Şi aceasta este problema României în business.
Companiile româneşti, antreprenorii români, au creat produse, au creat servicii, dar au uitat sau nu au mai apucat să creeze şi un brand.
Suntem mulţumiţi când vedem Made in Romania, dar brandul s-ar putea să nu fie românesc.
Coca-Cola este poate cel mai bun exemplu de marketing al lumii. Produsul în sine este simplu: apă, zahăr, sirop, sifon. O banală reţetă care însă este prezentată drept cea mai secretă reţetă a lumii.
Toată lumea a copiat produsul, conţinutul, dar nu a reuşit să copieze brandul, povestea şi marketingul Coca-Cola.
La fel este şi în cazul Pepsi-Cola.
Ikea nu a făcut şi nici nu face mare lucru; vinde nişte mese, nişte scânduri, nişte rafturi la pachet. Produsul este şi made in Romania, dar brandul este Ikea.
iPhone-ul este unul singur, chiar dacă este produs în China.
Nu mai are nicio importanţă unde este produs pantoful de sport, atâta timp cât brandul este Adidas sau Nike.
Americanii au dat producţia produselor Nike ţărilor asiatice, păstrând brandul, marketingul, diviziile de cercetare şi inovare.
La fel fac toate marile companii ale lumii.
Cele mai multe îşi fabrică produsele în altă parte decât în ţara de origine, dar după schiţele, mostrele, reţetele lor.
În România sunt centre de servicii care discută cu clienţi internaţionali fără ca beneficiarii serviciilor să ştie că vorbesc cu cineva dintr-un birou din Pipera. Clientul a sunat la call center-ul unei companii, al unui brand, şi nici nu are importanţă cine livrează produsul.
Pentru că nu au avut timp să-şi creeze brandul, să lucreze la partea de cercetare şi dezvoltare a produselor şi serviciilor oferite, companiile româneşti şi antreprenorii români s-au trezit acum că au nevoie de un brand care le aduce o valoare adăugată mai mare.
Un brand puternic dublează valoarea unei companii şi atrage angajaţii, au spus speakerii prezenţi la proiectul ZF Branduri româneşti, organizat împreună cu Raiffeisen Bank.
Dacă ai un brand cunoscut, consumatorul îţi solicită produsele, spune Levente Szell, directorul general al Agroserv.
Cosmin Moldovan, directorul general al Carmangeriei Moldovan, spune: „Când am deschis firma în anul 1993, am ales un nume care era greu de reţinut, iar după 15 ani am făcut rebranding şi am ales să schimbăm numele în Carmangeria Moldovan. Anul acesta ne vom preocupa să ne creăm un brand de bun angajator”.
Acest număr din Business Magazin este dedicat companiilor care au vrut să-şi prezinte o inovaţie.
Nu avem pretenţia că sunt cele mai importante inovaţii din România. Nici pe departe, dar vrem să spunem că este un început în demersul nostru de a convinge companiile să-şi prezinte inovaţiile, să le explice, să arate rezultatele obţinute pentru a oferi un exemplu pentru piaţă.
Lăptăria cu Caimac nu face ceva deosebit, adică vinde lapte. Dar nu orice fel de lapte, şi nu în orice fel de ambalaj.
Orice schimbare într-un produs sau un serviciu poate fi considerată o inovaţie.
Berea la PET s-a inventat în România la Bere Mureş, atunci când compania era pusă cu spatele la zid.
Inovaţia este în faţa noastră, iar sărăcia şi nevoile te fac să fii mai creativ pentru a încerca să ieşi în evidenţă cu bani mai puţini.
Nimeni nu are banii companiei Coca-Cola, dar oricine poate să facă un suc din anumite plante care să prindă teren şi în final un produs care să fie cumpărat chiar de către Coca-Cola.
România este considerată o ţară cu ingineri buni, dar care au nevoie să fie puşi într-un sistem care să le permită utilizarea minţii în crearea de produse şi servicii care să aibă utilitate în piaţă.
Acum 20 de ani, a început un prim val de call centere, a urmat un val de centre de servicii, iar acum urmează un val de centre de cercetare şi dezvoltare.
Pe baza experienţei câştigate aici, mă aştept ca inginerii şi cercetătorii români să creeze produse şi servicii inovatoare, întâi Made in Romania şi apoi ca brand.
Companiile româneşti şi-au dedicat ultimii 20 de ani creării companiei şi realizării unui produs sau serviciu.
Următorii 20 de ani vor fi pentru crearea unui brand, pentru inovare şi cercetare, asta dacă nu vor să iasă din piaţă.
Şi revin la întrebarea din titlu. Cine este mai puternic: produsul sau brandul? Cine face mai mulţi bani?
Tag: fata
-
Cine este mai puternic: produsul sau brandul?
-
Noutăţi despre starea de sănătate a lui Michael Schumacher: Am stat în faţa lui, l-am ţinut de mâini şi l-am privit. S-a mai împlinit la faţă
Ex-pilotul german a fost în comă, a suportat mai multe operaţii şi acum este sub supravegherea specialiştilor neurologi. La domiciliul lui Schumacher, familia a amenajat o adevărată unitate medicală, tratamentul costând peste 130.000 de euro săptămânal.
“Am stat în faţa lui, l-am ţinut de mâini şi l-am privit. S-a mai împlinit la faţă. Simte că e înconjurat de oameni care-l iubesc, care ţin la el şi care slavă Domnului ţin curioşii departe. În rugăciunile mele îl includ mereu pe Michael Schumacher şi pe familia sa”, a spus Georg Ganswein, conform presei internaţionale.Recent, Sabine Kehm, managerul lui Schumacher, a explicat de ce fanii pilotului nu primesc prea multe informaţii despre starea sa de sănătate.Schumacher s-a lovit la cap în decembrie 2013, când era la schi în Elveţia. De atunci nu s-au mai aflat detalii importante despre starea sa, familia limitânu-se la comentarii oficiale generale. -
Faţa nevăzută a monedelor virtuale: Cum se mai fac mii de dolari din criptomonede
Personalităţi autoproclamate din social media iau mii de dolari pentru recenzii, institute de cercetare acceptă plăţi în monedele virtuale pe care le recenzează, şi există experţi care vor evalua pozitiv orice, pentru un preţ. Toate acestea practici sunt des întâlnite, potrivit a mai mult de două duzini de oameni de pe piaţa criptomonedelor şi a unor documente consultate de agenţie.La începutul acestui an, startup-ul ucrainean Hacken a încercat să promoveze o nouă criptomonedă, dupa ce a câştigat 3 milioane de dolari online la sfârşitul anului 2017. Directorul executiv Dmitro Budorin şi echipa sa au identificat o listă cu aproape 200 de personalităţi din social media despre care credeau că i-ar putea ajuta.Hacken l-a plătit cu 7.500 de dolari pe Christopher Greene de la Alternative Media Television, un canal YouTube cu peste 500.000 de abonaţi, pentru a recenza moneda virtuală într-un videoclip, a declarat Budorin. Într-un videoclip de 25 de minute, publicat pe 22 iunie, Greene a vorbit despre monedele vrtuale şi afacerile lui Hacken, vorbind despre o “oportunitate de piaţă imensă” cu câştiguri potenţiale de 1.000 de ori mai mari decât investiţia.Nicăieri în video, care are peste 92.000 de vizualizări, nu este menţionată plata lui Hacken către Greene. Greene, care a lucrat pentru Merrill Lynch, îi informează pe spectatori în primul minut al videoclipului că “poate primi compensaţii pentru produsele şi serviciile” pe care le recomandă, dar nu vorbeşte clar despre faptul că Hacken l-a plătit.La patru zile după publicarea recenziei pe YouTube, Greene a jubilat pe Twitter pentru faptul că moneda celor de la Hacken a crescut cu 14%, la 1,54 dolari.Unii oameni au fost atenţi la recomandările lui Greene: Carter Zurawel, instructor de yoga din Calgary, Canada, a răspuns la tweet-ul lui Greene: “Video-ul despre Hacken a fost grozav! M-a făcut să cumpăr câteva sute. “ -
Bijuterii care se reinventează
Ca să evite asemenea situaţii, casele producătoare de bijuterii au venit cu diverse soluţii, cum ar fi diademe care pot fi purtate şi pe post de coliere, aşa cum au procedat Cartier ori Garrard. Alte soluţii sunt piesele care se transformă, având elemente care pot fi desprinse de pe coliere, de exemplu, şi purtate ca broşe, ca în colecţia Jeux de Rubans de la Mikimoto, scrie The Telegraph, ori medalioanele care se pot întoarce pe dos, cum ar fi cele din seria Secret Wonder de la Harry Winston, care au pe o faţă diamante, iar pe cealaltă, acvamarine şi safire.
-
WATRIX te poate RECUNOAŞTE chiar dacă ai CAGULĂ pe faţă sau ai făcut OPERAŢIE ESTETICĂ. Unde s-a introdus noul Big Brother
“Nu îl poţi păcăli pur şi simplu călcând apăsat sau plimbându-te cu un alt pas decât cel obişnuit”, a declarat Huang Yongzhen, CEO al Watrix, citat de Business Insider.
Software-ul poate identifica oamenii de la 50 de metri distanţă, chiar şi din spate sau cu feţe acoperite, a spus el.
China este deja celebră pentru uriaşul sistem de supraveghere şi pentru tehnologiile de recunoaştere facială de ultimă oră, dar noua tehnologie are o acurateţe de 94% şi poate recunoaşte o persoană chiar dacă şi-a schimbat fizionomia sau are faţa acoperită, spun dezvoltatorii.
Modul în care softul creează model digital al persoanei este complex şi ia în seamă mai mulţi parametri precum lungimea pasului, cadenţa, unghiul în care păşeşte şi cât de aplecat umblă. Modelul este apoi introdus în sistem şi comparat cu ce este în baza de date. Soft-ului îi ia cam zece minute să caute în înregistrări şi să identifice subiectul.
-
Cartea de vizită a celui puternic antreprenor român
“În mediul de business, în orice afacere, în esenţă lucrezi împreună cu oameni, în folosul altor oameni, indiferent că este vorba de clienţi, angajaţi, colaboratori, parteneri de afaceri. Reputaţia ne precede, este imaginea noastră înainte de a cunoaşte faţă în faţă pe cineva, înainte de a relaţiona în orice fel.”
CITITI AICI POVESTEA LUI DRAGOS PAVAL, CEL MAI PUTERNIC ANTREPRENOR ROMAN
Carte de vizită
Povestea antreprenorială a lui Dragoş Pavăl a început în primii ani după Revoluţie, când, alături de fratele său Adrian Pavăl, dintr-o familie cu opt copii, au pornit afacerea de la zero
A intrat în afaceri când a deschis un magazin de16 metri pătraţi într-un spaţiu închiriat într-un cartier din Bacău, cu o investiţie minimă
Îşi aminteşte că în Austria a văzut primul magazin mare de bricolaj, în anul 1995, şi şi-a propus să ajungă într-o bună zi la acelaşi nivel
Cea mai grea perioadă a fost între anii 1996-2000, când dobânda la bănci plătită de companie a ajuns şi la 180%
Anul trecut, cifra de afaceri a Dedeman a ajuns la 6,33 de miliarde de lei
A fost cel mai admirat CEO din România în 2015
-
O DESCOPERIRE de ultimă oră făcută din greşeală elucidează momentul în care o oamenii au fost ŞTERŞI de pe faţa PĂMÂNTULUI în numai un minut
Astfel, cercetătorii ştiu acum că, în 17 octombrie 79 e.n., Vezuviu a erupt. Inscripţia nu are un an, dar nu a fost scrisă pentru a fi permanentă. A fost scrisă în cărbune pe un zid alb care probabil urma să fie ornamentat cu fresce. Inscripţia ilustrează „a 16-a zi înainte de calenda lui noiembrie” (1 noiembrie, calenda este prima zi a unei luni), scrie The History Blog.
Data în care se considera anterior că ar fi fost erupţia era 24 august, şi apărea într-o scrisoare a lui Plinius cel Tânăr pentru istoricul Tacitus, la trei decenii după ce primul a fost martorul furiei lui Vezuviu. Această dată a fost, însă, pusă la îndoială de istorici încă de la începutul cercetărilor arheologice din Pompeii.Un motiv pentru această îndoială a fost descoperirea multor rămăşiţe organice de fructe de toamnă precum struguri, rodii, castane şi a instalaţiilor de încălzire din case. Aceste elemente nu ar fi existat în căldura verii. De asemenea, o monedă din argint a oferit indicii că evenimentul s-a produs toamna. Moneda a fost bătută de Împăratul Titus în anul 79, fiind inscripţionată cu o listă de titluri ale împăratului, printre care unul arată că a fost aclamat imperator de 15 ori. Ultima aclamare a avut loc pe 8 septembrie.