Tag: facultati

  • Ce salariu primeşte un absolvent de facultate la primul job

    În fiecare an facultăţile livrează pe piaţa muncii circa 100.000 de licenţiaţi. În ultimii ani, cele mai multe companii care au făcut angajări masive şi au recrutat tineri au fost centrele de servicii de externalizare (de tip business process outsourcing, shared service center, call center), industria componentelor auto şi industria de servicii informatice.

    Ofertele salariale pe care le primesc tinerii absolvenţi de facultate atunci când decid să intre în câmpul muncii variază în funcţie de domeniul în care s-au specializat şi în care aleg să lucreze.

    Citiţi aici mai mult despre ce salariu primeşte un absolvent de facultate la primul job.

     

  • Facultatea din ASE cu cei mai mulţi candidaţi la admitere

    În total, 10.694 de absolvenţi de bacalaureat şi-au depus dosarele de admitere la una dintre cele 11 facultăţi din cadrul ASE. „Fiecare al zecelea absolvent de bacalaureat de anul acesta s-a înscris la o facultate din cadrul ASE.

    Clasamentul celor mai căutate facultăţi a rămas similar cu cel de anul anterior. Admiterea a fost făcută în funcţie de media de la bacalaureat, un eseu motivaţional şi testul de competenţă lingvistică, dacă a fost cazul. Anul acesta, 9 din cele 11 facultăţi ale ASE au programe în limbi străine, pentru că am venit astfel în întâmpinarea angaja­torilor, care solicită candidaţi care să cunoască bine cel puţin limba engleză“, a spus conf. univ. dr. Florina Mohanu, director marketing şi  comunicare şi purtător de cuvânt al ASE.

    Citiţi mai mult aici.

     
  • La doar 15 ani a descoperit o planetă pe care specialiştii o căutau de mai bine de 20 de ani

    La doar 15 ani, Tom Wagg a descoperit ceea ce specialiştii căutau de mai bine de 20 de ani – o planetă situată în afara sistemului nostru solar.

    Wagg este unul dintre cei mai tineri oameni care au descoperit planete, potrivit unui comunicat de presă emis de Universitatea Keele din Anglia. Mai exact, planeta descoperită de Wagg se aseanănă cu una dintre primele exoplanete descoperită în anii ’90.

    Planeta este de tip Jupiter fierbinte, adică de dimensiuni asemănătoare cu Jupiter dar care orbitează aproape de soarele sistemului, astfel încât temperatura este extrem de ridicată (poate ajunge la 1.000 de grade Celsius).

    Tom Wagg a folosit sistemul numit WASP (Wide Angle Search for Planets) pentru a descoperi această planetă. Metoda nu este una extrem de sigură, acesta fiind motivul pentru care confirmarea planetei a durat mai bine de doi ani.

    Wagg are acum 17 ani şi vrea să urmeze cursurile unei facultăţi specializată în fizică.

  • Modelul nuclear britanic: statul, industria şi facultăţile stau la aceeaşi masă pentru a dezvolta un sector de miliarde de euro, cu peste 60.000 de slujbe

    “Aproape că nu facem nimic în această clădire fără ca o companie să vină şi să plătească“, spune un domn cu ochelari şi cămaşă cu mânecă scurtă înainte să treacă la următorul slide din prezentarea PowerPoint. Ne aflăm într-un parc industrial de la marginea Sheffield-ului, în nordul Angliei. Este o zi caldă, cu mult soare, o vreme atipică pentru insulele britanice, dar un semn bun pentru Turul Franţei, care ia startul undeva în zonă, a doua zi. Afară o turbină eoliană cât un bloc cu şapte etaje se învârte încet. Din sala de conferinţe se văd, vizavi, siglele Rolls-Royce şi Boeing.

    „Avem şi cazuri în care companii concurente pe piaţă lucrează împreună aici pentru a rezolva probleme comune“, continuă domnul cu ochelari. Vorbitorul este Alan McLelland, directorul de operaţiuni al Centrului de Cercetare Industrială Avansată în domeniul Nuclear, sau NAMRC. Înfiinţat în 2009, la comanda guvernului britanic, pentru „a combina know-how-ul şi experienţa companiilor industriale cu competenţele universităţilor“, Centrul are o misiune simplă: să facă astfel încât, oriunde se construieşte o centrală nucleară, o parte din lucrări şi produse, de la şuruburi şi piuliţe la reactor, să fie livrate de firme britanice.

    Acest „mariaj“ între industrie şi mediul academic reprezintă acum nucleul programului atomic britanic, în care guvernul mai joacă un rol de emiţător de strategie, coordonator şi supraveghetor, după ce acum câţiva ani a privatizat aproape toate centralele nuclear-electrice. Practic tot ce mişcă în sectorul nuclear o face printr-un parteneriat între cel puţin două părţi, iar la NAMRC se întâlnesc toţi trei actorii.

    Centrul este deţinut de universităţile din Sheffield şi Manchester şi a fost creat printr-un grant de 30 milioane de lire sterline acordat de stat, plus alte fonduri de la Uniunea Europeană. O felie substanţială din veniturile centrului vine acum din „cotizaţii“ plătite de companii, printre ele numărându-se lideri ai pieţei mondiale, precum Wetinghouse, Areva sau Electricite de France. În schimb, cei 70 de angajaţi ai NAMRC sprijină întreg sectorul nuclear pe trei căi.

    Unu, prin activitatea de cercetare, orientată către obţinerea într-un orizont de timp apropiat a unei aplicaţii comerciale şi care se desfăşoară într-un atelier de 6.000 de metri pătraţi.

    Doi, dacă o companie nu are experienţă în domeniul nuclear, Centrul îi va oferi asistenţă şi informaţii pentru a o ajuta să îndeplinească standardele riguroase din sector şi să-şi facă intrarea pe piaţă. „Am lucrat cu Westinghouse şi Areva pentru a întocmi o listă completă cu firmele britanice care pot fi furnizori de componente pentru reactoarele nucleare, în ideea de a identifica oportunităţi globale concrete“, spune McLelland. În ultimul rând, în ideea de a menţine în ţară know-how-ul din domeniu, NAMRC organizează cursuri şi programe de ucenicie, orientate către nevoile industriei. Banii publici continuă să curgă către centrul de cercetare, dar statul îi trasează ţinte privind valoarea contractelor câştigate de firme, numărul de companii angajate în proiecte şi, mai ales, numărul de locuri de muncă create sau menţinute în ţară.

    Sectorul nuclear civil înseamnă pentru Marea Britanie mai bine de 62.000 de slujbe în centrale şi în industria de pe orizontală, adică fabrici şi laboratoare, dar şi birouri ale consultanţilor şi avocaţilor. Asociaţia Industriei Nucleare britanice susţine că cifra ar urma să crească cu încă 30.000 de joburi, dacă s-ar transpune în realitate planurile de a înlocui parcul atomic învechit al ţării cu centrale noi, cu puterea totală de 16.000 MW. Firmele britanice au capacitatea de a furniza echivalentul în produse şi servicii a 60% din valoarea programului de „new build“, potrivit aceleiaşi surse.

    BUSINESS CU URANIU
    În Marea Britanie, ciclul combustibilului nuclear începe la Capenhurst, un sat din nord-vestul Angliei cu nici 300 de locuitori. Pe o şosea încadrată de-o parte şi de alta de pădure şi care coboară din Chester, oraş înfiinţat în secolul I de romani, minereul de uraniu este adus la o fabrică de îmbogăţire pentru a fi convertit într-o formă cu potenţial energetic mai mare decât uraniul natural.

    „Filosofia noastră este să fim mereu cu stoc zero, nu să instalăm capacitate nouă de producţie înainte să existe piaţă“, spune Tony McCormick, director de marketing la Urenco, grupul căruia îi aparţine uzina. Urenco a fost înfiinţată în anii ‘70, printr-un tratat între Marea Britanie, Germania şi Olanda, iar acum furnizează combustibil îmbogăţit pentru majoritatea centralelor nucleare europene.

    Într-un discurs presărat cu termeni precum „cotă de piaţă“, „supraofertă“ şi „clienţi“, Tony McCormick vorbeşte despre o companie care în altă ţară ar fi declarată de interes strategic şi a cărei activitate ar fi secretă ca şi cum ar fi un business ca oricare altul. Urenco însă publică rapoarte financiare după modelul firmelor de pe bursă, din care aflăm că în 2013 a făcut afaceri de 1,5 miliarde de euro şi un profit net de 337 milioane de euro. Capitalul se împarte în trei: guvernul britanic are 33% din acţiuni, guvernul olandez deţine acelaşi procent, iar grupurile germane RWE şi E.ON împart în mod egal ultima treime.

    După propriile estimări, Urenco alimentează 31% din piaţa internaţională a uraniului îmbogăţit, în timp ce compania rusă Rosatom are o cotă de 27% şi francezii de la Areva au 15%. Pe lângă fabrica de lângă Chester, grupul mai deţine unităţi în Olanda, Germania şi Statele Unite.

  • ADMITEREA LA FACULTATE: Top 10 al celor mai căutate facultăţi din Bucureşti. Clasamentul naţional al concurenţei la universităţile de medicină şi farmacie

     Cel mai mare număr de aspiranţi la statutul de student se înregistrează, şi anul acesta, în Capitală, unde sunt cele mai multe instituţii de învăţământ superior. Reprezentanţii Universităţii Bucureşti spun, astfel, că au înscrişi la admitere peste 20% din numărul absolvenţilor de liceu care au luat bacalaureatul anul acesta.

    Având ca reper numărul de înscrişi raportat la cel al locurilor fără taxă, concurenţa cea mai mare din Capitală se înregistrează la Universitatea Bucureşti, la Facultatea de Geografie – 8,66 candidaţi pe loc. La această facultate, cele mai căutate specializări sunt Planificare teritorială (11,27 candidaţi pe loc) şi Hidrologie şi Meteorologie (11,22 pe loc).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Timişoreanul de 27 de ani care şi-a făcut un site de trei milioane de euro

    Născut în Caransebeş şi stabilit în Timişoara în urmă cu cinci ani, fondatorul şi CEO-ul Freshome.com, Mihai Cristian Micle, a început construcţia site-ului în 2007, când avea 20 de ani, inspirat de casa visurilor sale. După studii de cercetare în mediul online, a găsit un public subtanţial care căuta inspiraţie pentru propria casă. Deşi începuse două facultăţi, Electronică şi Telecomunicaţii şi Ştiinţe Economice, a renunţat la acestea în momentul când Freshome a început să aibă succes.

    Huffington Post, Forbes, CNET sau Yahoo News sunt câteva dintre publicaţiile internaţionale care folosesc site-ul de design interior al lui Mihai Cristian Micle, Freshome.com, drept sursă de inspiraţie pentru articolele cu teme din design şi arhitectură. Listat printre primele locuri în lista Technorati, acesta acumulează mai bine de 3 milioane de vizitatori unici lunar, afişează articole despre clădiri din toată lumea şi a primit chiar şi oferte de cumpărare care au ajuns la 3 milioane de euro.

    Faptul că despre Freshome au scris mai mult americanii îmi este justificat de timişoreanul Mihai Cristian Micle chiar de la începutul discuţiei pe Skype: „Presa românească nu prea este targetul meu, noi trăim din publicitate, iar banii pe care îi fac cu 1.000 de vizitatori din România sunt de 20 de ori mai puţini decât cu 1.000 de vizitatori din Statele Unite ale Americii; cu traficul românesc mai degrabă ies în pierdere, nu am niciun return of investment”, explică Mihai Cristian Micle.

    Faptul că publicul căruia i se adresează nu este cel autohton se vede şi la o scurtă navigare pe site: o casă organică din Mexic, un apartament al călătorului din Moscova şi o casă a somelierului din Budapesta, toate cu descrieri în limba engleză, reprezintă cele mai apreciate postări recente. Logoul în formă de măr – pătrat – te duce fără să vrei cu gândul la Steve Jobs, la fel ca şi  modul cum s-a dezvoltat Micle.

    Ideea i-a venit în anul 2007, când, în timp ce era student la Facultatea de Telecomunicaţii în Timişoara, a început să se gândească la construirea casei de vis. Pentru că nu avea conturată o idee clară în legătură cu aspectul acesteia, şi-a petrecut câteva zile căutând case în mediul online. Căutarea a continuat şi în zilele care au urmat, iar treptat s-a transformat într-o pasiune pentru Micle, care începuse să stocheze pozele găsite într-un dosar în calculator.

    Plecarea din oraş i-a adus revelaţia că un blog ar fi ideal pentru a avea acces la poze şi atunci când nu are la îndemână propriul computer. Pentru a nu uita detaliile legate de pozele găsite, realiza şi câte o mică descriere pentru fiecare. Motoarele de indexare au început să îi aducă treptat trafic, nebăgat în seamă iniţial. Revelaţia că blogul lui s-ar putea transforma într-un business profitabil a venit la întoarcerea dintr-o călătorie în Grecia, perioadă în care nu s-a ocupat de acesta timp de zece zile.

    „Aveam o serie de mailuri în care oamenii mă întrebau ce s-a întâmplat cu mine, dacă mă simt bine.” Prin urmare, a întrevăzut oportunitatea de a-şi transforma pasiunea în business. A început să se documenteze, a văzut că existau deja oameni care fac bani din site-uri şi a realizat că, deşi avea puţine cunoştinţe de programare şi Photoshop, nu era imposibil să facă acest lucru şi el. „În prezent, totul se învaţă de pe Internet, chiar şi universităţi precum Stanford şi MIT au cursurile disponibile în online.” Argumentul acesta l-a determinat de altfel să renunţe la cele două facultăţi la care studia, odată ce site-ul a început să aibă succes: „Eram student la Electronică ş Telecomunicaţii, iar laboratoarele şi seminariile le făceam pe o tehnologie din anii ‘80. Am fost şocat când, la un schimb de experienţă cu elevi de clasa a opta din Japonia, ei au prezentat roboţi controlaţi prin infraroşu construiţi de ei, în timp ce în Timişoara se măsura curentul cu echipamente ruginite”.

    A renunţat la echipamentele învechite şi la şcoală şi, cu o investiţie iniţială care se poate măsura exclusiv în timp, a început să câştige primii bani la câteva luni de la experimentarea acestui business, bazându-se pe accesul nelimitat la informaţia existentă în online.

    „Dacă vrei să înveţi de la cineva care a făcut ceva important cu un site, e doar la două minute de tine. Poate unul nu îţi răspunde, dar mai sunt alţii care pot să te ajute.” Bazându-se pe acest lucru, şi-a stabilit şi baza de contacte de câteva mii de designeri şi arhitecţi cu care vorbeşte în prezent.  „La început trimiteam mailuri arhitecţilor din afară pe care îi găseam pe Twitter sau Facebook; mailuri pe care le încheiam mereu cu fraza «Dacă mai aveţi colegi sau oameni care au proiecte interesante, mi-ar face plăcere să ne puneţi în contact cu ei»”.

    Astfel, în şapte ani, vorba s-a dus, iar Micle primeşte zilnic cel puţin zece mailuri pe zi de la proiectanţi interesaţi de apariţia pe site-ul lui. Faptul că e un site global este ofertant pentru arhitecţii care îşi postează proiectele: „Există posibilitatea ca tu să fii un arhitect din România şi să te vadă cineva din Dubai, care vrea o casă construită nu cu 100.000 de euro, ci cu câteva milioane”.

    Criteriile prin care alege între proiectele numeroase este „my personal taste”(gustul propriu), după cum îmi spune timişoreanul. După atâţia ani petrecuţi în căutarea casei perfecte, s-a specializat în găsirea „elementului wow” care să îi atragă pe utilizatori. Site-ul a crescut astfel cu circa 20% anual, iar dacă, la început, Micle căuta designul casei visurilor singur, în prezent lucrează cu zece angajaţi şi colaboratori pe partea care ţine de servere, web development, design, PHP, dar şi de conţinutul site-ului.

    Costurile care se duc în direcţia plăţii acestora, la care se adaugă întreţinerea serverelor şi optimizarea constantă a site-ului necesită câteva mii de euro, variind în functie de experimentele pe care le face, promovare şi alte aspecte care ţin de creşterea site-ului.

  • Facultăţile din România care îţi oferă la absolvire diplomă de angajare

    A ABSOLVIT O FACULTATE DE PRESTIGIU DE LA STAT, s-a implicat în proiecte extraşcolare sau a făcut voluntariat, şi-a redactat corect CV-ul şi se descurcă rezonabil la primul interviu de angajare – acesta este, în linii mari, portretul candidatului ideal pentru o companie care caută tineri pentru poziţii de entry-level.

    Anual, 170.000 de tineri termină o facultate, iar alţi 10.000-20.000 absolvă cursurile unui masterat sau doctorat, însă ritmul cu care aceştia îşi găsesc loc pe piaţa muncii este din ce în ce mai lent. Există totuşi câteva universităţi ai căror absolvenţi se descurcă mai uşor din acest punct de vedere. Universitatea Politehnică din Bucureşti, Academia de Studii Economice, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea de Medicină „Carol Davila„ sunt instituţiile de învăţământ de la care angajatorii recrutează cei mai buni candidaţi, potrivit informaţiilor centralizate de BUSINESS Magazin în urma chestionării recruiterilor şi directorilor de resurse umane din România.

    De ce sunt cele patru universităţi în vizorul angajatorilor? Există câteva criterii după care se poate previziona calitatea procesului de învăţare a unui student: nivelul de pregătire a profesorilor, adaptarea programei şcolare la cerinţele angajatorilor şi tehnicile de predare, precum şi deschiderea către parteneriate cu companiile, crede Eugenia Dabu, Acting Recruitment Manager în cadrul grupului de companii cu activităţi în domeniul recrutării şi muncii temporare Lugera-The People Republic.

    „Foarte mulţi candidaţi valoroşi provin din Academia de Studii Economice. ASE-ul este pe primul loc cu facultăţi din domenii precum contabilitate, marketing, economie sau relaţii internaţionale. Din punct de vedere umanist, Universitatea din Bucureşti este o sursă importantă de candidaţi pe piaţa muncii, în domenii precum psihologie, limbi străine, sociologie, drept.

    Domeniul ingineriei aparţine însă Universităţii Politehnica din Bucureşti„, a explicat ea. De altfel, absolvenţii facultăţilor de Automatică şi Calculatoare şi Electronică (Politehnică), Cibernetică (ASE) şi Matematică-Informatică (Universitatea din Bucureşti), dar şi cei de Medicină (Universitatea „Carol Davila„ din Bucureşti şi „Iuliu Haţieganu„ din Cluj) îşi găsesc cel mai uşor un loc de muncă în prezent, potrivit lui Ion Ciucă, directorul direcţiei de finanţare pentru învăţământul superior din cadrul Ministerului Educaţiei.

    De asemenea, din cadrul universităţii „Alexandru Ioan Cuza„ din Iaşi, Facultatea de Electronică livrează cei mai angajabili absolvenţi, după ce în trecut studenţii facultăţilor de construcţii şi instalaţii din Iaşi erau vânaţi de companii încă de dinainte de a-şi finaliza studiile.

    „Cohortele de studenţi sunt în descreştere, iar acest lucru se întâmplă şi pentru că exigenţele de la bacalaureat au crescut. Să nu uităm totuşi că, din punctul de vedere al rezultatelor la testele internaţionale, noi comparăm Dacia cu Mercedes. Nu poţi ajunge la nivelul celorlalţi câtă vreme nu investeşti, când bugetul unei universităţi aflate pe poziţia 500 în top este similar cu bugetul total pentru educaţie în România„, a spus Ion Ciucă, care este şi profesor la Universitatea Politehnică.

  • ADMITEREA LA FACULTATE 2013: Câte locuri au universităţile din ţară

     Aproape 2.400 de locuri la cele cinci facultăţi ale Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti

    Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti scoate la concurs aproape 2.400 de locuri la cinci facultăţi, unde admiterea se face exclusiv pe baza mediei de la bacalaureat, mai puţin de o mie de locuri fiind fără taxă, în timp ce studenţii care vor intra pe locurile cu taxă vor plăti 2.900 de lei pe an.

    Universitatea din Ploieşti scoate la concurs 2.391 de locuri la facultăţile de Inginerie Mecanică şi Electrică, Ingineria Petrolului şi Gazelor, Tehnologia Petrolului şi Petrochimie, Ştiinţe Economice şi Litere şi Ştiinţe, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Din totalul locurilor disponibile la această universitate, 961 sunt fără taxă, restul fiind locuri cu taxă, pentru care studenţii vor plăti anual 2.900 de lei. Taxa de şcolarizare, majorată anul trecut cu 700 de lei, de la 2.200 de lei, rămâne aceeaşi şi în acest an universitar, au declarat reprezentanţii universităţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Clasificarea universităţilor în funcţie de programele de studiu. Care sunt cele mai bune şi cele mai slabe

    În noul an universitar, universităţile sunt clasificate în funcţie de misiunea lor specifică în universităţi până la nivel de licenţă, universităţi până la nivel de master şi respectiv cele mai bune până la nivel de doctorat.

    Vezi clasificarea universităţilor din România conform nivelului de studii

    Vezi clasificarea universităţilor în funcţie de programele de studiu

    Într-un sistem universitar schimbat, universităţile mici s-ar putea să nu mai facă faţă singure în viitor cerinţelor şi să solicite sprijin instituţiilor de învăţământ superior puternice, cu care ar putea fuziona. Prima fuziune, între Universitatea de Medicină şi Farmacie şi Universitatea Politehnica din Timişoara, a fost deja anunţată. Decizia consorţiului dintre cele două instituţii de învăţământ superior a fost considerată istorică, fiind încurajată de Ministerul Educaţiei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Cele mai scumpe facultati din lume (GALERIE FOTO)

    Vi se pare cumva ca platitI mult pentru a va tine copilul la
    facultate? Mai ganditi-va o data. Daca in Romania costurile de
    scolarizare pentru un an universitar nu depasesc 2.000-3.000 de
    euro, in cateva cazuri exceptionale, in strainatate sunt facultati
    care au taxe uriase, de chiar si 60.000 de dolari pe an.


    Aceste sume uluitoare, ba chiar prohibitive, pentru cei mai
    multI dintre noi, par rezonabile pentru bogatii lumii, care nu se
    sfiesc sa-sI trimita copiii sa invete la cele mai bune
    universitati. In acesti bani intra nu doar taxa de scolarizare
    propriu-zisa, ci si cazarea. In topul care urmeaza nu veti regasi
    celebrele Harvard, Cambridge sau Oxford, ci universitati care se
    lauda cu absolventi din prima liga – Colin Powell, Alan Greenspan,
    Barbara Walters sau Martin Scorsese.