BusinessMagazin

Tag: fermieri

  • Daea: S-a aprobat sprijinul iniţial pentru fermierii români. Dublăm suma cu bani de la buget

    „În Comitetul de cereale s-a aprobat cu 22 de voturi <pentru>, patru voturi <împotrivă> şi o abţinere acel sprijin iniţial pentru cele trei state, cunoscând în ordine Polonia, Bulgaria şi România, pe sumele iniţiale. Acum, la Comisia Europeană, se lucrează la un nou pachet de sprijin, folosindu-se noi interpretări, că România a făcut observaţii la modul de calcul, iar preşedintele României a intervenit la structurile europene. Acum, la această dată am primit această sumă pe care o dublăm cu suma din bugetul statului”, spune Petru Daea la Antena 3.

    El arată că decizia trebuie să fie publicată în Jurnalul Oficial pentru a continua demersurile pe plan naţional.

    „Aşteptăm să apară regulamentul în Jurnalul Oficial, în aşa fel încât să dăm rădăcină juridică actelor noastre. Se lucrează la un pachet nou de sprijin, având în vedere nevoiele noastre”, încheie Daea.

    Preşedintele Klaus Iohannis s-a arătat, săptămâna trecută, de suma primită pentru fermierii români.

    „Situaţia se prezintă la modul următor, Ministerul Agriculturii livrează date Comisiei Europene, Comisia Europeană foloseşte o formulă de calcul fără să negocieze cu nimeni şi acordă anumite ajutoare. Este posibil ca datele furnizate de minister să nu fi fost gândite profund, dar nu le-am văzut şi nu pot să le comentez. Este, pe de altă parte, foarte ciudat ca în Comisia Europeană, pe aceste speţe să nu se negocieze nimic, ci să se folosească formule. Aceste lucruri nu pot fi rezolvate, după părerea mea, contabiliceşte. Sunt chestiuni complicate. Trebuie să ţinem cont, de exemplu, sau cel puţin, trebuia Comisia Europeană să ţină cont de faptul că noi am făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre pieţele lumii. N-au făcut-o. Nu ştiu de ce n-au făcut-o, dar vom afla şi este regretabil că astfel de abordări ultra-birocratice pun sub semnul întrebării buna-credinţă a Comisiei”, a spus şeful statului.

     

  • Cioloş, despre ajutorul acordat fermierilor români: Nu se mai modifică

    „Am discutat aseară (marţi seară – n.r.) cu comisarul european pentru Agricultură şi dezvoltare rurală Janusz Wojciechowski despre problema despăgubirilor ridicole primite de fermierii români afectaţi de importurile de cereale din Ucraina. Pe scurt, am câteva concluzii, care sper să îi ajute şi pe guvernanţi măcar de azi înainte: Ajutorul deja decis, de 10 milioane de euro pentru fermierii români, mult mai mic decât ce primesc Polonia şi Bulgaria, nu se mai modifică. Din păcate, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a acţionat prea târziu şi prea neconvingător, abia după ce eu şi alţi europarlamentari am atras atenţia asupra acestei probleme”, transmite europarlamentarul Dacian Cioloş.

    El adaugă că, în urma reacţiilor publice şi a intervenţiei preşedintelui Iohannis la Consiliul European, Comisia Europeană a început să lucreze la un al doilea pachet de ajutor pentru compensarea pierderilor suferite de fermierii din cinci state membre, inclusiv România, care va fi disponibil în următoarele săptămâni.

    „Am insistat, pe de o parte, ca metodologia de calcul să fie modificată, cu mai mult focus pe nivelul importurilor de cereale din Ucraina, astfel încât aceste despăgubiri să se bazeze pe o estimare corectă a situaţiei reale din fiecare stat membru. Dacă acest element este luat în calcul, compensaţiile pentru fermierii români ar trebui să fie semnificativ mai importante. Având în vedere cele discutate cu comisarul Wojciechowski, le atrag atenţia premierului Ciucă şi preşedintelui PSD, Marcel Ciolacu, lideri ai coaliţiei de guvernare, să găsească rapid o soluţie prin care negocierile pentru următorul pachet de sprijin să nu mai fie conduse de ministrul Petre Daea, astfel încât interesele fermierilor români să fie eficient şi corect reprezentate” explică Dacian Cioloş, fost comisar european pentru agricultură”, încheie Cioloş.

  • Europa: iarna atipic de caldă şi lipsa de precipitaţii stârnesc avertismente că vine o criză de apă, cu implicaţii pentru fermieri şi producători de energie

    Semnele se înmulţesc că Europa ar putea fi nevoită să se pregătească pentru o repetare a şocului economic major provocat de seceta de anul trecut. Iarna neobişnuit de caldă, ni­ve­lu­rile extrem de scăzute de precipi­taţii şi lipsa zăpezii duc la secarea într-un ritm alarmant a râurilor, ca­nalelor şi lacurilor de pe întreg conti­nentul eu­ropean, iar experţii averti­zează că sta­tele europene s-ar putea con­frun­ta din nou cu secete severe de genul celei de anul trecut.

    Imagini cu râuri secate şi lacuri micşorate sunt de obicei asociate cu căldura extremă din vară, şi nu cu iarna. Însă începutul de an neobiş­nuit de cald şi uscat afectează o parte în­semnată din Europa, incluzând Franţa Centrală şi de Sud-Vest, nordul Spaniei şi nordul Italiei, potrivit CNN.

    Există îngrijorări legate de ce ar putea însemna acest lucru pentru alimentarea cu apă.

    Franţa urmează să introducă res­tricţii privind apa în condiţiile în care cea mai secetoasă iarnă din istorie plasează ţara într-o „stare de alertă“ pentru secete în această vară, a a­nunţat recent ministrul francez al tran­ziţiei ecologice Christophe Bechu, relatează Bloomberg.

    Bechu va cere reprezentanţilor re­giunilor ţării să ia măsuri care să permită economisirea apei, acestea putând include emiterea de ordine locale de restricţionare a folosirii a­pei pentru persoane fizice şi fermieri acolo unde va fi necesare.

    Milioane de italieni şi-ar putea vedea aprovizionarea cu apă pertur­bată din nou în această primăvară în contextul în care autorităţile au avertizat cu privire la posibile penurii cauzate de seceta severă care afectează regiunile nordice ale ţării, notează The Local.

    Gospodăriile din unele părţi ale Italiei şi-ar putea vedea furnizarea de apă limitată în lunile care vin din cau­za secetei de iarnă, a avertizat asocia­ţia resurselor de apă a ţării, ANBI.

    Între 6 şi 15% din populaţia Italiei trăieşte în regiuni vulnerabile la secetă severă sau extremă.

    Guvernul italian va organiza o reuniune de criză pe 1 martie pentru a discuta planuri pentru diminuarea impactului penuriei de apă.

    Şeful departamentului pentru protecţie civilă din Italia, Nello Musumeci, a declarat că Italia are nevoie de „un plan realist de raţionalizare“. ANBI a avertizat că Italia are nevoie urgentă să-şi repare apeductele şi să construiască noi rezervoare pentru colectarea apei de ploaie dacă vrea să evite penurii regulate de apă pe viitor.

    În Germania, nivelul scăzut al Rinului, unul dintre cele mai importante pentru transportul pe apă de materii prime şi piese către unele dintre cele mai mari centre industriale ale Europei, perturbă traficul barjelor şi împinge în sus costul transportului, potrivit Bloomberg.

    În întreaga Europă, unii fermieri îşi reduc plantaţiile de cartofi, morcovi şi ceapă pentru că apa pentru irigarea acestora ar putea fi insuficientă în lunile următoare.  În Franţa, după un deceniu de stabilizare între anii 2000 şi 2010, suprafaţa irigată a reînceput să crească, cu 15% la nivel naţional. În Spania, o ţară mai aridă, nevoia de irigare a atins cote realizabile doar dacă ţara s-ar putea compara la resurse de apă cu Norvegia.

    Producătorii de energie au de asemenea de suferit. Nivelurile rezervoarelor pentru unii producători de energie hidro au scăzut, afectând producţia chiar într-un moment în care ţările continentului se luptă să-şi reducă dependenţa de combustibili fosili.

  • Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu a anunţat că pregăteşte un program de finanţare de peste 1 miliard euro pentru susţinerea producătorilor români de hrană, în cadrul conferinţei Carmistin şi Asociaţia Fermierilor din România

    Conferinţa “Contextul economic şi legislativ pentru dezvoltarea sectorului suinelor în România”, organizată de Carmistin şi Asociaţia Fermierilor din România, a propus o dezbatere privind necesitatea identificării de soluţii legislative şi financiare pentru a relansa industria producătoare de carne de porc în România, astfel încât producţia naţională să poată satisface necesarul de pe piaţa internă, iar ţara noastră, având o îndelungată tradiţie în această ramură zootehnică, să nu mai fie nevoită să importe în prezent carne de porc în valoare de sute de milioane euro anual.

    Invitaţii – reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, fermierilor – mediul asociativ şi de afaceri -, cât şi reprezentanţii principalelor bănci din România interesate de finanţarea sectorului (BCR, CEC Bank, OTP Bank, EximBank, First Bank, Intesa Sanpaolo Bank, ING Bank, Garanti Bank, BERD şi Alpha Bank) au arătat faptul că, pentru relansarea industriei producătoare de carne de porc, sunt necesare eforturi comune şi o responsabilizare generală, inclusiv în ceea ce priveşte planul de investiţii necesar ţării noastre, care va însemna atât sprijin financiar european, guvernamental, cât şi sprijin bancar, pe lângă investiţiile asigurate de companii.

    În context, ministrul Finanţelor, Dl. Adrian Câciu, a subliniat faptul că statul român va continua finanţarea sectorului suinelor prin programe consolidate, suplimentare celor din fonduri europene. A anunţat că actualele măsuri guvernamentale vor fi completate de noi iniţiative de finanţare, adaptate mai bine nevoilor pieţei interne. A transmis participanţilor să nu rateze momentul pe care România îl are în prezent din perspectiva posibilităţilor de finanţare, care trebuie concretizate în piaţă şi în evoluţia acesteia. Oficialul guvernamental a accentuat prioritizarea pieţei interne prin toate măsurile avute în vedere, inclusiv prin adaptarea regulilor europene în folosul industriei româneşti. ”În prezent, lucrăm la un program de finanţare de peste 1 miliard euro vizând susţinerea producătorilor români, în special partea de procesare hrană – de la procesarea cărnii de porc, la cea de pui dar şi lactate, astfel încât producătorii români să poată beneficia de costuri de producţie cât mai reduse”, a anunţat ministrul Finanţelor, în cadrul conferinţei.

    Dl. Justin Paraschiv, preşedintele Grupului Carmistin, poziţionat în prezent între primii trei producători de carne din România, a adăugat, la rândul său: ”În ultimele două decenii, Grupul Carmistin a investit continuu în zootehnie, inclusiv în industria producătoare de carne de porc şi tocmai de aceea cred că România are un potenţial imens de a recupera şi chiar de a deveni lider european în sectorul agribusiness”.

    Preşedintele Asociaţei Fermierilor din România, Dl. Daniel Botănoiu, a accentuat nevoia unei bune funcţionări a trinomului piaţă-asociere-finanţare, precizând că ”Industria mizează în continuare pe sprijinul Guvernului, astfel încât România, producătorul numărul 1 de porumb boabe din UE, să direcţioneze această recoltă în sectorul zootehnic naţional, iar producţia naţională de carne de porc să poată satisface necesarul de pe piaţa internă”. Preşedintele AFR a vorbit despre nevoia unor soluţii rapide şi concrete la problema incapacităţii producătorilor autohtoni de a se conforma cerinţelor impuse de marii retaileri, ceea ce duce la importul masiv de carne de porc, arătând că supermarketurile nu dispun de unităţi de procesare la standardele şi certificările internaţionale de calitate şi construcţii. Dl. Botănoiu a amintit că, în urmă cu 1 deceniu, România producea peste 6 milioane de porci, în vreme ce astăzi fermele stau închise pentru că nu au soluţii viabile de vânzare, iar abatoarele mici nu pot face faţă. A  concluzionat că soluţia o reprezintă dezvoltarea, pe plan naţional, a unor unităţi de abatorizare de mari capapacităţi.

    Dr. Alexandru Nicolae Bociu, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), a rezumat felul în care instituţia pe care o conduce a gestionat pesta porcină africană în ultimii ani, arătând nivelul descendent al focarelor de la un an la altul, de la 9.000 în 2019, la 370 în prezent. Preşedintele ANSVSA a dat asigurări privind menţinerea activităţii în sector, cu obiectivul de a urmări diminuarea totală a efectelor unei astfel de epidemii pentru economie.

    Dl. George Scarlat, preşedintele Comisiei pentru Agricultură, Industrie alimentară şi Dezvoltare Rurală din Senat, a vorbit despre reglementările legislative în domeniu, respectiv despre Legea Porcului, aprobată deja în Senat, şi despre importanţa legiferării în România a unui astfel de proiect, care va însemna predictibilitate şi reguli stricte.

    Dl. Florin Ionuţ Barbu, preşedintele Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industria Alimentară şi Servicii Specifice, din Camera Deputaţilor, a întărit intervenţia privind necesitatea Legii Porcului şi a dat asigurări despre continuarea demersului legislativ în Camera Deputaţilor. ”Avem datoria să protejăm sectorul suin şi agricultura românească şi prin fiecare proiect legislativ suntem mai aproape de acest obiectiv. Interesul naţional trebuie să primeze”.

    Dl. Antal Szabolcs Barabási, secretar de stat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a subliniat potenţialul de dezvoltare al pieţei de carne de porc, chiar dacă în prezent industria trece printr-o perioadă dificilă, şi despre nevoia urgentă a României de a investi în abatoare profesionale, de capacitate mare. Dl. Barabási a trecut în revistă programele oferite de MADR pentru redresarea şi susţinerea fermierilor români, dând asigurări despre continuarea finanţării sectoarelor vegetal şi zootehnic atât din fonduri europene, cât şi din bugetul naţional. A precizat, totodată, că programul de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie va avea o alocare de peste 359 milioane euro în acest an.

    Dl. Vlad Macovei, preşedintele Asociaţiei Forţa Fermierilor, s-a referit în intervenţia avută, la felul în care România îşi poate recuceri piaţa internă, precizând că ”Avem nevoie de coerenţă şi predictibilitate, de un plan de ţară pentru sectorul agroalimentar, în care România poate deveni lider european. În acest moment, din păcate, procesatorii sunt nevoiţi să lucreze cu importuri, fiindcă trebuie să livreze calitate. Iar România poate ajunge să ofere produse la standarde europene prin investiţii  inteligent direcţionate. În rest, industria are oameni capabili, are soluţii, implicare şi experienţă. Din această sinergie – finanţare cu sprijinul autorităţilor locale şi centrale dar şi al sistemului bancar – vom putea readuce industria producătoare de carne de porc la nivelul extraordinar de altădată. În 5 ani, putem şi trebuie să ajungem la deficit zero pe balanţa agroalimentară.  

     

  • Ce vor tinerii fermieri să facă cu bani europeni sau guvernamentali: 100 mil. euro pentru specializarea în informatică agricolă

    Un grup format din 16 tineri fermieri propune un program de pregătire şi certificare, în mod integrat, pentru 1.500 de tineri care să implementeze digitalizarea în cel puţin 1.000 de companii şi cooperative agricole în următorii cinci ani.

    “Este un program unic şi inovator, nu doar o simplă şcoală de pregătire şi certificare, ci un program coerent ce gestionează toate etapele într-o abordare integrată pentru a asigura controlul calităţii şi a obţine rezultate concrete şi imediate”, a spus Răzvan Prelipcean, unul dintre fermieri ce formează grupul de lucru Agrinnovator.

    Grupul format din 16 tineri fermieri îşi propune să impulsioneze dezvoltarea şi transformarea digitală a agriculturii româneşti, iar ei au constatat că lipsa acută a digitalizarea are la bază lipsa unui specialist care să o implementeze eficient. Astfel văd necesitatea unui Farm Technology Officer (FTO), adică specialist în informatică agricolă.

    Bugetul necesar pentru implementarea acestui program, gândit pe decursul a cinci ani, este de 100 de milioane de euro, iar tinerii îşi propun sa atragă fonduri europene din Planul Naţional Strategic (PNS 2023-2027) sau guvernamentale, dar nu exclud nici un parteneriat public – privat ori doar privat.

    “România se află în proces de tehnologizare, dar e foarte lent, deoarece fermierii nu sunt familiarizaţi cu tehnologia”, a afirmat Petruţa Deac, membră în Agrinnovator. Ea reprezintă o fermă zootehnică din Harghita şi spune că printre beneficiile digitalizării sunt reducerea costurilor cu inputurile cu minimum 15% şi sustenabilitatea productivităţii.
    Mai mult, prin acest program tinerii pot rămâne în mediul rural sau se pot întoarce în mediul rural să lucreze în agricultură. “Un salariu motivat pentru un FTO este în jur de 1.500 de euro net lunar”, a subliniat Prelipcean.

     

  • Mesajul fermierilor: Vrem să investim în irigaţii, bani găsim, accesul la apă e mai uşor decât în alţi ani, dar avem nevoie de o legislaţie care să ne asigure predictabilitatea pe termen lung

    Fermierii îşi doresc să facă investiţii, irigaţiile fiind prioritatea acestora, însă să aibă stabilitate pe termen lung, iar aceasta începe cu terenul, cel mai de preţ bun al lor, a fost una dintre concluziile conferinţei România irigabilă, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania la Brăila.

    „O problemă ar fi că dezvoltăm sistemul de irigat pe un teren care nu ne aparţine şi care este luat în arendă. După 4-5 ani contractul o să expire şi dacă vorbim de o investiţie de 6.000-7.000 de euro/hectar, mai devreme de 10 ani aceasta nu poate fi amortizată şi intervin problemele care ţin de predictabilitate“, a spus Alexandru Haita, proprietar al Teleorman Alvalex.

    Contractul de arendă a terenului agricol ar putea să fie încheiat pentru o perioadă de minimum 10 ani, conform deciziei din 4 octombrie 2022 a Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor. Pentru a se realiza acest lucru trebuie modificat un articol din Codul civil, privind contractul de arendă este nevoie de validare şi din partea Comisiei pentru agricultură din Senat, unde se află acum în dezbateri.

    „Este foarte important să ne gândim la tot ce înseamnă legi care privesc fondul funciar. Nu există o reglementare forte care să poată da mai multă predictibilitate şi siguranţă pe terenul pe care îl lucrezi. Modificarea contractului de arendă este foarte benefică pentru sectorul nostru, sector care este esenţial pentru hrana de zi cu zi”, consideră Liviu Zăgan, CEO, Holde Agri Invest, companie care lucrează 12.000 de hectare.

    De asemenea, ştefan Moraru, proprietar al companiei Morar Pan din Călăraşi, susţine că fermierii au nevoie de predictibilitate pe termen lung şi posibilitatea comasării terenurilor acolo unde se fac investiţii. Din păcate, se fac foarte puţine lucruri în aceste direcţii. Fermierii au apetit de a investi în irigaţii, dar mulţi sunt opriţi de predictibilitatea pe termen lung.

    Ziarul Financiar şi Banca Transilvania îşi propun să organizeze o serie de conferinţe în zonele agricole puternice, la nivel regional, la care să pună pe masa discuţiilor subiectele la zi din agrobusiness, unul dintre ele fiind irigaţiile. Oraşul Brăila este prima destinaţie pentru acest proiect pilot, iar ieri, 17 noiembrie, al doilea oraş gazdă a fost Bucureştiul, unde au fost prezenţi peste 100 de oameni.

  • Cum a reuşit o tânără să găsească soluţia pentru ca o parte dintre agricultorii români să scape de pierderile cauzate de erori ale tractoriştilor sau inginerilor agronomi

    Pentru că pagubele suferite de culturile agricultorilor români, aparent mici şi cauzate de erorile umane, se pot solda cu scăderi consistente ale veniturilor, câţiva antreprenori au lansat Ogor, o aplicaţie care „veghează” terenurile arabile folosind date satelitare. Cum îi ajută pe fermieri să îşi diminueze pierderile?

    Aplicaţia se adresează în primul rând fermierilor mici şi medii, pentru care accesul rapid şi ieftin la date satelitare este foarte important pe parcursul sezonului. Astfel, fermierul monitorizează de la distanţă evoluţia culturii, descoperă problemele la timp şi intervine rapid acolo unde este nevoie”, spune Dafina Jeaca, cofondatoare, Ogor.

    Pe scurt, spune că aplicaţia a fost creată cu fermieri şi pentru fermieri, aspect care se vede şi în rezultatele lor de până acum. Potrivit ei, Ogor a ajuns cea mai utilizată aplicaţie care foloseşte date satelitare din România, acoperind 280.635,68 de hectare, adică peste 3% din suprafaţa arabilă a ţării. Fermierii, adaugă antreprenoarea, presupun din start că minimum 10% din cultură este pierdută din cauza erorilor umane (erori ale tractoriştilor, erori ale inginerilor agronomi). „Poate să nu pară mult, însă pentru o fermă de 1.000 de hectare, valoarea pierderii poate să ajungă la 100.000 de euro într-un an. Ogor ajută femierii să-şi recupereze cea mai mare parte din această pierdere, doar prin simpla monitorizare a culturilor”. În acest moment start-up-ul oferă imagini din satelit şi date meteo precise la nivel de parcelă, oferind un istoric al evoluţiei culturilor pe ultimii 5 ani.

    Proiectarea şi implementarea au început în august 2019, echipa din spatele produsului fiind formată din oameni cu peste 15 ani de experienţă în dezvoltarea de produse software. „Avem în echipă oameni care au dezoltat produse pentru Agenţia Europeană de Mediu şi Naţiunile Unite, cercetători pe date satelitare de la Politehnica Bucureşti, cercetători în inteligenţă artificială, ingineri agronomi cu experienţă internaţională, precum şi fermieri parteneri care ne-au ajutat în definirea specificaţiilor”, spune Dafina Jeaca cu mândrie. În acest moment, echipa Ogor e formată din 13 oameni care lucrează zilnic la funcţionalităţi, acoperind practic toate zonele dezvoltării afacerii (agronomi, programatori, cercetători, oameni de vânzări).

    Cum cei mai mulţi dintre oamenii implicaţi acum în afacere au lucrat pentru Agenţia Europeană de Mediu la un portal care colecta date satelitare pentru a le pune la dispoziţia statelor membre, „un mic studiu de piaţă ne-a arătat că aplicaţiile existente pe piaţa din România aveau un preţ prohibitiv pentru majoritatea fermierilor”, iar de aici nu a mai fost decât un pas până la ideea de a porni businessul şi lansarea propriu-zisă. „Am ştiut că putem să lansăm o aplicaţie mai bună şi mai ieftină pentru fermierii mici şi medii, segment ignorat complet de ceilalţi competitori.” Începuturile au fost însă „naive, crezând că dacă construieşti o unealtă utilă automat oamenii vor fi interesaţi de ea. Era simplă şi ieftină, prin urmare nu trebuia să avem niciun obstacol în comercializarea ei. Am descoperit însă că agricultura este o piaţă aparte, în care relaţiile personale contează foarte mult”, povesteşte antreprenoarea. Potrivit ei, în domeniu ai nevoie de un întreg sezon să convingi un fermier să te recomande altuia, tocmai fiindcă vor să fie siguri că aplicaţia le aduce beneficii imediate. „În ultimul an am făcut parteneriate cu jucători mari din industrie, tocmai pentru a îmbunătăţi distribuţia aplicaţiei şi pentru a oferi servicii conexe fermierilor.”

    Investiţia iniţială pentru lansarea businessului a fost asigurată de către Copernicus Incubation 2019, un program al Comisiei Europene dedicat start-up-urilor care folosesc date salitare. „Am fost primul start-up din România care a câştigat această finanţare, într-o competiţie acerbă cu celelalte echipe din Europa. Am continuat seria succeselor cu finanţări ale Agenţiei Europene Spaţiale, iarăşi o premieră, fiind primul start-up românesc care câştigă o linie de finanţare dedicată sectorului de afaceri, precum şi diverse premii internaţionale.” În paralel, spune că au avut discuţii cu angel investors din România, în final preferându-i pe cei care activau în agricultură şi care puteau contribui şi cu altceva în afară de bani. „Până în acest moment estimăm că investiţia în aplicaţie a fost de aproximativ 2 milioane de euro.” Pentru a folosi aplicaţia, utilizatorii trebuie să achite un cost de 114 euro pe an, indiferent de numărul de hectare. Pentru aceşti bani, fermierii primesc acces nelimitat la imagini de satelit începând cu anul 2017. „Fiind foarte ieftină, fermierii nu trebuie să apeleze la fonduri europene”, notează reprezentanţii businessului. În anul 2021, start-up-ul a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 150.000 de euro, „practic plecând de la zero”, iar fondatorii speră să închidă anul curent cu venituri de de 350.000 de euro, „asta depinzând însă de vânzările din toamnă, precum şi de parteneriatele în derulare”. Platforma nu necesită alte investiţii în echipamente sau o pregătire în prealabil. „Oricine ştie să citească o hartă poate să folosească imediat, iar faptul că este atât de simplu de utilizat este confirmat de cei 730 de utilizatori pe care îi avem în acest moment, de la lansarea oficială din septembrie 2020.” Până în prezent, businessul a înregistrat o creştere lunară a abonamentelor de 9,81%. Pentru anul viitor, fondatorii au în plan creşterea departamentului de vânzări de la trei oameni la zece, „ca să putem acoperi efectiv toată România”. Un alt target important, fixat pentru 2023, este să atingă 1 milion de hectare, în acest sens având bugetată o investiţie de 524.000 de euro, fonduri provenite de la Agenţia Spaţială Europeană şi companii private cu care antreprenorii au dezvoltat parteneriate. „Mottoul nostru este «IT românesc pentru agricultura românească», prin urmare nu plănuim o extindere pe alte pieţe, cel puţin în următorii ani, fiindcă piaţa din România mai are încă multe de oferit. Vorbim de servicii dincolo de datele satelitare, precum analizele de sol, creditare, asigurări, certificate de carbon şi agricultură de precizie servicii vitale fermierilor din România, mai ales în contextul schimbărilor climatice.”  

    A trecut cu bine prin acea etapă pentru că avea comenzi luate în avans, iar apoi lucrurile s-au mai liniştit. Inflaţia accelerată din 2022 şi toată incertitudinea care se arată la orizontul anului 2023 sunt însă presiuni suplimentare. „Ce ne-am propus pentru anul viitor este să ne mărim capacitatea de producţie prin atragerea de fonduri nerambursabile şi, dacă totul decurge conform planului de business, să deschidem primul magazin fizic din Capitală.” Antreprenoriatul nu este un drum uşor, e concluzia Ralucăi, ci e un domeniu care necesită curaj, forţă şi răbdare. Celor care le plac însă provocările ar putea să li se pară o aventură frumoasă.  

    „Fermierii presupun din start că minimum 10% din cultură este pierdută din cauza erorilor umane. Poate să nu pară mult, însă pentru o fermă de 1.000 de hectare, valoarea pierderii poate să ajungă la 100.000 de euro într-un an. Ogor ajută femierii să-şi recupereze cea mai mare parte din această pierdere, doar prin simpla monitorizare a culturilor.”

    Dafina Jeaca, cofondator, Ogor

     

  • Războiul pământului. Marii proprietari de terenuri şi marii arendaşi îşi fac propriile legi. Micii proprietari de terenuri se tem că arendaşii devin stăpâni pe pământul lor

    ♦ Contractul de arendă a terenului agricol ar putea să fie încheiat pentru o perioadă de minimum 10 ani, conform deciziei din 4 octombrie 2022 a Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor ♦ Preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Senat susţine că un contract de arendă pentru o perioadă de minimum 10 ani este la limita constituţionalităţii şi ar putea avea efect de bumerang.

    Obligativitatea încheierii unui contract de arendă pentru o perioadă de minimum 10 ani, decizie luată recent de Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor, a iscat mari dezbateri.

    Pe de-o parte, marii fermieri sunt de acord cu această decizie pentru că le asigură predictibilitate pentru a face investiţii şi este stabilit de la început preţul pentru arendă, iar pe de altă parte micii fermieri şi pro­prietari de terenuri susţin că ar putea fi păcăliţi, adică să primească un preţ mai mic pentru arendă şi arendaşii să devină stăpâni pe pământul lor.

    „Oamenii vor să ne dea pământul să-l lucrăm, dar să facem contract pe un an, pe doi sau pe trei ani. Le e frică să nu le luăm pământul sau să nu câştigăm prea mult pe pământul lor. Încă mai sunt proprietari din perioada comunistă, pensionari de la fabrici care se uită la profitul tău, dacă investeşti şi scoţi producţii bune pe pământul lor. Apoi, sunt acei spărgători de grevă, care dau mai mult într-un an să ia terenul“, spune Marcel Cristurean, care cultivă 22 de hectare cu legume, din care doar 3 în proprietate, în Sighişoara (judeţul Mureş).

    Marcel Cristu­rean, un preot pasionat de legumicultură care a pus bazele brandului Legume de Hetiur împreună cu soţia sa Iuliana Cristurean, consideră că era mai simplu ca contractul de arendă să se negocieze liber între arendaş şi arendator.  „Este la limita constituţionalităţii (contractul de arendă pe o perioadă de minimum 10 ani – n. red.). În plus, va avea un efect de bumerang. Proprietarii de teren vor refuza să mai facă contracte de arendă, pentru că vor exista probleme atunci când vor dori să vândă terenul şi se tem că vor fi puţini arendaşi interesaţi să plătească un preţ corect, ştiind că au contract pe următorii 10 ani. (…) Preţul arendei este pe 10 ani, iar acum arenda este în creştere de la an la an şi astfel proprietarii se feresc de contracte“, spune George Scarlat, preşedintele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senat.

    În România, peste 90% din exploataţiile agricole, adică circa 3 milioane, lucrează până în 5 hectare, iar pentru acestea extinderea este mai greoaie, astfel că o piaţă liberă i-ar fi ajutat să crească mai rapid. Mai mult, marii fermieri pot plăti un preţ mai avantajos pentru arendă şi un fermier cu până în 5 hectare nu au niciun cuvânt de spus, pentru că se intervine printr-o modificare a Codului Civil într-un contract între părţi. Spre exemplu, dacă această modificare ar apărea şi la contractul de închiriere a unui imobil, fiind impusă, ipotetic, o perioadă de minimum 5 ani între părţi, ar destabiliza piaţa.

    „Noi ne putem agăţa de faptul că e reglementat contractul de arendă, dar înţelegerea pentru a lucra pământul depinde de noi. Dacă eu mă înţeleg cu fermierul să mi-l dea pe un an şi am interes să îl lucrez, îl iau aşa şi reînnoim contractul anul viitor”, susţine Marcel Cristurean.

    El spune că în prezent are un contract de arendă pentru un teren pe o perioadă de 10 ani, pentru că aşa s-a înţeles cu proprietarul acestuia, menţionând că pentru producţia de legume este greu să scoată banii investiţi doar într-un an. Astfel, susţine că un contractul de arendă pentru o perioadă 10 ani l-ar ajuta pentru a face investiţii, dar l-ar şi încurcă, pentru că proprietarii de terenuri nu-şi doresc să arendeze pe o perioadă atât de lungă.

    Totodată, agricultura românească este foarte polarizată, pentru că pe de o parte deţine cele mai multe ferme mici şi pe de altă parte cele mai extinse exploataţii din UE. Fermele mici de?in 37,9% din terenul agricol al ??rii, cele mijlocii 32,2%, iar fermele mari 29,8%, conform datelor de la INS. Astfel, reglementarea contractului de arendă între două parţi private ar putea fi în favoarea uneia dintre ele, în acest caz în favoarea marilor fermieri.

    „Este corect să ai un contract de arendă pe minimum 10 ani, pentru că, în cazul meu, dacă vreau să fac o investiţie într-un sistem de irigaţii şi după ce o termin îmi cere proprietarul terenul, pentru că este al lui, nu am curajul să mai investesc. Dacă contractul de arendă este pe 10 ani, deja ai o garanţie că îţi amortizezi investiţia”, spune Dimitrie Muscă, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici din judeţul Arad, care lucrează peste 7.500 de hectare şi creşte anual 50.000 de capete de porci şi 3.000 de vaci de carne şi de lapte.

    Cu toate acestea, el crede că este nevoie de o portiţă în contract ca arendaşul să poată returna terenul proprietarului în condiţii deosebite. „Eu sunt maleabil. Dacă cineva mi-a dat terenul în arendă şi între timp i-a fost aprobată o investiţie cu co-finanţare din fonduri europene şi vine să-mi spună că vrea terenul înapoi, i-l dau. Sau poate are un necaz omul şi vrea să-l vândă ori n-a putut să-l lucreze o vreme şi acum poate, iar noi ne-am folosit de el şi am câştigat şi e normal să-l returnăm”, consideră Muscă.

    Nicu Temciuc, preşedintele Cooperativei Agricole Baza Siloz Cereal Grup din judeţul Botoşani, formată din 49 de fermieri ce cultivă în total o suprafaţă de 5.500 de hectare cu cereale, afirmă că un contract de arendă pe o perioadă de 7-10 ani este util atât pentru fermieri căci le oferă suport pentru investiţii, dat fiind că în primii 3 ani se fac investiţii pentru a aduce terenul la o formă optimă, scăpând de boli şi buruieni.

    „Multe fonduri de investiţii sau multinaţionale care nu lucrează terenul ni-l lăsau doar pentru 1 an în arendă şi speculează preţul arendei. Acum, arenda este de 1.200 – 1.500 de kilograme la grâu. Dacă facem un contract pe o anumită arendă pe 10 ani, eu zic că ne putem înţelege la preţ şi să îi dăm omului terenul înapoi sau să facem schimb dacă are nevoie de pământ, iar contractul se poate desfinţa oricând cu acordul ambelor părţi. (…) Anul acesta, de exemplu, am mărit arenda cu 30%, ne-am adaptat în funcţie de inflaţie”, a precizat Nicu Temciuc.

    Modificarea art. 1838 din Noul Codul Civil privind contractul de arendă a trecut în data de 4 octombrie 2022 de Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaţiilor, fiind stabilit ca contractul de arendă a terenului agricol să fie încheiat pentru o perioadă de minimum 10 ani. Acum, este în dezbatere la Comisia pentru Agricultură din Senat şi nu există un termen privind o decizie finală cu privire la această modificare, potrivit lui George Scarlat.

    Preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţiilor este Florin-Ionuţ Barbu (PSD), unul dintre oamenii de încredere ai lui Darius Vâlcov, fostul ministru de Finanţe în guvernul lui Victor Ponta, care cu puţin timp înainte de arestarea preventivă a lui Vâlcov a devenit director la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF). Adrian-Ionuţ Chesnoiu, fost ministru al Agriculturii – acuzat de abuz în serviciu – şi fost preşedinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţiilor, care în prezent este deputatul PSD Olt Adrian Chensoiu, susţinea, la rândul său, stabilirea unei perioade determinate pentru contractul de arendă – discuţiile iniţiale fiind pentru o perioadă de minimum 7 ani – pentru a elimina din factorii de risc la care este supus fermierul român.

    Printre marii fermieri din România, care exploatează cea mai mare parte din teren prin arendare, se numără şi Nutrelo Group, companie deţinută de Valentin Dragnea (80%) şi Gabriel Putinean (20%), unde Liviu Dragnea, fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor din România şi fost preşedinte al PSD, este director. Compania exploatează peste 10.000 de hectare, din datele ZF, fiind în primele 15 cele mai mari companii din România după suprafaţa cultivată şi unul dintre marii beneficiari de subvenţii, arată datele furnizate pentru ZF de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

  • Războiul pământului. Marii proprietari de terenuri şi marii arendaşi îşi fac propriile legi. Micii proprietari de terenuri se tem că arendaşii devin stăpâni pe pământul lor

    ♦ Contractul de arendă a terenului agricol ar putea să fie încheiat pentru o perioadă de minimum 10 ani, conform deciziei din 4 octombrie 2022 a Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor ♦ Preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Senat susţine că un contract de arendă pentru o perioadă de minimum 10 ani este la limita constituţionalităţii şi ar putea avea efect de bumerang.

    Obligativitatea încheierii unui contract de arendă pentru o perioadă de minimum 10 ani, decizie luată recent de Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor, a iscat mari dezbateri.

    Pe de-o parte, marii fermieri sunt de acord cu această decizie pentru că le asigură predictibilitate pentru a face investiţii şi este stabilit de la început preţul pentru arendă, iar pe de altă parte micii fermieri şi pro­prietari de terenuri susţin că ar putea fi păcăliţi, adică să primească un preţ mai mic pentru arendă şi arendaşii să devină stăpâni pe pământul lor.

    „Oamenii vor să ne dea pământul să-l lucrăm, dar să facem contract pe un an, pe doi sau pe trei ani. Le e frică să nu le luăm pământul sau să nu câştigăm prea mult pe pământul lor. Încă mai sunt proprietari din perioada comunistă, pensionari de la fabrici care se uită la profitul tău, dacă investeşti şi scoţi producţii bune pe pământul lor. Apoi, sunt acei spărgători de grevă, care dau mai mult într-un an să ia terenul“, spune Marcel Cristurean, care cultivă 22 de hectare cu legume, din care doar 3 în proprietate, în Sighişoara (judeţul Mureş).

    Marcel Cristu­rean, un preot pasionat de legumicultură care a pus bazele brandului Legume de Hetiur împreună cu soţia sa Iuliana Cristurean, consideră că era mai simplu ca contractul de arendă să se negocieze liber între arendaş şi arendator.  „Este la limita constituţionalităţii (contractul de arendă pe o perioadă de minimum 10 ani – n. red.). În plus, va avea un efect de bumerang. Proprietarii de teren vor refuza să mai facă contracte de arendă, pentru că vor exista probleme atunci când vor dori să vândă terenul şi se tem că vor fi puţini arendaşi interesaţi să plătească un preţ corect, ştiind că au contract pe următorii 10 ani. (…) Preţul arendei este pe 10 ani, iar acum arenda este în creştere de la an la an şi astfel proprietarii se feresc de contracte“, spune George Scarlat, preşedintele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senat.

    În România, peste 90% din exploataţiile agricole, adică circa 3 milioane, lucrează până în 5 hectare, iar pentru acestea extinderea este mai greoaie, astfel că o piaţă liberă i-ar fi ajutat să crească mai rapid. Mai mult, marii fermieri pot plăti un preţ mai avantajos pentru arendă şi un fermier cu până în 5 hectare nu au niciun cuvânt de spus, pentru că se intervine printr-o modificare a Codului Civil într-un contract între părţi. Spre exemplu, dacă această modificare ar apărea şi la contractul de închiriere a unui imobil, fiind impusă, ipotetic, o perioadă de minimum 5 ani între părţi, ar destabiliza piaţa.

    „Noi ne putem agăţa de faptul că e reglementat contractul de arendă, dar înţelegerea pentru a lucra pământul depinde de noi. Dacă eu mă înţeleg cu fermierul să mi-l dea pe un an şi am interes să îl lucrez, îl iau aşa şi reînnoim contractul anul viitor”, susţine Marcel Cristurean.

    El spune că în prezent are un contract de arendă pentru un teren pe o perioadă de 10 ani, pentru că aşa s-a înţeles cu proprietarul acestuia, menţionând că pentru producţia de legume este greu să scoată banii investiţi doar într-un an. Astfel, susţine că un contractul de arendă pentru o perioadă 10 ani l-ar ajuta pentru a face investiţii, dar l-ar şi încurcă, pentru că proprietarii de terenuri nu-şi doresc să arendeze pe o perioadă atât de lungă.

    Totodată, agricultura românească este foarte polarizată, pentru că pe de o parte deţine cele mai multe ferme mici şi pe de altă parte cele mai extinse exploataţii din UE. Fermele mici de?in 37,9% din terenul agricol al ??rii, cele mijlocii 32,2%, iar fermele mari 29,8%, conform datelor de la INS. Astfel, reglementarea contractului de arendă între două parţi private ar putea fi în favoarea uneia dintre ele, în acest caz în favoarea marilor fermieri.

    „Este corect să ai un contract de arendă pe minimum 10 ani, pentru că, în cazul meu, dacă vreau să fac o investiţie într-un sistem de irigaţii şi după ce o termin îmi cere proprietarul terenul, pentru că este al lui, nu am curajul să mai investesc. Dacă contractul de arendă este pe 10 ani, deja ai o garanţie că îţi amortizezi investiţia”, spune Dimitrie Muscă, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici din judeţul Arad, care lucrează peste 7.500 de hectare şi creşte anual 50.000 de capete de porci şi 3.000 de vaci de carne şi de lapte.

    Cu toate acestea, el crede că este nevoie de o portiţă în contract ca arendaşul să poată returna terenul proprietarului în condiţii deosebite. „Eu sunt maleabil. Dacă cineva mi-a dat terenul în arendă şi între timp i-a fost aprobată o investiţie cu co-finanţare din fonduri europene şi vine să-mi spună că vrea terenul înapoi, i-l dau. Sau poate are un necaz omul şi vrea să-l vândă ori n-a putut să-l lucreze o vreme şi acum poate, iar noi ne-am folosit de el şi am câştigat şi e normal să-l returnăm”, consideră Muscă.

    Nicu Temciuc, preşedintele Cooperativei Agricole Baza Siloz Cereal Grup din judeţul Botoşani, formată din 49 de fermieri ce cultivă în total o suprafaţă de 5.500 de hectare cu cereale, afirmă că un contract de arendă pe o perioadă de 7-10 ani este util atât pentru fermieri căci le oferă suport pentru investiţii, dat fiind că în primii 3 ani se fac investiţii pentru a aduce terenul la o formă optimă, scăpând de boli şi buruieni.

    „Multe fonduri de investiţii sau multinaţionale care nu lucrează terenul ni-l lăsau doar pentru 1 an în arendă şi speculează preţul arendei. Acum, arenda este de 1.200 – 1.500 de kilograme la grâu. Dacă facem un contract pe o anumită arendă pe 10 ani, eu zic că ne putem înţelege la preţ şi să îi dăm omului terenul înapoi sau să facem schimb dacă are nevoie de pământ, iar contractul se poate desfinţa oricând cu acordul ambelor părţi. (…) Anul acesta, de exemplu, am mărit arenda cu 30%, ne-am adaptat în funcţie de inflaţie”, a precizat Nicu Temciuc.

    Modificarea art. 1838 din Noul Codul Civil privind contractul de arendă a trecut în data de 4 octombrie 2022 de Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaţiilor, fiind stabilit ca contractul de arendă a terenului agricol să fie încheiat pentru o perioadă de minimum 10 ani. Acum, este în dezbatere la Comisia pentru Agricultură din Senat şi nu există un termen privind o decizie finală cu privire la această modificare, potrivit lui George Scarlat.

    Preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţiilor este Florin-Ionuţ Barbu (PSD), unul dintre oamenii de încredere ai lui Darius Vâlcov, fostul ministru de Finanţe în guvernul lui Victor Ponta, care cu puţin timp înainte de arestarea preventivă a lui Vâlcov a devenit director la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF). Adrian-Ionuţ Chesnoiu, fost ministru al Agriculturii – acuzat de abuz în serviciu – şi fost preşedinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţiilor, care în prezent este deputatul PSD Olt Adrian Chensoiu, susţinea, la rândul său, stabilirea unei perioade determinate pentru contractul de arendă – discuţiile iniţiale fiind pentru o perioadă de minimum 7 ani – pentru a elimina din factorii de risc la care este supus fermierul român.

    Printre marii fermieri din România, care exploatează cea mai mare parte din teren prin arendare, se numără şi Nutrelo Group, companie deţinută de Valentin Dragnea (80%) şi Gabriel Putinean (20%), unde Liviu Dragnea, fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor din România şi fost preşedinte al PSD, este director. Compania exploatează peste 10.000 de hectare, din datele ZF, fiind în primele 15 cele mai mari companii din România după suprafaţa cultivată şi unul dintre marii beneficiari de subvenţii, arată datele furnizate pentru ZF de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

  • Praga: Virgil Popescu vrea măsuri accelerate de gestionare a preţurilor la gaze şi energie în UE

    Virgil Popescu a dezvăluit pe Facebook ce a discutat cu omologii europeni.

    „Cu ocazia reuniunii de astăzi, am subliniat importanţa unor măsuri accelerate şi eficiente de gestionare a preţurilor ridicate la gaze naturale şi energie precum şi prezentarea de către Comisia Europeană a unor soluţii cu privire la designul pieţei de energie în cel mai scurt timp, în sensul decuplării preţului la gazele naturale de preţul la energie electrică. Această măsura este necesară pentru a asigura reflectarea mixului energetic diversificat şi a tehnologiilor cu costuri reduse în facturile finale ale consumatorilor”, a scris Popescu pe reţeaua de socializare.

    Participanţii au discutat şi despre gazele naturale, poziţia României fiind că se impune introducerea în cel mai scurt timp a unui plafon la tranzacţiile cu gaze naturale pe piaţa europeană care va duce la un preţ mai redus la energia electrică produsă pe bază de gaze naturale, la agentul termic şi la materia primă utilizată în industria de profil. Măsura plafonării ar trebui implementată la nivelul întregii Uniuni, pentru importurile de gaze naturale indiferent de provenienţă şi pentru tranzacţiile interne, cu asigurarea securităţii în aprovizionare, a susţinut ministrul român.

    Totodată, s-a vorbit despre noile proiecte din domeniul energetic.

    „În scopul consolidării securităţii în aprovizionare la nivel naţional şi regional, România susţine continuarea proiectelor de construcţie a unor noi capacităţi de producere a energiei electrice, prin maximizarea utilizării surselor interne de energie. Astfel, România va continua dezvoltarea proiectelor în domeniul energiei regenerabile, fiind planificată o cantitate suplimentară de 6,9 GW până în 2030, al gazelor naturale prin continuarea extracţiei din Marea Neagră, dar şi a proiectelor onshore, inclusiv de infrastructură precum şi în domeniul nuclear prin finalizarea proiectelor de la Cernavodă şi implementarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni. În acest context, România susţine o abordare neutră din punct de vedere al tehnologiilor, fiind necesară utilizarea tuturor surselor cu emisii scăzute de carbon pentru a atinge cumulativ obiectivele de independenţă energetică şi decarbonizare”, a precizat ministrul român al Energiei.

    Participanţii au mai vorbit despre Republica Moldova şi despre incidentele de la centrala nucleară Zaporojie, anunţând că sprijină demersurile AIEA de a stabili, în regim de urgenţă, o zonă de securitate nucleară şi protecţie în jurul centralei.