Tag: finantare

  • Andrei Dudoiu reia funcţia de CEO al platformei de investiţii SeedBlink. Carmen Sebe, care a ocupat postul de director general al companiei timp de circa patru ani, preia rolul de Preşedinte al Consiliului de Administraţie de la noul CEO

    SeedBlink, platforma all-in-one de equity management şi investiţii, îl numeşte pe Andrei Dudoiu, care până acum era preşedinte al Consiliului de Administraţie, în rolul de CEO, au transmis reprezentanţii companiei printr-un comunicat. Experienţa lui Andrei Dudoiu în domeniul comercial şi financiar, dar şi viziunea sa strategică vor asigura o continuitate în dezvoltarea companiei şi vor deschide noi perspective de creştere pe piaţa europeană. El a mai deţinut funcţia de CEO în perioada 2019 – 2021.

    De asemenea, Carmen Sebe, care a ocupat postul de director general (CEO) al SeedBlink timp de cira patru ani – funcţie de care a preluat-o de la Andrei Dudoiu în 2021 -, preia acum rolul de Preşedinte al Consiliului de Administraţie şi se va concentra în continuare pe managementul acţionarilor strategici, managementul riscurilor şi pe scalarea produsului de equity management.

    „Această rotaţie a conducerii marchează o progresie naturală a viziunii fondatorilor, concepută pentru a face să evolueze conducerea în concordanţă cu fazele de creştere ale companiei. Andrei şi Carmen, împreună cu cofondatorii Radu Georgescu şi Ionuţ Pătrahău şi echipa mai largă, vor continua să conducă SeedBlink cu o strategie unificată concentrată pe scalarea infrastructurii sale în domeniul equity management, al sindicalizării şi al pieţelor secundare. Suita completă de produse a companiei îi consolidează poziţia ca partener cheie pentru startup-urile europene de tehnologie şi investitorii lor în fiecare etapă de creştere.”

    Andrei Dudoiu aduce în echipa SeedBlink o experienţă extinsă în domeniul financiar, dobândită în peste două decenii, inclusiv în rolul de Deputy CEO la Banca Transilvania. Cu o viziune strategică şi o capacitate dovedită de a conduce echipe, el are misiunea de a accelera transformarea SeedBlink într-un jucător-cheie pe piaţa europeană. Numirea sa ca CEO marchează un nou capitol în evoluţia companiei, care şi-a consolidat poziţia după un trimestru 3 record, au mai spus reprezentanţii SeedBlink.

    „Preluarea rolului de CEO într-un astfel de moment este o mare onoare. Trimestrul 3 a fost cel mai performant al nostru până acum, marcat de o creştere semnificativă a veniturilor şi un spirit de echipă vibrant. Pe măsură ce ne pregătim pentru următoarea etapă a evoluţiei SeedBlink, obiectivul nostru este clar – să accelerăm semnificativ veniturile şi să extindem portofoliul de produse pentru a oferi startup-urilor un sprijin complet în fiecare etapă de creştere. Dincolo de finanţare, avem un ecosistem robust care include equity management, sindicalizare şi piaţa secundară”, a spus Andrei Dudoiu.

    Practic, în trimestrul 3 din 2024, SeedBlink Ventures, platforma de equity crowdfunding şi investiţii, a înregistrat succese notabile, cu 1 milion de euro strânşi pentru .lumen într-o singură zi şi 1,6 milioane de euro pentru Pago, conform reprezentanţilor SeedBlink. De asemenea, Raise Hub, cea mai recentă lansare majoră care leagă Equity şi Syndicates permite acum fondatorilor să îşi gestioneze eforturile de finantare în cadrul reţelelor lor, asigurând conformitatea şi o guvernanţă mai uşoară post-investiţie. „În mai puţin de o lună, 26 de companii din România, Olanda, Bulgaria, Grecia, Austria, Marea Britanie, Ungaria şi Irlanda au început să îşi pregătească rundele private.”

    În ceea ce priveşte SeedBlink Secondaries, aceasta reflectă un apetit crescut pentru tranzacţiile secundare, oferind investitorilor acces exclusiv la oportunităţi pre-IPO de la companii precum Klarna şi Einride, potrivit sursei citate. „SeedBlink Equity rămâne coloana vertebrală a platformei, oferind un management clar a acţiunilor, finanţării, stimulentelor pentru angajaţi (ESOP-uri) şi guvernanţei. Clienţi precum Agricover şi Bright Spaces folosesc SeedBlink Equity în demersurile lor de retentie a angajatilor cheie.”

     

     

     

  • Mircea Fechet, Ministrul Mediului: Toate materialele reciclabile ar trebui să fie transformate în alte bunuri tot în România; Vrem să identificăm o sursă de finanţare la nivel guvernamental pentru a putea atrage o investiţie pentru procesarea sticlei

    În România, fiecare tonă de material reciclat are potenţialul de a fi transformat în noi produse, fără a mai fi nevoie de exportul acestora în alte ţări pentru procesare. Dacă am valorifica toate resursele reciclabile pe plan intern, am putea stimula industriile locale, crea locuri de muncă şi reduce amprenta de carbon, consideră Mircea Fechet, Ministrul Mediului, Apelor, Pădurilor.

    “Toate materialele reciclabile ar trebui să fie transformate în alte bunuri tot în România. Dacă vorbim de  plastic şi PET, avem în Buzău o fabrică care proceseză o cantitate semnificativă din PET-urile recuperate. În schimb, dacă vorbim  de sticlă reciclabilă, din păcate, în momentul de faţă ea merge în Polonia sau Ungaria. Ne-am propus să identificăm o sursă de finanţare la nivel guvernamental pentru a putea atrage o investiţie în România pentru procesarea sticlei. Este o industrie cu valoare adăugată mare, care presupune investiţii foarte mari şi costuri de operare foarte mari. Cred că existenţa unei astfel de facilităţi de procesare a sticlei ar închide bucla circularităţii despre care vorbim atât de des”, a spus  Mircea Fechet la conferinţa ZF ESG 2024.

    Alte declaraţii:

    ♦ Sistemul de Garanţie-Returnare. În septembrie am reuşit să recuperăm 81% din ambalajele puse pe piaţă în luna respectivă, în creştrere faţă de luna august când recuperarea a ajuns la 78%. Până în prezent avem 7 centre în ţară, în care activează 120 de lucrători. 1.100 de şoferi transportă materialul reciclabil

    ♦ Industria atrage finanţări pentru a-şi mări capacitatea de producţie. Investiţii în reciclarea PET-ului în reciclarea sticlei. Este important ca orice politică este adoptată, să existe întotdeauna o evaluare a modului în care măsura respectivă se reflectă în mediul de afaceri.

    ♦ Ar fi bine să luăm în calcul şi producerea altor bunuri în România precum vata bazaltică, termopanele de ultimă generaţie, elemente care reduc factura la energia electrică sau la gaze.

    ♦ Dacă ne referim la finanţări în sectorul apă-canal, în România există cel puţin 4 surse de finanţare – o finanţare din PNRR, una din fostul POIM, o finanţare naţională prin programul Anghel Saligny şi  mai nou din AFN. Însă problema nu este finanţarea, ci faptul că aceste proiecte avansează foarte greu.

    ♦ La păduri, avem o ţintă finală pentru 2026 de 26.000 de hectare şi o ţintă intermediară pentru Cererea de plată 5 de 6.000 de hectare. Pentru programul de împăduriri, în acest moment avem contracte semnate pentru 7.800 de hectare, care urmează să fie împădurite în acest sezon. Este un progres bun, dar ţinta finală ridică îngrijorări.

    ♦ O să avem 350 de puncte de monitorizare video, care vor folosi AI, şi care vor putea în timp real să interogheze SUMAL-ul (sistemul informatic integrat de monitorizare a trasabilităţii materialelor lemnoase). Suntem în prin proces de execuţie a acestui proiect. Nu avem programe întârziate.  

     

  • Gabriel Ciordaş, Creatopy: Ne pregătim să luăm a doua rundă de finanţare în iunie 2025 şi ne aşteptăm la o evaluare de 350-400 de milioane de dolari

    Startup-ul Creatopy, activ în automatizarea publicităţii printr-o platformă alimentată cu AI, se pregăteşte pentru a ridica a doua rundă de finanţare în 2025 şi ţinteşte o evaluare de 350-400 de milioane de dolari, a explicat Gabriel Ciordaş, fondatorul Creatopy, în conferinţa ZF/CEC Bank Investiţi în România – Oradea.

    „Noi ne pregătim să luăm a doua rundă de finanţare în iunie 2025 şi ne aşteptăm să luăm undeva la o evaluare de 350-400 de milioane de dolari. Planul este să vindem în patru ani şi sperăm că vom vinde pentru mai mult de 1 miliard de dolari”.

    Creatopy este o companie care a luat naştere în 2020, cu sediul central în SUA, dar şi un sediu în România, în Bihor, unde se află cercetarea şi dezvoltarea pentru produs. În 2023, Creatopy a atras o rundă de finanţare Seria A de 10 milioane de dolari de la 3VC şi Point Nine.

    „Automatizarea în publicitate este un subiect uriaş pentru că generează economii de costuri foarte mari şi un return on investment mult mai bun. O companie gigant a făcut nişte teste cu Creatopy şi au investit acelaşi buget cu noi şi fără noi, iar pe banii investiţi cu noi au făcut de patru ori mai mult return decât pe banii investiţi fără tehnologia noastră. Vom face un studiu de caz pe acest client”.

    Pe lângă Creatopy, numele lui Gabriel Ciordaş este legat şi de alte proiecte, cel mai proeminent fiind compania Smartware, care a dat naştere unor proiecte precum platforma de publishing Flipsnack sau SVGator, un tool de animare care poate fi utilizat fără cunoştinţe avansate.

    Ce a mai declarat în cadrul evenimentului:

    • Referitor la scăderea industriei de IT din România, cred că este prima scădere care este bună. România făcea outsourcing în IT, iar acest outsourcing în accepţiunea mea este vânzarea creierului românesc în formă brută. În momentul în care acele companii de outsourcing nu vor mai avea piaţă, şi se apropie foarte repede acel moment, toţi acei IT-işti nu se vor converti în agricultori, ci vor rămâne în IT, dar vor merge şi vor lucra în companii cu produs propriu. Atunci România va reuşi să exporte IT cu o valoare adăugată foate mare.
    • Cred că ar trebui să adăugăm valoare adăugată la ceea ce facem şi să nu mai munci pe doi bani, ceea ce făcea outsourcingul în cazul IT-ului, iar rezultatele vor fi uriaşe.
    • La Creatopy am foarte mulţi colegi care sunt acţionari. În momentul în care această companie se va vinde, cel puţin 18 oameni vor deveni milionari. Aceşti oameni probabil vor reinvesti acele milioane în branduri de IT şi astfel se dezvoltă ecosistemul de IT din România, nu sub formă de lohn, unde ai făcut o factură pe orele muncite şi asta a fost.
    • Cred că orice antreprenor care are astăzi o companie de IT, lohn sau nu, poate să facă produs propriu. Este momentul ca antreprenorii din IT să îţi revizuiască puţin strategia şi să gândească pe termen lung.
    • Asociaţia Make IT Oradea este un proiect foarte bun, sprijină antreprenorii foarte tineri, începând de la sfaturi până la investiţii de 50.000 de euro, seed money, bani cu care poţi să îţi duci proietul până la un punct, de unde poţi să accesei altfel de investitori. Cred că este fantastic că un oraş care a făcut din bani publici o astfel de iniţiativă în IT.
    • Cred cu tărie că Oradea este oraşul care s-a dezvoltat cel mai repede şi cel mai bine din tot ce vedem în jurul nostru în România.
  • OpenAI, părintele ChatGPT, atrage 6,6 miliarde de dolari în cea mai mare rundă de finanţare de capital de risc din istorie. Printre investitori se numără Microsoft, Nvidia, SoftBank dar nu şi Apple

    OpenAI a anunţat miercuri finalizarea mult anticipatei sale runde de finanţare, atrăgând 6,6 miliarde de dolari în cea mai mare tranzacţie de capital de risc din toate timpurile, care evaluează compania la 157 de miliarde de dolari, scrie portalul Axios.

    Runda de finanţare a fost condusă de Thrive Capital, fondul lui Joshua Kushner, alături de giganţi precum Microsoft, Nvidia, SoftBank, Khosla Ventures, Altimeter Capital, Fidelity, Tiger Global şi MGX.

    O sursă susţine că Apple, despre care se zvonea că ar fi în discuţii pentru o investiţie, nu a participat la tranzacţie.

    Tranzacţia OpenAI depăşeşte suma de 6 miliarde de dolari atrasă la începutul acestui an de xAI, compania lui Elon Musk.

    “Noua finanţare ne va permite să ne consolidăm poziţia de lider în cercetarea AI de frontieră, să creştem capacitatea de calcul şi să continuăm să dezvoltăm instrumente care ajută oamenii să rezolve probleme complexe”, a anunţat OpenAI.
     

  • BREAKING Romgaz a deschis book-ul pentru vânzarea primei tranşe de vânzare de obligaţiuni de 500 mil. euro pentru finanţarea proiectului de gaze din Marea Neagră

    Compania de stat Romgaz (SNG), producător şi furnizor de gaze naturale la care Ministerul Energiei are 70%, a deschis astăzi book-ul pentru tranşa inaugurală de obligaţiuni, de 500 mil. euro, prin care va susţine planurile de investiţii din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră. Tranşa inaugurală face parte dintr-un program de obligaţiuni de 1,5 mld. euro.

    Astfel, potrivit datelor Bloomberg, marii investitori pot introduce ordine pentru achiziţia de obligaţiuni pe 5 ani emise de Romgaz, cu rating BBB- de la Fitch, dobânda în prezent fiind formată din midswap plus 310 puncte de bază.

    Cu cât interesul investitorilor va fi mare, cu atât dobânda va fi mai avantajoasă pentru companie. În câteva ore vor apărea şi informaţiile cu privire la interesul investitorilor şi este de aşteptat ca vânzarea de obligaţiuni să se închidă astăzi. Bookrunners sunt BT CT, Citi, Erste, JP Morgan, Raiffeisen Bank International şi UniCredit.

    Mai multe informaţii aici despre finanţarea Romgaz 

     

  • Netopia oferă burse care să acopere costurile de participare la eComm Accel pentru companiile la început de drum. Acceleratorul eComm Accel este dedicat afacerilor din e-commerce

    Netopia Payments, unul dintre cei mai mari procesatori de plăţi electronice din România, oferă burse care acoperă costurile de participare la eComm Accel pentru companiile la început de drum, care nu dispun de resurse financiare în acest moment, au transmis printr-un comunicat reprezentanţii Institutul de Excelenţă în Antreprenoriat (idEA), care organizează programul eComm Accel.

    „Acceleratorul marca idEA eComm Accel by Netopia este dedicat afacerilor din e-commerce, oferind antreprenorilor îndrumarea, conexiunile şi resursele necesare pentru a-şi dezvolta şi scala afacerile în acest domeniu dinamic”, potrivit sursei citate.

    Practic, eComm Accel oferă mentorat, workshop-uri specializate şi acces la soluţii de finanţare şi abordează teme precum marketing, strategii de dezvoltare, aspecte financiare, instrumente tech moderne, retenţie sau finanţare.

    „Acceleratorul beneficiază de sprijinul unor mentori şi experţi cum ar fi Felix Crişan, Matei Dumitrescu, Alexia Chirita, Alexandru Agarici, Adrian Zamfira, Alexandru Teodorescu, Cosmin Daraban, Raluca Radu, Horia Grozea sau Cristi Movilă.”

     

  • Premieră: Ministerul Finanţelor a ieşit să se împrumute pe piaţa japoneză prin obligaţiunile Samurai. Băncile care vor intermedia emisiunea de obligaţiuni sunt DAIWA, Mizuho, Nomura şi SMBNIK. Vedeţi aici cum sunt structurate cele şase tranşe

    Pentru prima oară, guvernul de la Bucureşti a ieşit să se împrumute pe piaţa din Japonia ca parte a de operaţiunilor de diversificare a strategiei de finanţare şi în alta monedă, pe lângă lei, euro sau dolari. Astfel, executivul de la Bucureşti vrea sa se finanţeze în yeni japonezi.

    Potrivit Bloomberg, băncile care se vor ocupa de emisiunea de obligaţiuni sunt Daiwa Securities Group Inc., Mizuho Financial Group Inc., Nomura Holdings Inc. şi SMBC Nikko Securities Inc. în calitate joint lead managers pentru potenţialele titluri verzi denominate în yeni.

    Emisiunea de obligaţiuni va fi structurată în 6 tranşe pe 3 ani, 5 ani, 7 ani, 10 ani, 15 ani şi 20 de ani. Suma finală va depinde de interesul investitorilor, la fel şi dobanda. Cu cat interesul investitorilor va fi mai mare, cu atat dobanda va fi mai avantajoasă pentru Statul român.

    Vedeţi aici structura emisiunii de obligaţiuni: 

    JPY TBD 3Y Fixed (Oct. 8, 2027) TONAR MS+150 Area
    JPY TBD 5Y Fixed (Oct. 11, 2029) TONAR MS+195 Area
    JPY TBD 7Y Fixed (Oct. 10, 2031) TONAR MS+235 Area
    JPY TBD 10Y Fixed (Oct. 11, 2034) TONAR MS+250 Area
    JPY TBD 15Y Fixed (Oct. 11, 2039) TONAR MS+260 Area
    JPY TBD 20Y Fixed (Oct. 11, 2044) TONAR MS+270 Area 

    Potrivit Bloomberg, parametrii emisiunii de obligaţiuni vor fi definitivaţi pe 2 octombrie. 

  • Începe cea mai mare vânzare de obligaţiuni a unei companii de stat din România: Romgaz mandatează BT CP, Citi, Erste Group, J.P. Morgan, Raiffeisen şi UniCredit pentru a organiza întâlnirile cu investitorii din 23 septembrie pentru o finanţare de 1,5 mld. euro. Cine reprezintă Romgaz, cum arată prospectul şi care sunt planurile cu banii

    Compania de stat Romgaz (SNG), producător şi furnizor de gaze naturale la care statul român are o deţinere de 70%, a mandatat BT CP, Citi, Erste Group, J.P. Morgan, Raiffeisen şi UniCredit pentru ca din 23 septembrie să înceapă să organizeze o serie de întâlniri cu investitorii pentru atragerea de finanţarea prin emisiuni de obligaţiuni de 1,5 mld. euro pe cinci ani pentru susţinerea investiţiilor din Neptun Deep, scrie agenţia americană de ştiri Bloomberg.

    Astfel, de luni, începe cea mai mare vânzare de obligaţiuni a unei companii de stat din România, prin care Romgaz va dezvolta perimetrul off-shore Neptun Deep din Marea Neagră, exploatat în cote egale (50%-50%) cu OMV Petrom.

    “Având în vedere dimensiunea planurilor sale de investiţii şi necesitatea de a asigura fondurile pentru dezvoltarea blocului Neptun Deep, Romgaz trebuie să obţină finanţare externă pentru a-şi finanţa operaţiunile. Romgaz intenţionează să utilizeze veniturile pe care le generează din activitatea sa curentă pentru a finanţa dezvoltarea blocului Neptun Deep. Ca atare, pentru a-şi finanţa propriile operaţiuni şi planuri de dezvoltare, Romgaz trebuie să obţină finanţare externă de la bănci şi din încasările bazate pe acest program EMTN şi pe obligaţiunile emise în cadrul programului. O parte din veniturile obţinute din emisiunile de obligaţiuni pot fi utilizate pentru finanţarea proiectului Neptun Deep”, se arată în prospectul de 180 de pagini care poate fi citit aici.

    Finanţările vor fi listate la Bursa de Valori de la Luxemburg, dar Răzvan Popescu, CEO Romgaz, spunea la ZF Piaţa de Capital din 19 septembrie că aceste instrumente pot fi paşaportate şi la Bucureşti. ”Acestea se adresează investitorilor mari, instituţionali, iar clienţii de retail vor putea ulterior cumpăra de pe piaţa secundară. Am avut o fereastră de emisiune scurtă, având în vedere alegerile din SUA, care influenţează piaţa. Mergem pe varianta de emisiune în euro”. Romgaz a investit deja 1,25 miliarde lei în primele 6 luni şi va ajunge la 4 miliarde lei până la finalul anului, iar 2025 şi 2026 vor fi ani cu investiţii ridicate.

    Bloomberg notează că Romgaz va fi reprezentată la întâlniri de Răzvan Popescu (CEO), Aristotel Jude (CEO adjunct) şi Gabriela Tranbitas (CFO). Obligaţiunile vor fi în euro, pe cinci ani, cu o rată fixă a dobânzii (urmează să fie anunţată) şi cu o valoare individuală de 100.000 de euro.

    Câteva comentarii din prospectul de 180 de pagini:

    ► La 1 august 2022, Romgaz a finalizat cu succes tranzacţia şi transferul tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited care deţinea o participaţie de 50% în Acordul Petrolier pentru Zona de Apă Adâncă a Blocului offshore Neptun XIX din Marea Neagră (Neptun Deep). Cealaltă participaţie de 50% este deţinută de OMV Petrom, care este operatorul Neptun Deep începând cu 1 august 2022. Numele ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited a fost schimbat în Romgaz Black Sea Limited

    ► Proiectul Neptun Deep înregistrează progrese importante – peste 80% din contractele principale de infrastructură şi foraj au fost atribuite – progrese înregistrate datorită angajamentelor asumate, respectiv atribuirea contractelor pentru platforma de foraj şi serviciile integrate de foraj, inclusiv contractul principal pentru dezvoltarea infrastructurii offshore încheiat în august 2023 (valoare estimată de aproximativ 1,6 miliarde de euro, cota de participare a Romgaz Black Sea Limited este de 50%).

    ► Cheltuielile de capital ale Grupului Romgaz pentru perioada de şase luni încheiată la 30 iunie 2024 şi pentru anii încheiaţi la 31 decembrie 2023 şi 2022 au fost de 1.253,2 milioane RON, 1.258,7 milioane RON şi respectiv 5.632,5 milioane RON. Cheltuielile de capital pentru această perioadă analizată au vizat în principal forarea sondelor de explorare şi lucrările experimentale de producţie aferente acestor sonde, exploatarea zăcămintelor şi funcţionarea depozitelor subterane, modernizarea instalaţiilor şi echipamentelor existente, îmbunătăţirea şi protecţia mediului, precum şi investiţiile în noua centrală de la Iernut. Suma de 5 632,5 milioane RON din 2022 include achiziţia ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited.

    ► Cheltuielile de capital destinate în principal dezvoltării blocului Neptun Deep, pentru susţinerea activităţilor de producţie de gaze onshore, înmagazinare subterană de gaze şi energie electrică, sunt estimate să crească de la 1.258,7 milioane RON în 2023 la 4.275,2 milioane RON în 2024 şi 4.951,8 milioane RON în 2025.

    ► Cheltuielile de capital pentru dezvoltarea blocului Neptun Deep sunt estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, din care Grupul Romgaz trebuie să îşi asigure cota de 50%.

    ► Cheltuielile de capital pentru acest proiect sunt estimate la 2.981,4 milioane RON în 2024, 3.208,3 milioane RON în 2025 şi 3.069,8 milioane RON în 2026. Segmentul de depozitare a bugetat 584,4 milioane RON în perioada 2024-2025 şi include investiţii în dezvoltarea facilităţii de depozitare Bilciureşti.

    ► În 2023, Depogaz a semnat un acord de finanţare cu Agenţia Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură şi Mediu („CINEA”) pentru creşterea capacităţii zilnice de extracţie a instalaţiei de depozitare Bilciureşti. Acordul de finanţare este în valoare de 38,0 milioane EUR, din care Depogaz a primit deja suma de 94,2 milioane RON ca avans.

     ​

  • Ciolacu: Am un motiv personal de îngrijorare în ceea ce priveşte finanţarea metroului din Cluj

    Premierul Marcel Ciolacu a spus sâmbătă că are un motiv de îngrijorare în ceea ce priveşte finanţarea metroului din Cluj-Napoca, dar dă asigurări că vor fi găsite soluţii pentru continuarea investiţiei.

    „Am un motiv personal de îngrijorare în ceea ce priveşte finanţarea metroului de la Cluj-Napoca. Am vorbit şi cu domnul primar. Ştie şi dânsul speţa foarte bine, dar dumneavoastră ştiţi foarte bine că finanţarea era parţială, erau doar 300 de milioane de euro, necesarul pentru această investiţie fiind de 2,2 miliarde. Oricum trebuia căutată o sursă de finanţare pentru a finaliza întreg proiectul”, a spus premierul.

    Marcel Ciolacu a declarat că trebuie aşteptat răspunsul Comisie şi a dat asigurări că vor fi găsite soluţii pentru continuarea investiţiei.

    „N-am stat anchilozaţi, adică cumva la ce mesaje am primit trebuia să anticipăm anumite lucruri mai ales că este o investiţie în curs. Poate ar fi trebuit anticipate de către domnul primar, dar câteodată n-avem informaţia când ne dorim. Eu sunt ferm convins, şi cu această modificare şi din certificatele verzi, e transport verde metroul, vom găsi soluţiile cele mai bune să nu oprim această investiţie”, a adăugat Marcel Ciolacu.

  • Alexandru Petrescu, ASF: Există pârghii ca piaţa de capital să crească, dar nu trebuie să stăm doar în ceea ce statul intenţionează să listeze. Vrem să vedem şi mai multe companii antreprenoriale care fac lucrul acesta

    Piaţa locală de capital dispune de un potenţial semnificativ de creştere, însă acest obiectiv poate fi atins mai repede dacă tot mai multe companii antreprenoriale vor lua în considerare listarea la Bursa de Valori Bucureşti, lucru care nu doar că va contribui la diversificarea pieţei, dar va şi stimula economia, oferind noi oportunităţi de finanţare şi dezvoltare, consideră Alexandru Petrescu, Preşedinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară.

    “Există pârghii ca piaţa să crească, dar nu trebuie să stăm doar în ceea ce statul intenţinează să listeze. Este un parcurs optimist, dar vrem să vedem şi mai multe companii antreprenoriale care fac lucrul acesta. Avem un sprijin de la 70.000 de lei la 300.000 de lei, în funcţie de AeRo sau piaţa reglementată, sumă nerambursată, printr-un proces competitiv pentru companii care vor să intre într-un proces de prelistare sau listare”, a spus Alexandru Petrescu în cadrul conferinţei ZF Piaţa de capital 2024.

    Alte declaraţii:

    ♦ Pentru a reduce ponderea fndurilor de pensii în lichiditatea bursei este nevoie ca dimensiunea bursei să crească. Vrem să vedem noi jucători instituţionali în piaţă, să vedem mai multe IPO-uri şi SPO-uri. În angajamentul nostru pe PNRR avem obligaţia de a avea încă trei pachete aparţinând unr companii de stat pentru a fi listate.

    ♦ Avem foarte mult potenţial în faţă, avem un viitor mult mai mare decât trecutul în ceea ce înseamnă piaţa de capital. Piaţa este una care se profesionalizează, există investitori strategici, interesaţi. Ţine şi de ASF să actualizăm tot ceea ce înseamnă cadrul legislativ, condiţionalităţi. Sunt mai multe traiectorii pe care România şi ASF implicit le urmăreşte, inclusiv accederea la OCDE care aduce o serie de alinieri la pieţe, de reglementare la legislaţie şi norme europene, ceea ce va ajuta şi mai mult piaţa de capital.

    ♦ Ieri am adoptat raportul la S1/2024 din care reiese că în perioada ianuarie-iunie 2024 am ajus la o valoare tranzacţionată de 15,6 miliarde de lei , în creştere cu 82% faţă de S1/2023. Avem un număr al tranzacţiilor de 1,28 milioane, cu o creştere de 73% an/an, din care 27% se întâmplă pe BVB. Tranzacţiile cu titluri de stat au crescut cu 188% an/an. Cifrele sunt optimiste şi demonstrează că suntem într-un reper de parcurs. Nu ne va lua mult să ajungem la 300.000 de investitori. Estimarea mea este că în următorii 2 ani ar trebui să se întâmple acest lucru, dar şi noi trebuie să creăm premisele de atractivitate. Ele se întâmplă pe mai multe paliere.

    ♦ Legislaţia pentru piaţa de capital a rămas în urma evoluţiei pieţei şi trebuie actulizată. Piaţa de capital ar trebui să devină o sursă de finanţare pentru toate companiile, fie de stat sau private.  Se poate finanţa integral sau parţial un proiect de administraţie locală de pe BVB. Se poate ajunge aici prin înlesnirea proceselor, prin legislaţie mai prietenoasă în acest sens. Cred că acest tip de program, dacă este bine comunicat, va fi cel puţin la fel de popular cum este Fidelis. Finanţare de pe piaţa de capital este un proiect care va creşte foarte mult piaţa. Alte pârghii de creştere reprezintă măsurile care ţin de activitatea corporativă de zi cu zi, de mentenenţă corporativă.  

    ♦ Piaţa de capital trebuie să crească. Este dezideratul principal la care toţi ne aliniem. Un ingredient esenţial pentru ca piaţa să crească solid şi consolidat îl reprezintă liniştea peste cele trei pieţe reglementate. Liniştea este esenţială pentru a avea o creştere consolidată şi predictibilă.