Tag: fata

  • Cine este mai puternic: produsul sau brandul?

    Şi aceasta este problema României în business.
    Companiile româneşti, antreprenorii români, au creat produse, au creat servicii, dar au uitat sau nu au mai apucat să creeze şi un brand.
    Suntem mulţumiţi când vedem Made in Romania, dar brandul s-ar putea să nu fie românesc.
    Coca-Cola este poate cel mai bun exemplu de marketing al lumii. Produsul în sine este simplu: apă, zahăr, sirop, sifon. O banală reţetă care însă este prezentată  drept cea mai secretă reţetă a lumii.
    Toată lumea a copiat produsul, conţinutul, dar nu a reuşit să copieze brandul, povestea şi marketingul Coca-Cola.
    La fel este şi în cazul Pepsi-Cola.
    Ikea nu a făcut şi nici nu face mare lucru; vinde nişte mese, nişte scânduri, nişte rafturi la pachet. Produsul este şi made in Romania, dar brandul este Ikea.
    iPhone-ul este unul singur, chiar dacă este produs în China.
    Nu mai are nicio importanţă unde este produs pantoful de sport, atâta timp cât brandul este Adidas sau Nike.
    Americanii au dat producţia produselor Nike ţărilor asiatice, păstrând brandul, marketingul, diviziile de cercetare şi inovare.
    La fel fac toate marile companii ale lumii.
    Cele mai multe îşi fabrică  produsele în altă parte decât în ţara de origine, dar după schiţele, mostrele, reţetele lor.
    În România sunt centre de servicii care discută cu clienţi internaţionali fără ca beneficiarii serviciilor să ştie că vorbesc cu cineva dintr-un birou din Pipera. Clientul a sunat la call center-ul unei companii, al unui brand, şi nici nu are importanţă cine livrează produsul.
    Pentru că nu au avut timp să-şi creeze brandul, să lucreze la partea de cercetare şi dezvoltare a produselor şi serviciilor oferite, companiile româneşti şi antreprenorii români s-au trezit acum că au nevoie de un brand care le aduce o valoare adăugată mai mare.
    Un brand puternic dublează valoarea unei companii şi atrage angajaţii, au spus speakerii prezenţi la proiectul ZF Branduri româneşti, organizat împreună cu Raiffeisen Bank.
    Dacă ai un brand cunoscut, consumatorul îţi solicită produsele, spune Levente Szell, directorul general al Agroserv.
    Cosmin Moldovan, directorul general al Carmangeriei Moldovan, spune: „Când am deschis firma în anul 1993, am ales un nume care era greu de reţinut, iar după 15 ani am făcut rebranding şi am ales să schimbăm numele în Carmangeria Moldovan. Anul acesta ne vom preocupa să ne creăm un brand de bun angajator”.
    Acest număr din Business Magazin este dedicat companiilor care au vrut să-şi prezinte o inovaţie.
    Nu avem pretenţia că sunt cele mai importante inovaţii din România. Nici pe departe, dar vrem să spunem că este un început în demersul nostru de a convinge companiile să-şi prezinte inovaţiile, să le explice, să arate rezultatele obţinute pentru a oferi un exemplu pentru piaţă.
    Lăptăria cu Caimac nu face ceva deosebit, adică vinde lapte. Dar nu orice fel de lapte, şi nu în orice fel de ambalaj.
    Orice schimbare într-un produs sau un serviciu poate fi considerată o inovaţie.
    Berea la PET s-a inventat în România la Bere Mureş, atunci când compania era pusă cu spatele la zid.
    Inovaţia este în faţa noastră, iar sărăcia şi nevoile te fac să fii mai creativ pentru a încerca să ieşi în evidenţă cu bani mai puţini.
    Nimeni nu are banii companiei Coca-Cola, dar oricine poate să facă un suc din anumite plante care să prindă teren şi în final un produs care să fie cumpărat chiar de către Coca-Cola.
    România este considerată o ţară cu ingineri buni, dar care au nevoie să fie puşi într-un sistem care să le permită utilizarea minţii în crearea de produse şi servicii care să aibă utilitate în piaţă.
    Acum 20 de ani, a început un prim val de call centere, a urmat un val de centre de servicii, iar acum urmează un val de centre de cercetare şi dezvoltare.
    Pe baza experienţei câştigate aici, mă aştept ca inginerii şi cercetătorii români să creeze produse şi servicii inovatoare, întâi Made in Romania şi apoi ca brand.
    Companiile româneşti şi-au dedicat ultimii 20 de ani creării companiei şi realizării unui produs sau serviciu.
    Următorii 20 de ani vor fi pentru crearea unui brand, pentru inovare şi cercetare, asta dacă nu vor să iasă din piaţă.
    Şi revin la întrebarea din titlu. Cine este mai puternic: produsul sau brandul? Cine face mai mulţi bani?

  • Noutăţi despre starea de sănătate a lui Michael Schumacher: Am stat în faţa lui, l-am ţinut de mâini şi l-am privit. S-a mai împlinit la faţă

    Ex-pilotul german a fost în comă, a suportat mai multe operaţii şi acum este sub supravegherea specialiştilor neurologi. La domiciliul lui Schumacher, familia a amenajat o adevărată unitate medicală, tratamentul costând peste 130.000 de euro săptămânal.

    “Am stat în faţa lui, l-am ţinut de mâini şi l-am privit. S-a mai împlinit la faţă. Simte că e înconjurat de oameni care-l iubesc, care ţin la el şi care slavă Domnului ţin curioşii departe. În rugăciunile mele îl includ mereu pe Michael Schumacher şi pe familia sa”, a spus Georg Ganswein, conform presei internaţionale.
     
    Recent, Sabine Kehm, managerul lui Schumacher, a explicat de ce fanii pilotului nu primesc prea multe informaţii despre starea sa de sănătate.
     
    Schumacher s-a lovit la cap în decembrie 2013, când era la schi în Elveţia. De atunci nu s-au mai aflat detalii importante despre starea sa, familia limitânu-se la comentarii oficiale generale.
     
  • Faţa nevăzută a monedelor virtuale: Cum se mai fac mii de dolari din criptomonede

    Personalităţi autoproclamate din social media iau mii de dolari pentru recenzii, institute de cercetare acceptă plăţi în monedele virtuale pe care le recenzează, şi există experţi care vor evalua pozitiv orice, pentru un preţ. Toate acestea practici sunt des întâlnite, potrivit a mai mult de două duzini de oameni de pe piaţa criptomonedelor şi a unor documente consultate de agenţie.
     
    La începutul acestui an, startup-ul ucrainean Hacken a încercat să promoveze o nouă criptomonedă, dupa ce a câştigat 3 milioane de dolari online la sfârşitul anului 2017. Directorul executiv Dmitro Budorin şi echipa sa au identificat o listă cu aproape 200 de personalităţi din social media despre care credeau că i-ar putea ajuta.
     
    Hacken l-a plătit cu 7.500 de dolari pe Christopher Greene de la Alternative Media Television, un canal YouTube cu peste 500.000 de abonaţi, pentru a recenza moneda virtuală într-un videoclip, a declarat Budorin. Într-un videoclip de 25 de minute, publicat pe 22 iunie, Greene a vorbit despre monedele vrtuale şi afacerile lui Hacken, vorbind despre o “oportunitate de piaţă imensă” cu câştiguri potenţiale de 1.000 de ori mai mari decât investiţia.
     
    Nicăieri în video, care are peste 92.000 de vizualizări, nu este menţionată plata lui Hacken către Greene. Greene, care a lucrat pentru Merrill Lynch, îi informează pe spectatori în primul minut al videoclipului că “poate primi compensaţii pentru produsele şi serviciile” pe care le recomandă, dar nu vorbeşte clar despre faptul că Hacken l-a plătit.
     
    La patru zile după publicarea recenziei pe YouTube, Greene a jubilat pe Twitter pentru faptul că moneda celor de la Hacken a crescut cu 14%, la 1,54 dolari.
     
    Unii oameni au fost atenţi la recomandările lui Greene: Carter Zurawel, instructor de yoga din Calgary, Canada, a răspuns la tweet-ul lui Greene: “Video-ul despre Hacken a fost grozav! M-a făcut să cumpăr câteva sute. “
     
     
     
     
     
     
     
  • Smartphone-urile ucigaşe: Apariţia telefoanelor mobile a decimat piaţa aparatelor de fotografiat

    Piaţa de echipamente foto s-a înjumătăţit într-un deceniu, de la 21 la 10 miliarde de dolari, pe fondul prăbuşirii vânzărilor de camere compacte, care au fost înlocuite de telefoanele mobile. Vânzările de aparate mirrorless au crescut cu peste 50% în 2017, în timp ce segmentul de camere foto de tip DSLR a scăzut cu 3%, astfel că giganţii Nikon şi Canon au renunţat să mai privească de pe margine cum rivalii de la Sony îşi extind dominaţia pe acest segment şi vor lansa propriile produse dedicate fotografilor profesionişti. 

    piaţa foto referindu-ne doar la cei care folosesc DSLR, fiindcă a apărut şi mirrorless-ul (camere foto care permit utilizatorilor să folosească diferite obiective şi să obţină fotografii de o calitate comparabilă cu cea produsă de DSLR-uri, însă mai mici şi mai uşoare decât acestea – n.red.). Per ansamblu, piaţa a crescut enorm, odată cu interesul pentru exprimarea prin imagine. Cât timp piaţa este în creştere, şi nouă o să ne fie bine, dacă ne adaptăm la aceasta. Piaţa DSLR-ului a scăzut anul acesta, însă compensat cu creşterea de pe mirrorless, nu vorbim despre o scădere”, descrie piaţa pe care activează Marian Alecsiu, cofondatorul F64, cel mai mare retailer românesc de echipamente foto-video.

    Smartphone-urile ucigaşe: Apariţia telefoanelor mobile a decimat piaţa aparatelor de fotografiat 

  • Focusul pe schimbare

    „Totul a început prin 2008, când ai mei au cumpărat un aparat compact Kodak. Doi ani mai târziu am primit un DSLR de la nişte prieteni buni din Anglia. După un workshop de profil, pot spune că m-am îndrăgostit de fotografie. Am făcut şi un upgrade, acumulasem experienţă cât să decid ce vreau să fac şi de ce am nevoie. Şi am făcut primul împrumut de 2.000 de euro. Îmi cumpărasem un Canon 600D, cu trei obiective şi o mulţime de accesorii”, a descris Daniel Bordeianu, un tânăr fotograf, principalele repere din cariera sa de până acum. Daniel a investit sume mari în hobby-ul său, şi, potrivit lui, investiţia nu poate fi recuperată momentan – în contextul în care doar „trusa valorează aproape dublu faţă de un model de Dacia Logan nou”.

    Evoluţia lui este reprezentativă pentru întreaga piaţă de echipamente foto-video, aflată într-o schimbare accelerată şi care înregistrează, la nivel valoric, scăderi de la an la an.
    „Nu ar fi corect să apreciem piaţa foto referindu-ne doar la cei care folosesc DSLR, fiindcă a apărut şi mirrorless-ul (camere foto care permit utilizatorilor să folosească diferite obiective şi să obţină fotografii de o calitate comparabilă cu cea produsă de DSLR-uri, însă mai mici şi mai uşoare decât acestea – n.red.). Per ansamblu, piaţa a crescut enorm, odată cu interesul pentru exprimarea prin imagine. Cât timp piaţa este în creştere, şi nouă o să ne fie bine, dacă ne adaptăm la aceasta. Piaţa DSLR-ului a scăzut anul acesta, însă compensat cu creşterea de pe mirrorless, nu vorbim despre o scădere”, descrie piaţa pe care activează Marian Alecsiu, cofondatorul F64, cel mai mare retailer românesc de echipamente foto-video.

    F64 Studio a înregistrat anul trecut o creştere de 1% a cifrei de afaceri, până la 122,4 milioane de lei, chiar dacă piaţa foto a fost anul trecut în declin.

    Potrivit unui studiu al GfK Temax, legat de valoarea pieţei bunurilor de larg consum, în 2017 vânzările din echipamente foto au atins cifra de 26 de milioane de euro, o scădere de un punct procentual faţă de 2016. În 2015, piaţa foto a scăzut cu 12,4% faţă de anul anterior, până la vânzări de 27 de milioane de euro.

    Scăderea se observă însă şi la nivel global, unde piaţa de echipamente foto s-a înjumătăţit într-un deceniu, de la 21 la 10 miliarde de dolari, pe fondul prăbuşirii vânzărilor de camere compacte, care au fost înlocuite de telefoanele mobile. Vânzările de aparate mirrorless au crescut cu peste 50% în 2017, în timp ce segmentul de camere foto de tip DSLR a scăzut cu 3%, astfel că giganţii Nikon şi Canon au renunţat să mai privească de pe margine cum rivalii de la Sony îşi extind dominaţia pe acest segment şi vor lansa propriile produse dedicate fotografilor profesionişti.

    Alecsiu observă însă că piaţa creatorilor de imagine este într-o creştere exponenţială, chiar dacă anumite segmente din sectorul foto-video sunt în declin.
    „Înainte DSLR-ul şi compactele erau segmente importante. Apoi a apărut telefonul. Concentrarea noastră este în zona de exprimare până la nivelul de telefon. Piaţa depinde de modul în care vrei să o priveşti. Este în creştere exponenţială, dar a scăzut numai pe segmentul DSLR cu 15-20%, ceea ce este normal, pentru că a apărut mirrorless. Acum trei ani, piaţa de mirrorless reprezenta 3% din piaţă. Acum, în unele ţări, este mai mare ca unităţi. Ca unităţi mirrorless, la nivel mondial ponderea este de 40%, dar este uriaşă faţă de acum trei ani”, descrie Alecsiu evoluţia pieţei.

    Afacerea F64 este un business care a luat naştere mai întâi dintr-o pasiune personală, iar mai apoi din dorinţa de a sprijini comunitatea restrânsă de fotografi la acel moment. „În toţi aceşti ani, ne-am dorit ca fotografia să devină o formă de exprimare pentru cât mai multe persoane, iar noi să fim cei care oferă sprijin nu doar pentru alegerea unui echipament, ci şi pentru utilizarea acestuia cu maximum de rezultate”, a mai spus Marian Alecsiu, cofondator al F64. Cele mai căutate produse au fost obiectivele, aparatele DSLR şi camerele mirrorless, cu aproximativ 50% din totalul vânzărilor.
    În ceea ce priveşte cele mai recente realizări, F64 Studio a finalizat migrarea către o nouă platformă online şi se pregăteşte să se mute într-un nou depozit, ca parte a unui plan de expansiune şi pe plan naţional, dar şi în alte ţări din Europa.

  • Bijuterii care se reinventează

    Ca să evite asemenea situaţii, casele producătoare de bijuterii au venit cu diverse soluţii, cum ar fi diademe care pot fi purtate şi pe post de coliere, aşa cum au procedat Cartier ori Garrard. Alte soluţii sunt piesele care se transformă, având elemente care pot fi desprinse de pe coliere, de exemplu, şi purtate ca broşe, ca în colecţia Jeux de Rubans de la Mikimoto, scrie The Telegraph, ori medalioanele care se pot întoarce pe dos, cum ar fi cele din seria Secret Wonder de la Harry Winston, care au pe o faţă diamante, iar pe cealaltă, acvamarine şi safire. 

  • WATRIX te poate RECUNOAŞTE chiar dacă ai CAGULĂ pe faţă sau ai făcut OPERAŢIE ESTETICĂ. Unde s-a introdus noul Big Brother

    “Nu îl poţi păcăli pur şi simplu călcând apăsat sau plimbându-te cu un alt pas decât cel obişnuit”, a declarat Huang Yongzhen, CEO al Watrix, citat de Business Insider.

    Software-ul poate identifica oamenii de la 50 de metri distanţă, chiar şi din spate sau cu feţe acoperite, a spus el.

    China este deja celebră pentru uriaşul sistem de supraveghere şi pentru tehnologiile de recunoaştere facială de ultimă oră, dar noua tehnologie are o acurateţe de 94% şi poate recunoaşte o persoană chiar dacă şi-a schimbat fizionomia sau are faţa acoperită, spun dezvoltatorii.

    Modul în care softul creează model digital al persoanei este complex şi ia în seamă mai mulţi parametri precum lungimea pasului, cadenţa, unghiul în care păşeşte şi cât de aplecat umblă. Modelul este apoi introdus în sistem şi comparat cu ce este în baza de date. Soft-ului îi ia cam zece minute să caute în înregistrări şi să identifice subiectul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cifrele nu spun întotdeauna totul

    “Aşteptările pe care le-a avut compania în 2014 au fost destul de mici şi au fost depăşite cu mult. Iniţial, centrul acesta a fost construit pentru 500 de persoane, iar în momentul de faţă numărul s-a dublat; din acest punct de vedere, parcursul pe care l-a avut centrul în aceşti cinci ani a fost mult peste aşteptări”, spune Marian Popa, directorul centrului global de cercetare al Deutsche Bank în România.

    Popa este unul dintre cei mai puternici manageri români din industria IT&C, el ocupând în perioada 2004-2012 funcţia de CEO al diviziei grupului britanic Endava în Europa Centrală şi de Est, poziţie din care a coordonat expansiunea Endava în România. El a venit la conducerea centrului Deutsche Bank încă din 2014, de la începerea activităţii pe plan local.

    La momentul deschiderii DB Global Technology în Bucureşti, o parte dintre costurile cu personalul au fost susţinute de statul român printr-o schemă de ajutor de stat la care au mai aplicat şi alte nume mari din industria de înaltă tehnologie, printre care Dell, IBM, Microsoft sau Orange. Compania a primit în 2013 aprobarea pentru un ajutor de stat de 15,69 mili­oane de euro aferent unui proiect de investiţii care presupune înfiinţarea a 500 de locuri de muncă. Costurile totale cu personalul aferente acestui proiect de investiţii se ridică la 39,24 milioane de euro, conform datelor de la Ministerul Finanţelor.

    Cifrele nu spun întotdeauna totul, subliniază Marian Popa, referindu-se la faptul că au fost, şi sunt şi în momentul de faţă, o serie întreagă de companii în România unde vorbim de un număr redus de oameni, dar cu o calitate extrem de ridicată a produselor dezvoltate. „Ceea ce vreau să spun este că cifra nu este neapărat cea care e edificatoare şi nu ar trebui pus accent numai pe câţi sunt, ci şi pe ceea ce fac. Ar trebui pus accent pe creşterea contribuţiei pe care aceste centre le au în România.”

    Problemele de pe piaţa muncii nu au legătură doar cu sectorul IT, remarcă Marian Popa, amintind că în momentul de faţă deficitul de muncă la nivel naţional este de aproximativ un milion de persoane. „Problema găsirii oamenilor este problema noastră, nu problema pieţei; e ca şi cum te-ai duce într-o pădure şi ai fi dezamăgit că nu găseşti struguri şi mere. Jobul nostru este să găsim oameni – credem foarte mult într-o activitate participativă, unde nu stai pur şi simplu şi aştepţi să ţi se dea o sarcină, trebuie să creezi şi tu lucruri.”

    Din acest motiv, spune el, au luat decizia să pună şi bazele unei şcoli unde, în funcţie de necesitatea pe care compania o are, pot şcolariza între 40 şi 100 de oameni pe an. „Avem colaborări strânse atât cu Politehnica, cât şi cu ASE-ul”, completează el. 
    În această direcţie, compania a lansat şi primul program de informatică financiară, un master care se face la Politehnica Bucureşti. „În general, contribuim la această găsire suplimentară de forţe – necesită puţin efort, dar nu aş spune că e un efort extraordinar. Repet, toate întreprinderile ar trebui să se ocupe şi de crearea forţei de muncă, nu doar de consumarea ei.

    Programatorul 2.0
    „Programatorul a încetat de mult să mai fie un simplu coder; programatorul este astăzi un foarte bun specialist pe domeniul în care programează”, spune Popa. Din punctul lui de vedere e foarte greu, dacă nu imposibil, să programezi dacă nu înţelegi cum funcţionează industria respectivă.

    „Ca exemplu simplu, dacă trebuie scris un cod care ne permite să apăsăm trei butoane şi să luăm bani din bancomat, trebuie să înţelegi care este fluxul respectiv. În momentul în care faci o activitate complexă de trading sau de Forex, trebuie să înţelegi cum funcţionează bursa, pentru că altfel nu ai cum să structurezi informaţiile. Din această cauză, cea mai mare parte a investiţiilor noastre – din punctul de vedere al trainingului – merg către zone din afara tehnologiei.”

    Piaţa financiară din România, din punctul de vedere al produselor oferite, este încă la început, opinează şeful DB Global Technology. „Piaţa locală nu are «sofisticarea» pieţelor londoneză, germană sau americană, pentru care noi lucrăm. Vorbim de produsele financiare oferite de bănci, care sunt destul de simple. În afara de asta, în România nu există încă bănci de investiţii, iar partea grea a programării financiare este în zona de investiţii.

    Oamenii de aici au provocarea de a lucra dintr-o piaţă mai puţin dezvoltată financiar pentru cele mai dezvoltate pieţe ale lumii. Iar atunci când discuţi cu cineva de acolo, persoana în cauză se aşteaptă să ştii banca aşa cum ştie şi el Wall Streetul.”
    Majoritatea celor care pleacă de la DB Global Technology Center pleacă pe poziţii superioare: „Dacă de exemplu aici are un job de analist, e foarte posibil să i se ofere un post de coordonare sau un rol de şef de departament”.

    Marian Popa crede că sectorul IT va reprezenta 12% din PIB până în 2025, iar anul acesta industria va genera peste 5 miliarde de euro şi va angaja 100.000 de oameni.
    „Problema sectorului e că de fiecare dată când vrei să dezvolţi o anumită capacitate trebuie să ai şi o piaţă locală, ceea ce noi, din păcate, nu avem. Piaţa locală în ceea ce priveşte absorbţia unor astfel de servicii, în special piaţa de stat, este foarte limitată, nu se întâmplă nimic ca sisteme informatice care să se instaleze. Practic, toată activitatea aceasta de IT care se desfăşoară la noi în ţară este remote (la distanţă – n.red.).”
    El aminteşte însă şi de o serie de „ingrediente” care ar putea înlesni drumul României spre poziţia de hub regional: „În primul rând, există o capacitate peste medie de a gândi cu elemente matematice. În al doilea rând, avem o capacitate foarte mare de a căuta şi de a scormoni, e un mod cultural pe care îl avem. În al treilea rând, avem o uşurinţă şi o capacitate relativ mare de a învăţa limbi străine – iar una dintre caracteristicile care ne ajută foarte mult e că reuşim să vorbim limbi străine relativ fără accent.”

    După spusele sale, în mod ideal, România ar putea produce, ca ţară, 600.000 de programatori. „Varianta ideală nu se întâmplă însă niciodată, aşa că am ales ca obiectiv numărul de 400.000 de programatori, de patru ori mai mult decât există în momentul de faţă. IT-iştii, tocmai datorită faptului că sunt extrem de căutaţi, nu au aceste angoase existenţiale pe care le au alţii, iar asta generează o relaxare foarte mare a cheltuielilor – vorbim de oameni cheltuitori, oameni care îşi cumpără case, maşini, motociclete, pentru că nu îşi fac griji legate de job. Asta generează un consum foarte mare, fiind motivul pentru care IT-ul e considerat industria cu cel mai mare factor de multiplicare pe orizontală.”

    Popa previzionează că dacă numărul de angajaţi din IT creşte de la 100.000 la 400.000, nu trebuie luată în considerare doar cifra propriu-zisă, pentru că şi celelalte industrii din care aceştia consumă vor creşte foarte mult.
    „Este greu de crezut că IT-ul va deveni un sector de care nu e nevoie, tocmai datorită faptului că omenirea o să aibă în continuare nevoie de mai mult IT, şi nu de mai puţin”, explică Popa. Se va transforma însă această industrie? „Categoric. Se vorbeşte foarte mult de apariţia roboţilor, dar în opinia mea roboţii nu reprezintă un pericol, ci un ajutor, pentru că numai cu ajutorul lor vom putea micşora, într-o oarecare măsură, distanţa dintre necesitatea existentă acum şi posibilitatea de a face acele lucruri.”

    În ceea ce priveşte perioada următoare, calculele companiei sunt destul de clare: „Vrem să ne consacrăm ca un hub regional pentru bancă şi să creştem calitatea şi contribuţia la programele pe care le dezvoltăm pentru ei, lucru care a început deja cu vreo doi ani în urmă şi se află pe o pantă ascendentă“.
    Din punctul de vedere al recrutărilor, şeful DB Global Technology Center se aşteaptă să adauge, în 2019, aproximativ 200 de persoane echipei existente.
     

  • Cartea de vizită a celui puternic antreprenor român

    “În mediul de business, în orice afacere, în esenţă lucrezi împreună cu oameni, în folosul altor oameni, indiferent că este vorba de clienţi, angajaţi, colaboratori, parteneri de afaceri. Reputaţia ne precede, este imaginea noastră înainte de a cunoaşte faţă în faţă pe cineva, înainte de a relaţiona în orice fel.”

    CITITI AICI POVESTEA LUI DRAGOS PAVAL, CEL MAI PUTERNIC ANTREPRENOR ROMAN

    Carte de vizită

      Povestea antreprenorială a lui Dragoş Pavăl a început în primii ani după Revoluţie, când, alături de fratele său Adrian Pavăl, dintr-o familie cu opt copii, au pornit afacerea de la zero

      A intrat în afaceri când a deschis un magazin de16 metri pătraţi într-un spaţiu închiriat într-un cartier din Bacău, cu o investiţie minimă

      Îşi aminteşte că în Austria a văzut primul magazin mare de bricolaj, în anul 1995, şi şi-a propus să ajungă într-o bună zi la acelaşi nivel

      Cea mai grea perioadă a fost între anii 1996-2000, când dobânda la bănci plătită de companie a ajuns şi la 180%

      Anul trecut, cifra de afaceri a Dedeman a ajuns la 6,33 de miliarde de lei

      A fost cel mai admirat CEO din România în 2015

     

     

  • O DESCOPERIRE de ultimă oră făcută din greşeală elucidează momentul în care o oamenii au fost ŞTERŞI de pe faţa PĂMÂNTULUI în numai un minut

    Astfel, cercetătorii ştiu acum că, în 17 octombrie 79 e.n., Vezuviu a erupt. Inscripţia nu are un an, dar nu a fost scrisă pentru a fi permanentă. A fost scrisă în cărbune pe un zid alb care probabil urma să fie ornamentat cu fresce. Inscripţia ilustrează „a 16-a zi înainte de calenda lui noiembrie” (1 noiembrie, calenda este prima zi a unei luni), scrie The History Blog.

     
    Data în care se considera anterior că ar fi fost erupţia era 24 august, şi apărea într-o  scrisoare a lui Plinius cel Tânăr pentru istoricul Tacitus, la trei decenii după ce primul a fost martorul furiei lui Vezuviu. Această dată a fost, însă, pusă la îndoială de istorici încă de la începutul cercetărilor arheologice din Pompeii.
     
    Un motiv pentru această îndoială a fost descoperirea multor rămăşiţe organice de fructe de toamnă precum struguri, rodii, castane şi a instalaţiilor de încălzire din case. Aceste elemente nu ar fi existat în căldura verii. De asemenea, o monedă din argint a oferit indicii că evenimentul s-a produs toamna. Moneda a fost bătută de Împăratul Titus în anul 79, fiind inscripţionată cu o listă de titluri ale împăratului, printre care unul arată că a fost aclamat imperator de 15 ori. Ultima aclamare a avut loc pe 8 septembrie.