BusinessMagazin

Tag: extindere

  • Povestea tânărului care a creat un brand românesc ce a ajuns pe trei continente. „Businessul e, până la urmă, despre oameni, nu despre cifre.”

    Dan Isai poate fi considerat deja un investitor în serie, cu precădere în domeniul HoReCa. El a intrat în acest domeniu după ce a participat la fondarea Salad Box, în prezent unul dintre cele mai cunoscute branduri de restaurante de pe piaţa locală – şi nu numai: acesta s-a extins în sistem de franciză pe mai multe pieţe din lume. Cu circa 70 de unităţi, cifra de afaceri totală a businessului este de peste 25 de milioane de euro, conform datelor comunicate anterior de companie ZF.

    Lanţul de restaurante cu servire rapidă Salad Box a fost fondat de Dan Isai alături de alţi trei antreprenori români. Ei au început afacerea în 2012 cu circa 20.000 de euro. În prezent, principala concentrare este expansiunea internaţională: după Europa şi Statele Unite, urmează extinderea reţelei de restaurante şi în Asia.

    Fondatorii Salad Box au dezvoltat şi alte concepte, sub umbrela Sterling Cruise Group: Pep & Pepper, Taksim sau Resto Aperto.
    Dan Isai a investit şi în lanţul de cafenele de Narcoffee Roasters, alături de Marcelus Suciu, fondatorul Marty Restaurants; iar anul acesta a anunţat că investeşte 250.000 de euro alături de patru alţi investitori români în HomeFresh, un start-up activ pe segmentul de livrare de mâncare la domiciliu.

    Profilul lui Dan Isai a apărut în ediţia de anul acesta a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP.

  • Un pas în online, doi în offline: evoluţia afacerii Diane Marie, lansată de o fostă corporatistă îndrăgostită de lumea vânzărilor

    Începută iniţial cu un atelier şi o platformă online, afacerea cu pantofi Diane Marie s-a extins ulterior şi prin intermediul unor magazine partenere, din ţară, cât şi prin două magazine fizice: unul deschis în Centrul Vechi al Capitalei şi al doilea inaugurat recent pe Calea Moşilor.
    Diana Nedea este absolventă de ASE şi spune că a lucrat înainte de a înfiinţa atelierul de producţie în ceea ce numeşte „joburile standard de absolvent de ASE, în multinaţionale, în vânzări“, mai întâi la Vodafone şi apoi la LG. S-a hotărât să meargă pe alt drum în 2011, după un concediu de două săptămâni, pentru că s-a implicat în acest proiect, care iniţial ar fi fost o divizie a afacerii părinţilor săi, antreprenori din 1996.
    Povesteşte că a avut primul contact cu lumea vânzărilor în 2008 „şi a fost dragoste la prima vedere”. De atunci a rămas în acest domeniu, experimentând sistemul corporaţiilor, unde totul este organizat până la ultimul detaliu, dar şi organizarea într-o companie mică, unde responsabilităţile niciodată nu se termină odată cu „fişa de post“. A ales, spune ea, o cale de mijloc prin antreprenoriat, „unde mă pot ocupa în continuare de partea de vânzări, dar şi de fazele premergătoare etapei de vânzări. Este un mare avantaj pentru mine să am acces la întregul proces în toată complexitatea lui, pentru că atunci când deţii «the big picture» totul este foarte logic şi toate etapele sunt interconectate“.Cea mai grea etapă din aventura antreprenorială a fost în primul an de activitate a atelierului de încălţăminte, din cauza fluctuaţiei mari de personal şi a lipsei forţei de muncă.


    „Cred că primul an a fost cel mai dificil. Spre sfârşitul anului 2012 deja aveam o echipă stabilă – care este încă prezentă în business – şi deja lucrurile se aşezau pe un făgaş stabil. Un moment cheie a fost deschiderea magazinului din Centrul Vechi. Acesta ne-a dat oportunitatea unui feedback direct din partea clienţilor, iar contactul direct cu aceştia şi-a pus în mod cert amprenta asupra colecţiilor ce au urmat”, povesteşte ea. 
    Investiţia în noua unitate s-a ridicat la 10.000 de euro, fondurile fiind folosite pentru amenajări, fără a lua în calcul stocul de produse. Motivaţia a venit în primul rând din dorinţa de a avea un spaţiu mai accesibil pentru autoturisme, spune Diana Nedea. „Calea Moşilor, deşi nu este o zonă comercială – cum de altfel nu este nici Centrul Vechi – este o zonă uşor accesibilă, are locuri de parcare şi este relativ aproape de centrul oraşului.” 
    Anul trecut, Diane Marie a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 500.000 de euro, în creştere cu 5% faţă de 2017. „Pentru noi, anul 2019 a însemnat foarte multe modificări. Am scăzut nivelul de producţie faţă de 2018 pentru că ne-am dorit să ne concentrăm mai mult pe calitate. De asemenea, structura businessului s-a modificat mult. Dacă în 2018 peste o treime din producţie se livra către magazinele partenere din ţară, în anul 2019 procentul a scăzut la sub 20% pentru a ne concentra pe reţeaua proprie de magazine online, cât şi offline”, descrie fondatoarea firmei Diane Marie parcursul activităţii businessului din primul semestru al acestui an. De asemenea, aşteptările sale vizează o creştere a cifrei de afaceri cu cel puţin 30% prin prisma noii unităţi deschise în Capitală.  
    Odată cu deschiderea unităţii de pe Calea Moşilor, antreprenoarea a lansat şi o colecţie specială, cu produse „în culori pastel, ce pot fi combinate oricum între ele, cu genţi şi balerini sau pantofi cu toc comod pictate cu elemente florale şi mandale”, în parteneriat cu brandul de genţi Lyria. Diana Nedea spune că a reuşit astfel să creeze o colecţie în care a alăturat experienţei Diane Marie creativitatea antreprenoarei-designer Armina Popeanu, din spatele brandului Lyria.
    Anual, compania vinde în jur de 10.000 de perechi de pantofi. Cu toate că nu a observat modificări în ce priveşte puterea de cumpărare, Diana Nedea spune că anul 2019 a venit cu schimbări majore în ceea ce priveşte produsele căutate de clientele sale. „S-a remarcat o creştere foarte mare pentru produse comode, balerini şi alte tipuri de pantofi fără toc. Procentul de cliente ce revin se menţine, împreună cu un coş mediu de 1,3 perechi. Ce am remarcat însă este orientarea către produse comode, casual, balerini şi flats.”  


    Potrivit ei, vânzările online cresc de la an la an. „Este o evoluţie care ne bucură şi care ne confirmă că produsele noastre sunt dorite de femeile din România şi nu doar din Bucureşti.” Antreprenoarea spune că preferinţele sunt comune în cazul ambelor canale de vânzare. „Singura diferenţă între cele două este varietatea mai mare de produse vândute în magazinul offline pentru că, deşi poate ajungi în magazin hotărât pentru un anume produs, după probe găseşti ceva ce se potriveşte mai bine pe calapodul tău.”
    Ea remarcă faptul că piaţa locală a fost invadată în ultima vreme de produse ieftine, a căror calitate nu este raportată corect nici chiar la preţul scăzut al acestora. „În mod cert, acest lucru s-a simţit şi în evoluţia vânzărilor noastre. Cred totuşi că într-o lume mereu în mişcare în care timpul şi resursele sunt din ce în ce mai limitate, clientul român caută în permanenţă un raport corect calitate/preţ.”
    De-a lungul anilor de activitate, principalele provocări cu care antreprenoarea s-a confruntat în dezvoltarea businessului au fost reprezentate în primul rând de modificările legislative permanente, deoarece, „din cauza lor, este foarte greu să poţi face predictibilităţi, să poţi proiecta un business pe termen lung”. Totodată, spune ea, în industria în care activează o mare provocare este şi recrutarea de personal. „Durează foarte mult formarea unei echipe profesioniste, cu atât mai mult cu cât şcolile de meserii şi de formare profesională sunt inexistente.”
    Momentan, Diana Nedea nu plănuieşte deschiderea altor magazine offline, deoarece vrea să se concentreze în primul rând pe cele două unităţi existente şi pe magazinul online. „Ne dorim foarte mult să lansăm varianta internaţională a site-ului şi să pornim livrările internaţionale. Acestea există deja, dar de cele mai multe ori către clienţi existenţi sau către români stabiliţi în străinătate.”  
    În viitor, nu cel foarte apropiat însă, antreprenoarea spune că este tentată de o extindere în Timişoara, Cluj şi Iaşi, acestea fiind oraşele cu cea mai mare cerere în magazinul online Diane Marie. „Momentan nu există planuri concrete către această direcţie, dar suntem siguri că prezenţa noastră fizică în aceste oraşe ar fi un mare plus”, conchide ea.

  • Grupul City Grill se extinde în zona de retail cu un nou concept, Prăvălia lui Manuc, o băcănie în care a investit 80.000 euro

    Spaţiul, unde se vând produse tradiţionale româneşti, dispune şi de  o zonă de degustare cu 45 de locuri.

    ”Spaţiul devenit disponibil în continuarea Hanului era prea mic pentru a ne gândi să extindem restaurantul. Tocmai de aceea, ştiind foarte bine că zona era cunoscută în perioada interbelică pentru varietatea de prăvălii, ne-am lăsaţi inspiraţi de acest lucru şi am decis să deschidem o băcănie, o prăvălie – replică a acelor vremuri. În contextul în care traficul de turişti la Hanu’ lui Manuc în sezon este foarte mare, fiind considerat un punct de atracţie al Capitalei, prăvălia vine ca o continuare firească, oferind o mostră de produse tradiţionale româneşti, un suvenir care întregeşte experienţa culturii noastre, a precizat Daniel Mischie, CEO City Grill Group.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Grupul City Grill se extinde în zona de retail cu un nou concept, Prăvălia lui Manuc, o băcănie în care a investit 80.000 euro

    Spaţiul, unde se vând produse tradiţionale româneşti, dispune şi de  o zonă de degustare cu 45 de locuri.

    ”Spaţiul devenit disponibil în continuarea Hanului era prea mic pentru a ne gândi să extindem restaurantul. Tocmai de aceea, ştiind foarte bine că zona era cunoscută în perioada interbelică pentru varietatea de prăvălii, ne-am lăsaţi inspiraţi de acest lucru şi am decis să deschidem o băcănie, o prăvălie – replică a acelor vremuri. În contextul în care traficul de turişti la Hanu’ lui Manuc în sezon este foarte mare, fiind considerat un punct de atracţie al Capitalei, prăvălia vine ca o continuare firească, oferind o mostră de produse tradiţionale româneşti, un suvenir care întregeşte experienţa culturii noastre, a precizat Daniel Mischie, CEO City Grill Group.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Thuan Pham, chief technology officer Uber: Va dura „câţiva ani” până va ajunge Uber la profit

    Compania de ride-sharing Uber va avea nevoie de cel puţin „câţiva ani” pentru a deveni o companie profitabilă, spune Thuan Pham, chief technology officer al Uber, citat de CNN.

    Industria este „foarte competitivă” în acest moment. „Avem competitori locali în toată lumea care încearcă să se extindă în mod agresiv, şi trebuie să fim o competiţie puternică”, spune Thuan Pham, CTO al Uber, în cadrul unei conferinţe din Hong Kong.

    Uber trebuie să îşi păstreze piaţa în faţa unor rivali precum Bolt şi Yango, ceea ce ar putea însemna chiar şi scăderi de preţuri pentru a putea rămâne principala aplicaţie de ride-sharing utilizată.

    Compania Uber a raportat pierderi de peste 1 miliard de dolari în primele trei luni din acest an, iar analiştii care au participat la un sondaj realizat de Refinitiv cred că aceasta va continua să piardă bani inclusiv până anul viitor.

    În pieţe mai mature, precum SUA, unde şi alte companii au căpătat o dimensiune semnificativă, sau chiar s-au listat pe bursă, cum e cazul Lyft, Pham consideră că mai multe companii pot ajunge să coexiste într-o manieră profitabilă.

    Cu toate acestea, chiar dacă Uber ajunge la profitabilitate, CTO-ul crede că modelul de business al companiei nu este gândit pentru a aduce marje de profit ridicate.

    „Modelul nostru este mai mult ca cel al Amazon, unde există foarte multe tranzacţii, iar noi câştigăm o parte foarte mică la fiecare tranzacţie”, spune Pham.

     

  • BREAKING Votul în Diaspora, extins la 3 zile. Decizie finală în Parlament

    Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, miercuri, cu 228 “pentru” şi unul “împotrivă” proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală.

    Deputaţii au respins, însă, la dezbaterile asupra proiectului, cu 187 de voturi “împotrivă” şi 22 voturi “pentru” amendamentul prin care publicarea exit-poll-urilor să se facă doar după ora 24:00 din ultima zi de vot.

    Iniţiativa legislativă modifică următoarele legi: Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României; Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente; Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă; Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

    Propunerea de lege a primit, marţi, de la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, un raport de adoptare, cu amendamente.

    Un amendament controversat la dezbaterile din Comisia Camerei Deputaţilor a fost cel referitor la întocmirea listelor electorale suplimentare pe suport de hârtie, care a fost admis în cele din urmă, cu condiţia ca acestea să fie făcute doar în cazul în care sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal nu mai funcţionează. Amendamentul a fost introdus de grupurile de deputaţi PNL şi USR.

    Deputaţii au introdus, marţi, şi amendamentul prin care publicarea exit-poll-urilor se va face doar după ora 24:00 din ultima zi de vot, pentru a nu influenţa rezultatele alegerilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă piaţă pentru Big Four: PwC începe să auditeze şi companii de criptomonede

    Gigantul din Big Four, PwC, una dintre cele mai mari firme de audit şi consultanţă din lume, a adăugat auditul de criptomonede pe lista sa de servicii, încât compania se extinde înspre o clasă de active care este din ce în ce mai reglementată.

    Potrivit Bloomberg, mai multe echipe din PwC au proiectat instrumente pentru a putea verifica cheile private cu adresele publice din portofele electronice pentru criptomonede, a declarat Ralph Weinberger, head of PwC Global Assurance Methodology, Learning and Education Organization.

    Instrumentele de audit nu pot accesa codurile unice de securitate ale portofelelor pentru criptomonede, însă permit auditorului să verifice dacă respectiva entitate este unicul proprietar al portofoliului, spune Weinberger.

     

     

  • Goana după creierele românilor

    Playtika, care a intrat pe piaţa românească în 2011, are 250 de angajaţi în centrul de suport şi 100 de angajaţi, ingineri şi specialişti IT la centrul de dezvoltare deschis în 2018.
    Acest centru de dezvoltare este făcut în colaborare cu americanii de la Qualitest, cea mai mare companie de testare software şi asigurare a calităţii.
    „Noi dezvoltăm în principal social games, dar de câţiva ani am început să creăm şi jocuri casual, pe care utilizatorii le accesează zilnic”, a declarat Oran Piekarski, director de operaţiuni la Playtika, într-o discuţie cu ZF.
    Aproape 10% din „creierele” Playtika, o companie pentru care chinezii au plătit peste 4 miliarde de dolari, sunt în România.
    Stefanini, un furnizor brazilian de servicii IT, are în România cel mai mare centru din Europa, care deserveşte aproape 100 de ţări şi care în 2018 a ajuns la afaceri de aproape 50 de milioane de euro cu peste 1.600 de angajaţi.
    Planul este de a continua angajările dacă mai găsesc „creiere”, având în vedere lupta acerbă din piaţa românească.
    Gigantul german Continental investeşte 20 de milioane de euro în extinderea clădirii de birouri din Iaşi, unde au un centru de inginerie cu aproape 2.000 de salariaţi.
    „În Iaşi, colegii lucrează la maşinile care vor circula pe străzi peste unul, doi sau chiar cinci ani. Lucrează la tehnologiile viitorului”, spune Christian von Albrichsfeld, şeful Continental România, grup care a ajuns la peste 20.000 de angajaţi pe piaţa românească, dintre care peste 5.700 sunt ingineri şi specialişti IT&C.
    E.ON, grupul german din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, trebuie să angajeze în următorii doi ani 300 de specialişti IT la centrul de cercetare, dezvoltare şi inovare de la Iaşi, unde lucrează deja 100 de oameni.
    Gigantul american HP şi-a majorat echipa din România cu 30% în ultimii trei ani, ajungând la peste 1.300 de angajaţi.
    „Vrem să creştem în continuare numărul de angajaţi ai HP în România. Cu cei peste 1.300 de angajaţi pe care îi avem în acest moment, suntem în top 3 reprezentanţe HP în Europa. Avem 13 divizii ale HP prezente în România, oferind servicii în aproximativ 25 de limbi”, a declarat într-o discuţie cu ZF Mugur Pantaia, managing director la HP România. Lunar, avem peste 100 de poziţii pentru angajare deschise în România, a precizat el.
    Nu există săptămână în care o companie internaţională, dar şi o companie românească din IT să nu anunţe planuri de extindere şi oferte de angajare.
    Bitdefender, a doua cea mai valoroasă companie antreprenorială românească, după UiPath, tocmai s-a mutat lângă „borcanul cu miere”, adică în mijlocul campusului studenţesc din Grozăveşti construit de Ceauşescu în anii ’80 şi care după două-trei decenii a devenit unul dintre principalii furnizori de creiere pentru multinaţionale, dar şi pentru firme româneşti.
    Pe lângă firmele din IT care aleargă după creiere româneşti, în joc au intrat şi fondurile de investiţii şi băncile din România. BCR şi-a lansat propriul accelerator de business – InnoviX, împreună cu UiPath, Google for Startups, Mindspace şi European Center for Services Investments and Financing.
    Techcelerator, un program de mentorat al fondului de investiţii GapMinder, în parteneriat cu Globalworth, EY România şi Banca Transilvania, tocmai a selectat şapte start-up-uri româneşti care vor primi o finanţare iniţială de 350.000 de euro, în schimbul unei părţi din companie.
    Pentru acest gen de finanţare s-au bătut 185 de start-up-uri, dintre care 26 au fost preselectate, iar în final 7 vor primi banii.
    În IT, salariul mediu a ajuns în aprilie 2019 la 7.200 de lei net (adică 1.525 de euro), la care se adaugă beneficii „fără număr”. Acum 10 ani salariul mediu în IT era de 2.600 de lei (adică 650 de euro, în cursul euro de atunci).
    Dacă România ar fi avut nu 120.000-130.000 de „creiere” din IT, ci 300.000, companiile le-ar fi absorbit imediat.
    Problema este că România nu poate produce anual atâtea creiere în IT, dar şi în inginerie, cât cere piaţa.
    Dacă am fi avut mai mult creier acum 20 de ani, am fi fost cu doi paşi înainte.

  • Cum arată noile spaţii de relaxare pentru corporatişti, inspirate de „biergarten-urile” din Germania

    O atmosferă de sărbătoare în aer liber, cu fumul şi agitaţia specifice, am regăsit pe marginea Lacului Noua, aflat în apropierea oraşului Braşov, într-o sâmbătă la ora prânzului. Berea era nelipsită atât din reţeta relaxării românilor aflaţi la picnic, cât şi din elementele care alcătuiau peisajul. Situat la doar 5 kilometri distanţă de Braşov, Lacul Noua este una dintre zonele de relaxare preferate atât de braşoveni, cât şi de turiştii care vin din Capitală sau chiar şi de mai departe. Este şi locul preferat de producătorii berii Ciucaş, care face parte din portofoliul Ursus Breweries, pentru derularea unei campanii care are ca obiect investiţii în amenajarea locurilor „de iarbă verde” ale românilor.

    „Atunci când ţi se face dor de o ieşire în natură vrei să ai la dispoziţie locuri amenajate şi curate. Pornind de la aceste dorinţe ale românilor am căutat în patru judeţe din ţară zone de relaxare în natură pe care să le înfrumuseţăm, făcând din acest lucru una dintre misiunile noastre. Primele locuri reamenajate sunt cele din Braşov, oraşul de origine al mărcii Ciucaş”, a spus Andrei Mihăilă-Crăciun, senior brand manager al Ciucaş, prezentă la evenimentul de deschidere a locului de relaxare de la Lacul Noua. Peste 30 de mese, circa 80 de scaune şi umbrele se întindeau pe o suprafaţă de 1-2 hectare, cam ca în stilul „biergarten-urilor germane”.  Potrivit reprezentanţilor companiei, care nu au vrut să divulge valoarea investiţiei alocate amenajării acestor spaţii, fondurile destinate acestui obiectiv sunt asigurate de grupul japonez Asahi, acţionarul majoritar al Ursus Breweries.

    Pietrele lui Solomon, o altă zonă cu interes turistic ridicat, aflată în partea nord-vestică a masivului Postăvarul, între Muntele Tâmpa şi rezervaţia naturală Stejerişul Mare, a beneficiat şi aceasta de amenajările producătorului de bere. Programul de reamenajare iniţiat de Ciucaş va include în acest an cinci locuri de relaxare în patru judeţe din ţară. Primele investiţii au fost făcute în Braşov, urmând ca iniţiativa să continue în judeţele Prahova, unde vor amenaja un loc de relaxare pe Valea Doftanei, ori în Iaşi în zona de agrement C.A.Rosetti şi în Galaţi în mijlocul pădurii Gârboavele.

    „Ciucaş şi Timişoreana sunt lideri de piaţă în segmentul pe care-l reprezintă, Ursus este lider de piaţă, de asemenea. Una din trei beri care se consumă în România este din portofoliul nostru. Comparabil cu anul trecut, am crescut peste media pieţei, peste 2%, până la 5%”, a spus Robert Uzună, vicepreşedinte şi membru executiv al boardului Ursus Breweries.

    El spune că în ceea ce priveşte consumatorii companiei pe care o reprezintă, aceştia se îndreaptă, în general, spre zona premium, dar şi pe lifestyle şi sănătate. „Anul trecut am avut o creştere spectaculoasă a segmentului fără alcool. Motiv pentru care am şi lansat noua gamă de produse fără alcool.”

    Compania Ursus Breweries are aproximativ 1.400 de angajaţi şi un portofoliu format din mărcile  Ursus, Timişoreana, Ciucaş, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Asahi Super Dry, Pilsner Urquell şi St Stefanus. Ursus Breweries a finalizat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 1,8 miliarde de lei, în creştere cu 8% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

  • A început în 1993 cu un chioşc, iar azi conduce un grup de firme cu venituri de peste 50 de milioane de euro

    Bogdan Piţigoi şi-a început aventura antreprenorială în 1993 cu un chioşc, iar astăzi deţine un grup de firme care generează venituri anuale de peste 50 de milioane de euro. În cadrul unei întâlniri cu presa, ce a avut ca scop prezentarea noii identităţi vizuale a Tester, el a vorbit despre istoria de 24 de ani a companiei, despre investiţii şi venituri, dar şi despre cât de interesat ar fi de extinderea în alte zone ale ţării.

    ”Nu ştiu dacă românii fac bani mai uşor, dar cu siguranţă fac mai mulţi“, spune Bogdan Piţigoi, fondator şi preşedinte al Tester Grup, referindu-se la motivul pentru care mediul de afaceri din Iaşi traversează un moment favorabil. ”în România e fain şi în Iaşi e şi mai fain“, râde el. ”Iaşi este în cel mai fast moment al său astăzi, atât din punct de vedere economic, cât şi social sau cultural. Este un oraş frumos în care merită să trăieşti, iar businessurile se dezvoltă, sunt joburi bune. Păi să termini tu facultatea şi să te angajezi la 500-700 de euro net? Acum zece ani nu visa nimeni la asta.“

    Născut în Roman (judeţul Neamţ) şi absolvent al Facultăţii de Drept din Iaşi, omul de afaceri de 47 de ani a intrat în afaceri încă din studenţie, când a lucrat ca distribuitor de produse alimentare, şi reuşea performanţa, povesteşte el, de a ”vinde câte 15 tiruri de snacksuri Star Foods pe lună la Iaşi“. După ce a distribuit snacksuri, ciocolată marca Poiana, băuturi răcoritoare şi îngheţată Delta, Piţigoi a renunţat la businessul de distribuţie în 2003, când a constatat că în 2002 făcuse un profit net de doar 1.000 de dolari. A luat atunci o decizie care s-a dovedit, în timp, a fi cea potrivită: a luat cei mai buni agenţi de vânzări pe care îi avea în distribuţie şi a pornit cu ei businessul de maşini.

    Au trecut 14 ani de atunci, iar şeful Tester Grup estimează o cifră de afaceri de 53 de milioane de euro pentru anul 2017, ceea ce înseamnă o creştere de apoximativ 18% faţă de 2016, în vreme ce numărul de angajaţi a ajuns la 700.

    Casa Auto, ca brand auto din cadrul grupului Tester, a vândut anul trecut în jur de 3.000 de maşini, cu 24% mai mult faţă de 2016, în vreme ce businessul de autovehicule rulate reprezintă sub 10% din totalul vânzărilor. Mai exact, în ceea ce priveşte maşinile noi, Casa Auto are o cotă de piaţă de peste 50% în Iaşi. Segmentul auto a generat aproximativ 80% din cifra de afaceri a întregului grup, aproximativ 42 de milioane de euro. Pentru 2018, antreprenorul se aşteaptă la o creştere de 15%, la nivelul întregului grup. Privită în ansamblu, piaţa auto din Moldova se aseamănă, ca împărţire, celor din restul ţării: cinci maşini second-hand importate la una nouă. Judeţul Iaşi reprezintă 2,9% din piaţa auto naţională, iar numărul de unităţi comercializate în 2017 a fost de aproximativ 6.500-7.000.

    ”Din fericire, ieşenii nu au o predispoziţie spre maşini germane, aşa cum aud că e cazul în vestul ţării“, remarcă Piţigoi. ”Sunt interesaţi de maşini bune, aşa cum sunt cele franţuzeşti sau cele japoneze. Ceea ce am observat e că oamenii sunt foarte pregătiţi, consultanţii în vânzări trebuie astăzi să ştie meserie, să cunoască produsul, să «aibă argumentele la ei».“ Anul trecut antreprenorul moldovean nu a investit în spaţii auto noi, iar celelalte cheltuieli sunt greu de cuantificat, spune Bogdan Piţigoi. ”Dacă creşti stocul de maşini şi îţi cresc vânzările, da, este o investiţie, dar nu o cuantificăm, pentru că sunt investiţii operaţionale. Eu cred că ceea ce ne diferenţiază pe noi de ceilalţi sunt serviciile, adică tot ceea ce am construit în jurul afacerii de bază. în general, auto înseamnă vânzări, maşini noi, service; noi vrem mai mult. Eu am un vis: când un ieşean se gândeşte la maşini sau la orice ţine de maşini, prima dată să îi vină în minte Tester Grup, şi mai exact Casa Auto.“ în momentul de faţă, Tester Grup comercializează zece branduri auto, fiind, din acest punct de vedere, cel mai marea dealer din România.

    în septembrie 2017, Tester Grup a lansat primul serviciu de car sharing din România care va utiliza exclusiv vehicule electrice. După ce se înregistrează pe site-ul companiei, utilizatorii vor putea închiria maşinile de la unul dintre cele cinci puncte de încărcare şi le vor folosi atât timp cât au nevoie, autonomia fiind undeva între între 120 şi 300 de kilometri; flota de maşini electrice va fi distribuită în întregul oraş. Caby, aşa cum este numit serviciul, dezvoltă propria reţea de staţii de încărcare a maşinilor în parteneriat cu E.ON, care a demarat un program internaţional de mobilitate alternativă ce vizează realizarea unei reţele paneuropene de staţii de încărcare. Două dintre aceste staţii de încărcare sunt găzduite de Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi“ din Iaşi. Caby va fi utilizat pentru început de angajaţii din companii, dar pasul următor implică extinderea flotei şi deschiderea către publicul larg. Flota numără zece maşini, iar investiţia totală în proiect s-a ridicat la peste 250.000 de euro.

    Un alt business semnificativ din portofoliul Tester este cel pe zona de imobiliare. Până în acest moment, Piţigoi a construit în Iaşi spaţii cu o suprafaţă cumulată de 65.000 de metri pătraţi. Compania a dezvoltat şi administrează 30.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri de clasa A+ şi A prin proiectele Ideo, Centro şi Solo,  plus alte 18.000 de metri pătraţi de spaţii de producţie şi depozitare în primul şi cel mai mare centru logistic din Moldova, SOLO Park. Printre chiriaşii clădirilor deţinute de Tester Grup se numără Conduent (fostă divizie a Xerox), Oracle, GfK, Tata Technologies, KPMG sau Falcon Trading, o companie românească de software cu peste 70 de angajaţi. Reprezentanţele auto ale Tester Grup, ce funcţionează sub brandul Casa Auto, mai însumează aproximativ 17.000 de metri pătraţi. Alături de Bogdan Piţigoi, principalii jucători de pe această piaţă sunt Iulian Dascălu, proprietarul Iulius Group, şi Gheorghe Iaciu, acţionar al dezvoltatorului imobiliar Impact. Pe de altă parte, prin divizia de ospitalitate, Tester deţine restaurantul Ideo, din centrul cu acelaşi nume, precum şi Idei Cafe, adică lanţul de cafenele care deservesc Casa Auto.

    Antreprenorul moldovean spune că nu a intrat pe piaţa imobiliară rezidenţială pentru că i-ar fi greu să respecte standardele de calitate dorite şi să facă faţă pieţei rezidenţiale actuale. ”Ar fi mare investiţia vizavi de cât poţi să obţii când îl vinzi. Eu trebuie să pun fier-beton cât trebuie, trebuie să pun ciment de care trebuie, trebuie să am experţi, arhitecţi, proiectanţi; şi asta pentru că ţin în primul rând la ce facem noi, ca Tester Grup. Oamenii vor să cumpere foarte ieftin, nu contează ce – şi nu doar în România. Omul vrea să câştige foarte mulţi bani când se duce să muncească, cât de mulţi se poate, dar în momentul în care pleacă de la muncă se transformă într-un client care vrea să plătească foarte puţin. întâlneşte apoi nişte oameni ca şi el, care trebuie să trăiască vânzând produsul respectiv. Dubla asta ipostază generează dorinţa noastră, a tuturor, de a cumpăra foarte ieftin. Şi nu poţi să te pui cu asta, pentru că dorinţa clientului e cea mai importantă.“

    TIMPUL PENTRU O NOUĂ IMAGINE

    ”A fost primul rebranding, iar scopul a fost să facem ceva modern, care să ne reprezinte“, motivează omul de afaceri decizia de a dezvolta o nouă imagine. ”Când cineva se gândeşte la noi fără să ne cunoască, prima dată vede un material, o mapă, un pix, vede ceva; şi acel ceva trebuie să îi placă. Iar noi vrem să fim la nivelul la care zic eu că ar trebui să tindă orice companie serioasă din România, indiferent că e românească sau multinaţională.“

    Acesta e şi motivul pentru care angajaţii au fost implicaţi în procesul de căutare a noii identităţi, prin focus grupuri sau discuţii individuale alături de compania responsabilă de rebranding. ”Eu cred că dacă ei simt că e al lor, dacă ei simt că Tester Grup e firma lor şi le place, acesta e câştigul meu, pentru că ei sunt ambasadorii brandului.“ Tester Grup va ajunge în alte zone ale ţării atunci când se va ivi o oportunitate viabilă, descrie Bogdan Piţigoi viziunea sa legată de extinderea dincolo de Moldova.

    ”Nu am un plan imediat, dar atunci când apare o oportunitate vom fi pregătiţi să o analizăm. Eu când mă gândesc la afaceri mă gândesc la tot ceea ce înseamnă o activitate economică ce generează satisfacţia clientului şi profit. Ideea de extindere nu e un scop în sine. Am mai avut oferte, dar nimic nu s-a potrivit cu ceea ce voiam eu şi din punctul de vedere al sustenabilităţii economice în viitor. Dacă are sens, e business; dacă nu are sens, nu e business.“ A primit mai multe oferte de a vinde afacerea, atât de la oameni de afaceri din România cât şi de la străini. ”Au fost sume interesante – pentru ei – dar care nu au fost conform aşteptărilor mele sau am considerat că viziunea lor pentru viitorul businessului nu era ceea ce mi-aş fi dorit eu„, remarcă omul de afaceri.

    Atunci când vorbeşte despre piaţa muncii din Iaşi, Bogdan Piţigoi spune că nu a găsit niciodată oameni şi a preferat să îi formeze chiar el, dându-le ulterior posibilitatea de a avansa. ”Toţi managerii mei sunt dintre colegi care s-au angajat în primul eşalon, pe vremuri; directorul executiv lucrează de 23 de ani în firmă. Am înţeles de-a lungul timpului că e mult mai bine şi mai eficient să oferim oportunităţile oamenilor noştri. Eu am grijă să urmăresc fiecare om în ceea ce face, ce comportament are, ce atitudine, şi dacă îl văd că este bun intră în Academia Tester.“ Programul la care face referire şeful Tester Grup reprezintă cursurile cu traineri interni sau externi; acolo oamenii sunt descoperiţi şi intră pe listele de aşteptare, fiind avansaţi atunci când se eliberează un post.

    Dacă ar trebui să ia totul de la început, omul de afaceri spune că s-ar orienta către un business care nu necesită multe resurse – cel mai probabil o afacere în tehnologie. ”Mi-ar plăcea să am posibilitatea să mă asociez cu cineva care se pricepe la acest domeniu, aş investi dacă aş identifica o afacere în care să cred, care să aibă potenţialul de a face ceva.“

    Preşedintele Tester Grup insistă asupra ideii că onestitatea e cea mai importantă calitate pe care o poţi dovedi în afaceri. ”Eu întotdeauna am insistat să fim corecţi faţă de clienţi; poate vom pierde o vânzare, un client, dar pe termen mediu şi lung cu siguranţă vom câştiga. Avem timp să aşteptăm, nu vrem să câştigăm toţi banii anul acesta, nu vrem să vindem firma“, spune Bogdan Piţigoi. ”De-asta şi rebrandingul a durat atât de mult, pentru că am vrut să ştiu cu siguranţă ce facem. Până la urmă, omul nu cumpără imaginea ta, el cumpără serviciile tale, produsul tău. Dacă el o să vadă că totul e în regulă, că tu eşti corect, o să vină şi o să se întoarcă la tine. Eu le spun tuturor: «Nu am cum să îţi dau preţul acesta, să aduc bani de acasă», şi tot la mine vin. Dar pentru asta ai nevoie de timp, ai nevoie de ani şi ani.“