţii, niciodată monoton, totul într-un timp foarte condensat“, explică în câteva cuvinte Vlad Lecca, unul dintre fondatorii CrossFit Nord BVS. Această metodă de antrenament este marcă înregistrată la nivel mondial şi poate fi practicată doar în săli autorizate; a fost creată de americanul Greg Glassman, iniţial pentru militari şi oameni a căror meserie implică o condiţie fizică foarte bună. ”Însă CrossFit este proiectat pentru a îmbunatăţi şi maximiza condiţia fizică a fiecărui om, indiferent de nivelul său de antrenament“, adaugă antreprenorul.

    Un alt aspect particular al CrossFit este faptul că sălile nu arată precum cele obişnuite de fitness. Spaţiul pentru Crossfit este numit ”box“ (cutie) şi seamănă mai degrabă cu sălile de sport din şcoală – fără oglinzi, fără televizoare, pentru ca oamenii să se concentreze exclusiv pe antrenament, iar dotările constau în principal din bare, echipamente pentru vâslit, gantere, frânghii, inele, cutii, mingi medicinale sau orice adjuvant al unui exerciţiu care poate fi realizat cu greutatea propriului corp. ”Toate aceste mişcări sunt funcţionale, sunt mişcări de care oamenii au nevoie în viaţa de zi cu zi. Ce face diferenţa în CrossFit este realizarea lor la o intensitate ridicată şi varietatea exerciţiilor, care este strategic modificată pentru a maximiza performanţa“, explică Florin Darie.

    CrossFit este astăzi, conform cifrelor, cel mai popular trend în fittnes la nivel mondial, care a cunoscut o creştere impresionantă de la lansare, la începutul anilor 2000. Un brand care generează venituri de circa 4 miliarde de dolari pe an, cu peste 13.500 de francize, dispersate în peste 145 de ţări, conceptul CrossFit este descris deseori ca un cult ce atrage ca un magnet. ”În primul rând, CrossFit a devenit un fenomen pentru că obţii rezultate – chiar faci sport – şi pentru că îţi oferă sentimentul apartenenţei la o echipă. După o săptămână de când ai călcat pragul unei săli de CrossFit, echipa devine o a doua familie“, adaugă Darie.

    Cei doi fondatori ai CrossFit Nord BVS au intrat pentru prima dată într-o sală de acest tip în urmă cu doi ani, datorită unor prieteni, care le-au făcut cadou un abonament. Iar ideea de a-şi deschide propria afacere în această nişă a venit rapid: după o scurtă documentare, cei doi au conştientizat cât de mare este potenţialul pieţei, ”neexistând la acel moment, dar nici în prezent, suficiente săli de CrossFit în Bucureşti, asta în timp ce popularitatea acestui tip de antrenament creşte în România şi în toată lumea“, spune Darie.

    Din momentul în care le-a încolţit în minte ideea de a înfiinţa propria sală CrossFit şi până la punerea în practică a acestui proiect a trecut cam un an jumătate. Aşadar, anul trecut spre sfârşitul verii, Florin Darie şi Vlad Lecca au investit 80.000 de euro, bani proveniţi din economiile proprii, în deschiderea CrossFitt Nord BVS. Dovadă că acest trend a început să fie gustat şi de către români, ”box“-ul celor doi are deja 150 de abonaţi, în condiţiile în care sălile de sport CrossFit din Capitală pot fi numărate pe degetele de la mâini. ”Profilul clientului nostru este tânărul semisportiv, care a făcut sport în sălile de fitness clasice şi care vrea să experimenteze un alt tip de antrenament“, spune antreprenorul. Ca o explicaţie suplimentară, precizează că numărul bărbaţilor este mai mare, însă ”femeile sunt ceva mai harnice“.

    Pe lângă exerciţiile tipice, antreprenorii au introdus şi o serie de tipuri de antrenamente complementare CrossFit, cum ar fi yoga, box sau antrenamente cu haltere. Echipa box-ului din nordul Capitalei este formată din cinci antrenori şi ”un sfert din DJ-ii Bucureştiului, întrucât în fiecare vineri avem antrenament asistat de un DJ la pupitru“, ţine să precizeze Vlad Lecca. Preţurile medii se învârt în jurul a 200 de lei pentru un abonament lunar, ”sub cele ale unui abonament la o sală de fitness de fiţe“, menţionează antreprenorul. Pe de altă parte, ţine să precizeze că ei nu fac un scop din câştigul material, ci îşi propun să aibă un business sănătos şi se aşteaptă ca banii să fie, în timp, o consecinţă a succesului.

    Deşi nu au precizat veniturile afacerii, calculele arată că obţin încasări lunare de circa 30.000 de lei, în medie, iar până la sfârşitul anului antreprenorii extimează că numărul de abonaţi va ajunge la 250; acest lucru ar însemna încasări medii de circa 50.000 de lei lunar. Toate veniturile obţinute au fost investite în dezvoltarea conceptului, iar în prezent fondatorii CrossFit Nord BSV se pregătesc să deschidă o a doua sală de acest tip în Bucureşti, până la sfârşitul anului; pe termen lung îşi propun să multiplice modelul nu doar în Capitală, ci să se extindă şi la nivel naţional. Ambii asociaţi au experienţă în domeniul HoReCa, deşi Vlad Lecca este de profesie economist, iar Florin Darie este specializat în inginerie. ”Am avut tot felul de joburi până acum, a căror experienţă ne-a ajutat. Iar faptul că nu suntem la primul proiect de antreprenoriat din viaţa noastră ne ajută, fără îndoială, chiar dacă nu e aceeaşi industrie“, declară Lecca. Recunosc, de asemenea, că experienţa în HoReCa le-a fost de folos în a cunoaşte mulţi oameni, care au devenit clienţi ai sălii. 

    ”În ultimii ani a crescut numărul celor care mănâncă mai sănătos, sunt în pas cu moda, iar de aici şi apetitul lor crescut pentru sport“, declară Florin Darie despre industria în care activează şi motivele evoluţiei acesteia. ”Şi mai este o categorie de oameni cărora chiar le place sau a început să le placă sportul“, adaugă el. Însă, deşi apetitul pentru sport a crescut, românii nu sunt obişnuiţi, în mod tradiţional, să facă mişcare, să fie preocupaţi şi atenţi la sănătate, consideră antreprenorul. În plus, ”oamenii sunt copleşiţi de muncă, de serviciu, iar pe angajatori îi interesează prea puţin să îşi împingă angajaţii spre sport“, spune Darie. Iar acest lucru este total greşit din punctul său de vedere, deoarece e dovedit faptul că sportul creşte nivelul de endorfine, iar oamenii devin mai relaxaţi, pozitivi şi muncesc mai bine. Vlad Lecca adaugă, de asemenea, că deschiderea unei afaceri în domeniul sportului, al sănătăţii, este potrivită pentru cineva care crede cu adevărat în această poveste şi îi place să contribuie, prin munca sa, la starea de bine a societăţii. ”Dacă vrea doar să scoată bani din această afacere, mai bine să îşi deschidă un coafor“, conchide antreprenorul.

    Valoarea totală a pieţei de sport privat de pe plan local nu este cunoscută, în contextul în care jucătorii din industrie susţin că aceasta este încă prea fragmentată între centre, baze şi cluburi sportive, săli de fitness sau spaţii specializate pe anumite sporturi pentru a crea o bază de date clară. Cert este că românii sunt dispuşi să plătească, în medie, între 130 şi 220 de lei pe lună pentru a face sport organizat, iar în ultimii cinci ani plaja de vârstă a clienţilor care îşi fac abonament la o sală s-a extins, ajungând în prezent la 20-65 de ani, conform unei analize a Ziarului Financiar. În prezent, cel mai mare jucător din industria sportului privat este World Class România, cu o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de euro în 2016, business deţinut majoritar de fondul polonez Resource Partners.