BusinessMagazin

Tag: FBI

  • FBI menţine recomandarea de nepunere sub acuzare a lui Hillary Clinton, cu 2 zile înainte de alegeri

    FBI a anunţat că îţi menţine recomandarea de nepunere sub acuzare a candidatului democrat la preşedenţia SUA, Hillary Clinton, pentru folosirea unui server privat în perioada mandatului de secretar de Stat, notează Reuters online.

    FBI a efectuat o analiză a emailurilor recent descoperite şi nu a găsit nimic incriminatoriu în acestea, a anunţat directorul FBI, James Comey, cu două zile înainte de data alegerilor prezidenţale care vor avea loc la 8 noiembrie.

    “În cursul procesului am analizat toate mesajele trimise sau primite de Hillary Clinton în perioada în care era secretar de Stat,” a declarat Comey, adăugând că “Pe baza analizei noastre, nu ne-am schimbat concluziile exprimate în luna iulie.”

    O sursă familiară cu acest caz a declarat pentru Reuters că prin această decizie se pune capăt anchetei FBI privind emailurile lui Clinton.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Răsturnare de situaţie! America este în flăcări înainte de alegeri. O înregistrare secretă a ieşit la iveală, iar situaţia a ieşit de sub control

    O serie de înregistrări secrete ale unui suspect care vorbeşte despre Fundaţia Clinton a aprins o nouă bătălie internă între agenţii FBI, care au vrut să investigheze cazul, şi procurorii anti-corupţie, care au catalogat declaraţiile fără valoare, scrie WSJ.

    Agenţii FBI, folosind informaţii şi înregistrări dintr-un scandal de corupţie fără legătură, au crezut că au găsit destule dovezi pentru a demara o investigaţie agresivă asupra fundaţiei Clinton. Scandalul a pornit în vara lui 2015, pe premisele unor declaraţii făcute în cartea unui autor conservator: ”Clinton Crash: Povestea nespusă a modului în care guvernele străine şi afacerile i-au îmbogăţit pe Hillary şi Bill”.

    Răsturnare de situaţie! America este în flăcări înainte de alegeri. O înregistrare secretă a ieşit la iveală, iar situaţia a ieşit de sub control

  • Răsturnare de situaţie cu doar câteva zile înainte de alegeri. Hillary Clinton primeşte o lovitură de proporţii

    Biroul Federal pentru Investigaţii (FBI) din Statele Unite a iniţiat o anchetă în cazul mailurilor private utilizate de candidatul democrat la funcţia de preşedinte, Hillary Clinton, în timp ce deţinea funcţia de secretar de Stat american.

    Biroul Federal pentru Investigaţii a transmis vineri o notificare oficială Comisiei Juridice a Senatului SUA în legătură cu ancheta care vizează utilizarea de către Hillary Clinton a unui server de mail privat în timp ce era secretar de Stat.

    Răsturnare de situaţie cu doar câteva zile înainte de alegeri. Hillary Clinton primeşte o lovitură de proporţii

  • Acesta este cel mai căutat român din lume. FBI a făcut anunţul pe siteul oficial. Infracţiunile sale depăşesc orice inchipuire

    FBI oferă o recompensă de un milion de dolari pentru hackerul originar din Alexandria, care este căutat de 4 ani de autorităţi, figurând pe locul 2 în lista celor mai căutaţi infractori cibernetici.

    Hackerul a fost reţinut în 2010 de procurorii DIICOT în cadrul operaţiunii “Valea Regilor” alături de alte 33 persoane. Însă, acesta a reuşit să fugă în perioada de 4 ore lăsat liber între momentul expirării mandatului de reţinere şi ora emiterii celui de arest preventiv

    Acesta este cel mai căutat român din lume. FBI a făcut anunţul pe siteul oficial. Infracţiunile sale depăşesc orice imaginaţie

  • Cum a hackuit FBI iPhone şi ce a obţinut

    Cazul FBI împotriva Apple a fost închis, dar consecinţele acestui demers vor fi resimţite mult timp de-acum înainte. Pe de-o parte, compania condusă de Tim Cook insistă că acest caz nici nu trebuia să existe; de cealaltă parte, FBI pare să se confrunte cu cea mai mare criză de PR din istoria sa.

    Disputa dintre Apple şi FBI a ajuns la sfârşit după ce Biroul de Investigaţii al Statelor Unite a renunţat la petiţia către Curtea de Justiţie din California prin care voia să oblige compania să deblocheze telefonul unuia dintre atacatorii terorişti din San Bernardino. În final, nu a fost necesară intervenţia inginerilor de la Apple pentru a trece de protecţia telefonului, hackul fiind realizat de către o companie terţă, specializată în astfel de servicii.

    Aceasta este o veste bună pentru Apple şi pentru întreaga industrie de dezvoltatori de hardware şi software, companiile nefiind astfel obligate să ofere codul sursă al sistemelor de protecţie, iar forţele de ordine neputând accesa dispozitivele după bunul plac. Nu a fost dezvăluită metoda de hacking folosită şi nici dacă informaţiile stocate pe telefon includ dovezi care ar putea ajuta în investigaţia cazului San Bernardino. Nu este clar nici dacă metoda folosită pentru telefonul lui Syed Rizwan Farook funcţionează şi pe alte modele de iPhone. Acesta deţinea un iPhone 5C actualizat la versiunea 9.0 de iOS. ultimul model cu arhitectură pe 32 de biţi de la Apple. Este posibil ca hackul să nu poată fi rulat pe modelele mai noi, construite în jurul instrucţiunilor pe 64 de biţi.

    FBI-ul încearcă să nu ofere foarte multe detalii pe parcursul investigaţiei, însă probabil că vor oferi mai multe amănunte odată ce acestea devin publice. În acest moment, nu a fost divulgat nici măcar numele companiei care a asistat deblocarea telefonului.

    Întregul caz al FBI s-a bazat pe legea numită All Writs Act, parte a Actului Judiciar din 1789. Acest act stipulează că orice persoană sau organizaţie trebuie să ajute autorităţile atunci când situaţia în cauză o cere; ea nu poate fi însă aplicată în cazul în care asistenţa oferită presupune încălcarea unei alte legi. Iar aceasta a fost fereastra pe care marile companii au folosit-o pentru a câştiga procesele.

    Varianta actuală a legii a fost promulgată în 1911, iar prima decizia istorică pe baza acestei legi a fost dată în 1977, într-o dispută între Statele Unite şi Compania de Telefonie New York: sentinţa obliga operatorul să ajute la instalarea unui dispozitiv de urmărire a apelurilor realizate de către un suspect. Deşi decizia respectivă părea să fi creat un precedent, foarte puţine cazuri au mai fost câştigate, până în prezent, de autorităţi.

    „Credibilitatea FBI a atins un minim istoric“, susţine Evan Greer, director de campanie pentru organizaţia nonguvernamentală Fight for the Future. „Au minţit, în repetate rânduri, atât publicul cât şi instanţele de judecată pentru a crea un precedent periculos care ar fi atentat la siguranţa fiecăruia. Din fericire, utilizatorii de internet s-au mobilizat repede şi au reuşit să explice riscurile unui backdoor.“

    Declaraţiile lui Greer sunt uşor prăpăstioase, dar ele reflectă ideile multor oameni care s-au arătat indignaţi de cererile instituţiei americane. Părerile pe acest subiect sunt, evident, împărţite; Dan Primack, de la Fortune, crede că totul a fost doar o mişcare ingenioasă de marketing semnată Apple. Bloggerul de tehnologie Ben Thompson vede lucrurile puţin altfel: „Nimeni nu a ieşit bine din toată această poveste. Orice beneficiu ar fi avut Apple de pe urma ideii că vinde telefoane sigure a dispărut atunci când telefonul a fost deblocat; iar FBI nu numai că nu a reuşit să creeze un precedent pentru a forţa alte companii să îi ajute, dar s-au prezentat drept o instituţie incompetentă“.
    Edward Snowden a intrat şi el în horă cu un mesaj adresat mai degrabă instituţiilor media: „Jurnalişti, reţineţi că autorităţile au spus de mai multe ori că telefonul nu poate fi deblocat, deşi experţii au indicat cu totul altceva. Cine a avut în cele din urmădreptate?“.

    Cât despre procedura folosită de FBI, reprezentanţi ai companiilor de cybersecurity consideră că este vorba de ceva destul de simplu. Cei de la Errata Security notează că „sunt şanse destul de mici ca terţa parte care a deblocat telefonul să fi reconstruit un sistem de operare; e vorba, probabil, de o intervenţie în forţă, folosită de hackeri la majoritatea telefoanelor.“
    Pentru Apple, problemele însă continuă: faptul că FBI a reuşit să deblocheze telefonul înseamnă că există o vulnerabilitate la nivelul sistemului de operare care permite acest lucru. Astfel, într-o spectaculoasă inversare de roluri, compania condusă de Tim Cook vrea să acţioneze în instanţă biroul federal pentru a obţine detalii legate de modul de deblocare. Cât succes vor avea rămâne de văzut.

    Întreaga poveste bazată pe disputa dintre securitate naţională şi dreptul la intimitate s-a încheiat fără a avea un punct culminant, dar subiectul ar putea redeveni actual în orice moment. Ce vor face instituţiile de securitate de acum înainte? Vor apela la companii specializate, trecând peste producători, sau vor încerca să obţină ajutorul acestora acţionându-i în instanţă? Deşi nu au avut foarte mult succes până în prezent, sistemul legal american trebuie să dea o singură decizie favorabilă pentru a înclina definitiv balanţa.

  • Disputa Apple – FBI: o întrebare simplă cu un răspuns extrem de complicat

    Datele problemei s-au schimbat însă trei ani mai târziu, după ce Edward Snowden, angajat al NSA, a făcut publice mii de documente confidenţiale. Opinia publică a început să reacţioneze la ideea că guvernul poate accesa informaţii private, iar Apple a dovedit, încă o dată, că gândeşte cu un pas înainte.

    În 2014, noul sistem de operare folosit de Apple era primul care cripta toate datele din telefon, inclusiv fotografii, e-mail-uri sau istoria achiziţiilor de pe iTunes. Un update la modulul de securitate, menit să protejeze utilizatorul în cazul unui furt, avea rolul de a şterge integral conţinutul dispozitivului dacă parola era introdusă greşit de 10 ori.
    Care este legătura dintre un modul de securitate şi un proces între Apple şi FBI? Un iPhone 5C şi proprietarul său, Syed Farook.

    Farook, în vârstă de 28 de ani, şi soţia sa Tashfeen Malik, în vârstă de 27 de ani, au deschis focul în timpul unei petreceri la un centru de servicii sociale pentru persoane cu dizabilităţi din oraşul San Bernardino, în statul american California, omorând 14 oameni şi rănind grav alţi 21. Incidentul avea loc pe 3 decembrie 2015.

    Câteva ore mai târziu, poliţia care îi urmărea pe atacatori a deschis focul asupra unui vehicul de teren, la aproximativ trei kilometri de locul atacului, iar bărbatul şi femeia, dotaţi cu arme de asalt, pistoale şi haine de luptă, au fost ucişi.

    La câteva zile după atentat, într‑un rar discurs pe care l-a susţinut în Biroul Oval, preşedintele Barack Obama a încercat să liniştească o opinie publică americană tot mai îngrijorată în legătură cu lupta împotriva jihadismului, care până nu demult părea să se poarte în străinătate. Însă aceste declaraţii nu au reuşit să-i calmeze pe criticii săi republicani, care-l acuză de mult timp că subestimează puterea militanţilor.

    Pe un ton măsurat, el şi-a folosit cele 14 minute ale intervenţiei televizate pe postul naţional pentru a trasa, cu atenţie, o linie între ceea ce va face şi ce nu va face. Obama s-a angajat, de exemplu, să-i „vâneze pe conspiratorii terorişti“ oriunde s-ar afla. Însă „nu trebuie să ne lăsăm atraşi din nou într-un război terestru îndelungat şi costisitor în Irak şi Siria“, a subliniat el.

    Pentru a-i vâna „oriunde s-ar afla“, autorităţile trebuie mai întâi să ştie pe cine şi ce să caute. Iar acesta este principalul argument al FBI: telefonul lui Farook poate conţine informaţii ce pot duce la alţi terorişti sau ce pot dejuca acţiuni teroriste înainte ca acestea să se întâmple.

    Autorităţile au încercat fără succes să acceseze telefonul lui Farook, aşa că au obţinut un ordin judecătoresc care obliga Apple să ajute la obţinerea informaţiilor din iPhone. Chiar dacă reprezentanţii companiei au explicat că pentru acest lucru ei trebuie să construiască, de la zero, un cod de acces, cei de la FBI au cerut în continuare punerea în aplicare a ordinului.

    Pe 15 februarie, Tim Cook, CEO al Apple, a trimis un e-mail angajaţilor anunţându-i că nu va permite stabilirea unui „precedent periculos pentru libertăţile civile ale oamenilor“. El a întărit ideea că Apple nu are niciun fel de milă faţă de terorişti, dar că slăbirea securităţii pe telefoane nu este de bun augur. Cook a cerut crearea unei comisii de experţi în tehnologie şi drepturi civile pentru a discuta consecinţele împlinirii unui astfel de mandat asupra legii, securităţii naţionale şi a libertăţii personale.

    Autorităţile spun însă că nu au cerut celor de la Apple dezvoltarea unei „superchei“ care să deschidă orice iPhone; ci, mai degrabă, un cod care să permită reprogramarea unui anume telefon astfel încât să poată ghici parola fără ca toate datele să fie şterse după 10 încercări nereuşite. Odată ce software-ul a fost creat, autorităţile pot folosi „forţa brută“ pentru a bombarda telefonul cu diverse combinaţii până o găsesc pe cea corectă. Argumentul, crede Richard Quest, analist la CNN, e unul de ordin semantic: dezvoltarea unui software care să ocolească bariera de autoştergere şi să permită un hack este acelaşi lucru cu dezvoltarea unei superchei.

    Acuzaţiile nu au întârziat să apară: FBI i-a acuzat pe cei de la Apple că pun marketing-ul înaintea securităţii statului, în vreme ce Apple a acuzat biroul federal de incompetenţă.

  • Black Mass, un regal actoricesc

    Black Mass este un film la care te uiţi cu plăcere, fascinat de talentul actorilor implicaţi. Este însă un film pe care îl uiţi repede, un film care nu şi-a atins adevăratul potenţial.

    Pentru început, trebuie spus că toţi actorii din Black Mass joacă impecabil, chiar şi cei cu roluri secundare. Din acest punct de vedere, recunosc că nu am mai văzut de ceva timp un film de o asemenea calitate. Regizorul Scott Cooper ar fi putut profita de actorii pe care i-a avut la dispoziţie, dezvoltând mai bine anumite personaje şi relaţia acestora cu publicul. Din păcate, Cooper a ales să prezinte mai multe evenimente similare, care dau falsa impresie a unui Whitey Bulger unidimensional. Depp îşi face treaba impecabil, dar are prea puţină treabă de făcut.

    Whitey Bulger este cel mai bun rol al lui Depp din ultimii zece ani, iar actorul avea nevoie de acest rol ca de apă. După filme precum Transcendence, Lone Ranger sau Mortdecai, Depp intrase într-un con de umbră din care numai un rol dramatic îl mai putea salva. Iar Black Mass pare să fie creat cu acest scop: este un film construit în jurul unui actor şi pentru acest actor.

    Iese în evidenţă Joel Edgerton, care pare să fi primit cea mai mare libertate de exprimare în rolul agentului John Connoly. Connoly pare să fie, de mai multe ori în film, personajul cu cel mai mult de pierdut, iar Edgerton speculează impecabil aceste momente.

    Benedict Cumberbatch nu se dezminte şi joacă perfect, chiar dacă timpul său pe ecran este destul de scurt. I-am mai remarcat şi pe Rory Cochrane şi Kevin Bacon; repet, toţi actorii joacă fără cusur.

    Black Mass putea deveni un film de referinţă, precum Goodfellas sau mai ales The Departed. Ceea ce lipseşte în filmul lui Cooper este un punct culminant: acţiunea se desfăşoară liniar, fără momente dramatice şi fără schimbări neaşteptate. Aflăm de la început că Whitey Bulger este informator al FBI, iar restul filmului prezintă modul în care ceilalţi află acest lucru sau încearcă să se obişnuiască cu ideea.

    În distribuţie îi regăsim pe Johnny Depp (Pirates of the Caribbean, What’s Eating Gilbert Grape, Blow), Joel Edgerton (Warrior, The Great Gatsby), Benedict Cumberbatch (The Imitation Game, Sherlock), Dakota Johnson (The Social Network, Fifty Shades of Grey), Rory Cochrane (Argo, Public Enemies) şi Kevin Bacon (Mystic River, Footloose, Sleepers). Regia este semnată de Scott Cooper, aflat la al treilea lung metraj după Crazy Heart şi Out of the Furnace.

    Scenariul are la bază cartea „Afaceri necurate: povestea adevărată a unei alianţe necurate între FBI şi mafia irlandeză“, semnată de Dick Lehr şi Gerard O’Neill. Black Mass relatează povestea adevărată a unuia dintre cei mai controversaţi mafioţi din America, „Whitey“ Bulger, care a devenit informator al FBI pentru a-şi elimina competitorii de pe străzile din Boston.

    În concluzie, Black Mass este un film ce trebuie văzut măcar pentru actorii care împart ecranul.
     

  • Ce vedem la cinema: Sicario

    La graniţa dintre Statele Unite şi Mexic, legea nu există, iar neexperimentata agentă FBI Kate Mercer (Emily Blunt) devine martoră a traficului internaţional de droguri desfăşurat cu implicarea forţelor guvernamentale (Josh Brolin, Benicio Del Toro). Miza creşte atunci când aceştia trebuie să îl prindă pe capul întregii organizaţii criminale.

    Benicio Del Toro este principalul colaborator în misiunea condusă de FBI la graniţă, iar trecutul întunecat al acestuia o va face pe Kate să pună la îndoială tot ce ştia pentru a supravieţui.

    Din 18 septembrie, Freeman Entertainment prezintă pe marile ecrane din România filmul de acţiune Sicario: Asasinul cu Emily Blunt, Benicio Del Toro şi Josh Brolin în rolurile principale.

  • FBI le cere comercianţilor să fie atenţi la antichităţile jefuite de gruparea Stat Islamic

    Într-o alertă publicată joi, FBI a spus că comunitatea ar trebui să încerce să împiedice cumpărarea şi vânzarea artifactelor, în caz contrar, veniturile putând sprijini terorismul.

    “Dispunem în prezent de informaţii credibile că unor cetăţeni americani li s-au oferit proprietăţi culturale care se pare că au fost sustrase recent din Siria şi Irak”, a declarat Bonnie Magness-Gardiner, managerul programului FBI de combatere a furtului de obiecte de artă.

    FBI le cere comercianţilor şi colecţionarilor să fie precauţi atunci când achiziţionează artifacte din Siria şi Irak, întrucât cumpărarea unor bunuri jefuite de gruparea Stat Islamic ar putea reprezenta o infracţiune federală.

    Gruparea jihadistă Statul Islamic (SI) l-a decapitat în public, săptămâna trecută, pe fostul director al Antichităţilor din oraşul antic Palmira, pentru că a refuzat să dezvăluie locaţia artifactelor, şi a aruncat în aer un vechi templu din oraş.

     

  • FBI consideră gruparea Stat Islamic o ameninţare mai mare decât al-Qaida

    Comey a spus că ameninţarea venită din partea al-Qaida şi în mod special cea din partea Grupului Khorasan, o organizaţie afiliată din Siria, a fost “în mod semnificativ diminuată” de raidurile aeriene americane, în urma cărora a fost ucis, luna aceasta, liderul jihadist Muhsin al Fadhli.

    În schimb, gruparea Stat Islamic a devenit extrem de eficace în recrutarea “sufletelor tulburate” prin intermediul reţelelor sociale, îndemnându-i pe musulmanii care nu pot călători spre Orientul Mijlociu “să ucidă acolo unde sunt”. Directorul FBI a adăugat că SI are 21.000 de abonaţi pe Twitter, din întreaga lume.

    El a subliniat că “oamenii la care gruparea Stat Islamic încearcă să ajungă sunt oameni pe care al-Qaida nu i-ar folosi niciodată, întrucât sunt deseori instabili, consumatori de droguri”.

    Conform lui James Comey, FBI a arestat recent un număr semnificativ de persoane care au fost radicalizate, prevenind astfel atacuri, însă sute de suspecţi rămân în libertate.

    Cu doar un an în urmă, FBI subestima ameninţarea venită din partea SI, fiind mai îngrijorată cu privire la un atentat de amploare al Grupului Khorasan sau al filialei al-Qaida în Yemen, împotriva unui avion cu pasageri.

    Liderul Grupului Khorasan, Muhsin al Fadhli, ucis într-un raid aerian american luna aceasta, a luptat alături de al-Qaida şi talibani în Afganistan, şi a fost printre “puţinii lideri al-Qaida de încredere ce au fost anunţaţi dinainte despre atentatele de la 11 septembrie 2001”, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, căpitanul Jeff Davis, într-un comunicat.