BusinessMagazin

Tag: expunere

  • Dacă va fi vreun lucru sau aspect al actualei crize care-şi va lăsa amprenta asupra culturii omenirii, acesta va fi masca de protecţie

    De asemenea, de acum deja banala mască a scos la lumină paradoxuri economice. Spre exemplu, în timp ce Germania este un producător important de utilaje care fabrică măşti şi materiale, industria germană, până să vină pandemia de COVID-19, nu avea o producţie naţională de măşti.
    Construirea unei astfel de capacităţi de producţie, permanentă sau pentru cazuri de nevoie, pare cu atât mai necesară cu cât este mai mult privită prin prisma unui scandal de fraudă de mai multe milioane de euro cu măşti importate căruia i-a căzut victimă Germania.
    La începutul lunii aprilie, procurorii germani au explicat public cazul. Astfel, spun ei, Renania de Nord-Westfalia, cel mai populat land al ţării şi unul dintre cel mai sever lovite de pandemie, a plătit 14,7 milioane de euro pentru aproximativ 10 milioane de măşti în martie doar pentru a descoperi că acestea nu există, scrie Euractiv. Un director executiv german care conduce două companii de distribuţie cu sediul la Zürich şi Hamburg a sunat alarma după ce şi-a dat seama că a fost păcălit.
    Conform raportului poliţiei, bărbatul a primit la mijlocul lunii martie o ofertă pentru furnizarea de măşti de la companii care se presupunea că au sediul în Asia. Presupuşii furnizori asiatici au primit ulterior o comanda mare de la Renania de Nord-Westfalia.  Autorităţile au transferat 14,7 milioane de euro către una dintre companiile gemane, care a făcut apoi o plată în avans de 2,4 milioane de euro.
    Potrivit anchetatorilor bavarezi, au fost mobilizate 52 de vehicule pentru a ridica râvnitele măşti din Olanda şi pentru a le aduce în ţară sub protecţia poliţiei. Dar măştile nu au fost de găsit. Compania de distribuţie a restituit 12,3 milioane de euro autorităţilor de stat. Cu toate acestea, nu este clar dacă restul de 2,4 milioane de euro, care a fost îngheţat în conturi bancare străine, poate fi recuperat.
    Măştile şi alte echipamente medicale de protecţie au devenit mărfuri mult râvnite la nivel mondial, iar procurarea lor este un motiv de bravadă pentru guverne.

    Cancelarul Angela Merkel a spus că o lecţie care trebuie învăţată din pandemie este că Europa trebuie să devină autosuficientă în producerea de echipamente medicale critice precum măştile. Piaţa a fost dominată până acum de producătorii din Asia, mai ales de cei din China.

    „Indiferent dacă această piaţă este actualmente dominată de Asia, avem nevoie de o anumită autosuficienţă, sau cel puţin să construim un pilon al producţiei proprii, în Germania sau în altă parte a Uniunii Europene”, a declarat Merkel la Berlin.
    Măştile au fost pe cale să provoace şi un scandal diplomatic între SUA şi Germania. Astfel, americanii au fost acuzaţi că au deturnat pentru uzul propriu 200.000 de măşti destinate Germaniei, potrivit BBC.
    Guvernul local din Berlin a declarat că un transport de măşti fabricate în SUA a fost „confiscat” la Bangkok. Măştile de tipul FFP2, comandate de forţele de poliţie din Berlin, nu au ajuns la destinaţie, a informat acesta, precizând că, probabil, transportul a fost redirecţionat către SUA.

    Companiei americane care produce măşti (în China), i s-a interzis să exporte produsele medicale în alte ţări în temeiul unei legi din perioada războiului din Coreea, invocată de preşedintele Donald Trump.
    Trump a spus că foloseşte legea privind producţia de apărare pentru a cere firmelor americane să livreze mai multe consumabile medicale pentru a răspunde cererii interne.

    Preşedintele a explicat că autorităţile americane au luat în custodie aproape 200.000 de aparate pentru respiraţie artificială N95, 130.000 de măşti chirurgicale şi 600.000 de mănuşi. El nu a spus de unde au fost luate.

    Guvernul Berlinului pretinde că SUA se fac vinovate de un „act de piraterie modernă”, demn de „vestul sălbatic”, şi a cerut administraţiei Trump să respecte regulile comerciale internaţionale.
    Acuzaţiile aduse de Berlin rezonează cu sentimentele altor oficiali europeni, care s-au plâns cu privire la practicile de procurare şi de diversiune ale SUA. În Franţa, spre exemplu, liderii regionali spun că se luptă să asigure consumabile medicale deoarece cumpărătorii americani le-o iau înainte în licitaţii. Preşedintele regiunii Île-de-France a comparat cursa pentru procurarea măştilor cu o „vânătoare de comori”. Autorităţile franceze s-au plâns că măştile necesare în lupta cu coronavirusul pe care Franţa le-a comandat din China au fost cumpărate de Statele Unite în ultima clipă în timp ce acestea erau pe cale să fie încărcate pe avioanele de marfă cu destinaţia Franţa. „Americanii plătesc de trei sau de patru ori suma pe care o stabilim noi. Şi plătesc în numerar”, a declarat Jean Rottner, şeful regiunii de est a Franţei, notează France Info. Americanii au reuşit să „deturneze” un avion încărcat cu măşti destinate iniţial Franţei chiar de pe pista de decolare.
    O explicaţie a „actelor de piraterie” americane ar fi că măştile aparţineau companei americane 3M, care avea obligaţia să aprovizioneze în primul rând spitalele americane. Confruntat cu lipsuri mari acasă, guvernul american s-a folosit de ceea ce se numeşte Defense Production Act (DPA, Legea pentru producţia de apărare) din 1950. 3M a vândut măştile celor care au oferit preţul cel mai mare şi care au venit cu cash, încălcând astfel Defense Production Act. Guvernul american s-a văzut astfel forţat să intervină şi să redirecţioneze transporturile de măşti pe care 3M le-a produs în China. Însă contracte anterioare activării DPA pentru ţări ca Italia şi Spania au fost onorate.
    Franţa s-a văzut şi ea în rolul SUA, fiind  forţată de Suedia să returneze măşti de faţă pe care le-a confiscat de la Spania. O comandă de 4 milioane de măşti de protecţie a fost programată să sosească de la compania suedeză Molnlycke – cu sediul în Lyon – în Spania. Cu toate acestea, pe 5 martie, guvernul francez a confiscat măştile. Cu două zile mai devreme, preşedintele francez, Emmanuel Macron, semnase un decret care permitea guvernului rechiziţionarea tuturor produselor necesare în lupta împotriva pandemiei.
    După 15 zile de presiune intensă din partea guvernului suedez, Franţa a fost nevoită să returneze măştile atât Spaniei, cât şi Italiei, care erau destinaţiile iniţiale. Dar nu toate măştile au ajuns acolo, Franţa oprind jumătate, fie pentru a fi folosite acolo, fie pentru reexport. În urma incidentului, compania suedeză nu mai permite ca mărfurile sale să circule prin Franţa şi îşi va muta logistica în Belgia, care va deveni centru de distribuţie. Povestea a fost expusă de revista franceză L’Express. Preşedintele Macron speră că Franţa îşi va reconstrui „suveranitatea naţională” în ceea ce priveşte producţia de echipamente medicale până la sfârşitul anului. Mediapart, sursa mai multor scandaluri în care au fost implicate autorităţile franceze, şi France 2 au anunţat că guvernul a ascuns cu bună ştiinţă penuria de măşti timp de peste două luni, schimbându-şi în consecinţă sfaturile de sănătate. Iniţial, ministerul sănătăţii a recomandat ca orice persoană aflată în contact cu un pacient cu coronavirus să poarte o mască. Dar, pe măsură ce stocurile au început să scadă, a insistat că măştile nu sunt folositoare decât pentru cei care care prezintă simptome de boală sau iau contact cu bolnavii. Când rezervele de măşti au crescut, a urmat o întoarcere la 180 de grade şi Académie Nationale de Médecine a anunţat că măştile de protecţie ar trebui să fie obligatorii pentru oricine iese din casă. Unele ziare germane au remarcat această „treabă franţuzească”. Un renumit doctor francez a descris ceea ce a făcut guvernul ca fiind o „minciună pentru o cauză bună”, anume pentru a se asigura că personalul medical are suficient echipament de protecţie.
    Şi Finlanda are o poveste fabuloasă cu măşti. Este vorba de un scandal care a lovit agenţia pentru aprovizionarea în situaţii de urgenţă a guvernului.
    O livrare de 2 milioane de măşti de protecţie a ajuns la începutul lunii aprilie din China pentru a ajuta la combaterea pandemiei, scrie Politico. Însă organismul guvernamental care coordonează furnizarea de bunuri esenţiale în situaţii de urgenţă NESA a anunţat că testele de laborator arată că măştile nu sunt conforme cu standardele şi nu sunt adecvate pentru utilizare în spital.
    Câteva ore mai târziu, Tiina Jylha – o celebritate de tabloid, vedetă de reality show-uri şi proprietară a unei clinici de chirurgie plastică din Estonia – a anunţat că a fost înşelată cu milioane de euro care i se cuvin pentru rolul său în procurarea măştilor.
    Potrivit lui Jylha, compania ei, Look Medical Care, a semnat un acord de 5 milioane de euro cu guvernul finlandez pentru a obţine măşti din China. În ultimul moment, Jylha a declarat pentru revista Suomen Kuvalehti că banii au fost deturnaţi într-un cont bancar belgian al omului de afaceri finlandez Onni Sarmaste. „Jaful s-a petrecut peste noapte“, a spus Jylha.
    Sarmaste are o versiune diferită a evenimentelor. El susţine că firma sa a fost cea care a încheiat un acord cu guvernul finlandez şi că doar a contactat-o pe Jylha pentru a se informa despre utilizarea clinicii sale ca furnizor de măşti. „Au spus că nu au marfă”, a povestit Sarmaste pentru ziarul Helsingin Sanomat. Aşa că el a cumpărat măştile din altă parte.
    Sarmaste a adăugat că Jylha şi soţul ei Tape Valkonen l-au ameninţat şi au angajat gaşca de motociclişti Hell’s Angels pentru a încerca să obţină 5 milioane de euro de la el. Omul de afaceri a spus că cineva a încercat să intre în apartamentul său în toiul nopţii şi că o piatră a fost aruncată prin fereastra lui. Jylha a negat acuzaţiile. Şeful agenţiei guvernamentale a recunoscut că a fost necesară scurtarea drumului pentru procurarea cât mai rapidă a măştilor. Tomi Lounema, CEO-ul NESA, a spus că agenţia a cumpărat măşti de protecţie şi de la Sarmaste şi de la Jylha, afacerile valorând fiecare câte 5 milioane de euro. Oficialul a precizat că loturile lui Sarmaste conţineau măştile substandard. Omul de afaceri susţine că cele 2 milioane de măşti erau la standarde de spital, dar pentru spitale chineze, nu pentru cele finlandeze.
    „Cel mare, cel rapid şi cel bogat îi vor mânca pe toţi ceilalţi. Condiţiile de pe piaţă sunt foarte dificile”, s-a plâns Lounema. Ulterior, acesta şi-a oferit demsia, care a fost acceptată de guvern. Premierul Sanna Marin a spus că şi-a pierdut încrederea în acest oficial.

  • La ce pericole se expun companiile ai căror angajaţi lucrează de acasă

    Pe măsură ce restricţiile de circulaţie suplimentare sunt puse în aplicare de guverne şi organizaţii din întreaga lume, în efortul de a încetini răspândirea COVID-19, angajaţii sunt nevoiţi din ce în ce mai mult să lucreze de acasă. Această creştere a numărului de profesionişti care lucrează de la distanţă scoate la iveală potenţialele riscuri cibernetice implicate. Experţii Kaspersky au analizat aceste potenţiale ameninţări şi au explicat cum pot fi protejaţi angajaţii de la distanţă.

    În timp ce munca de la distanţă aduce, de obicei, o mulţime de avantaje – de la un program mai flexibil, la o creştere a ataşamentului faţă de organizaţie, ca angajator, pentru generaţia Z – trebuie luate în considerare întotdeauna măsuri suplimentare de securitate, iar în mijlocul acestui transfer brusc de la birou, acasă, nu este uşor pentru organizaţii să ţină seama de toate riscurile implicate. Odată ce un dispozitiv corporativ este dus în afara infrastructurii reţelei unei companii şi este conectat la alte reţele şi la Wi-Fi, riscurile cresc dramatic. Ransomeware-ul, infecţiile malware şi spionajul corporativ sunt printre ameninţările care trebuie luate în considerare în orice moment, dar mai ales, în cazul lucrului de la distanţă, pentru că o conexiune nesigură Wi-Fi, 4G sau 5G aplifică riscul de infecţie.

    Alte riscuri includ utilizarea dispozitivelor personale în scopuri de muncă, proces care poate, mai degrabă, să aibă loc în condiţii de lucru la distanţă. Celebra abordare BYOD “aduceţi propriul dispozitiv”, care permite angajaţilor să-şi folosească propriile dispozitive la locul de muncă, a fost adoptată de multe companii şi le-a adus riscuri suplimentare. Phishing-ul prin intermediul site-urilor generaliste poate afecta cu uşurinţă dispozitivele şi, de asemenea, dispozitivele personale au de multe ori software depăşit – cu potenţiale vulnerabilităţi expuse. În cele din urmă, descentralizarea controlului IT şi dificultăţile în urmărirea şi securizarea dispozitivelor fac în aşa fel încât sistemele de securitate să fie şi mai vulnerabile.

    „Cei care lucrează de la distanţă au fost vizaţi în diverse moduri până acum. Am văzut acest lucru în campania DarkHotel, unde manageri de top au fost atacaţi prin Wi-Fi; acelaşi lucru i se poate întâmpla oricărei persoane care lucrează de acasă şi este conectată la o reţea Wi-Fi infectată. Mai mult, pot fi infectate şi diverse programe gratuite care permit comunicarea la distanţă. Acum, cu un transfer masiv de la birouri, acasă, ne aşteptăm ca infractorii cibernetici să îi atace, în primul rând, pe cei care tocmai au devenit mai vulnerabili decât de obicei” – spune Dmitry Galov, security researcher la GReAT, Kaspersky.

    „În viaţa normală, aproape o companie din două (50% VSB şi 40% SMB) permite angajaţilor să lucreze de la distanţă, potrivit raportului nostru, iar astăzi această cifră a crescut brusc, ajungând la aproape 100% din cauza izolării. Acest lucru înseamnă că acele canale de comunicare corporativă vor fi amestecate cu cele personale, pe măsură ce angajaţii folosesc dispozitive pesonale pentru muncă, şi invers. Conectarea la o gamă largă de servicii cloud, instalarea unui software sau utilizarea dispozitivelor mobile poate aduce noi provocări administratorilor IT, care se luptă să menţină totul sub control, respectând în acelaşi timp politicile. Acesta este motivul pentru care acum este mai important ca niciodată să vă pregătiţi compania pentru munca la distanţă”, spune Andrey Dankevich, Senior Marketing Manager la Kaspersky.

    Iată câteva sfaturi pe care reprezentanţii Kasperski le oferă pentru a ajuta companiile să îşi pună la punct securitatea IT:
    • Asiguraţi-vă că angajaţii dvs. au tot ce le trebuie pentru a-şi desfăşura munca în siguranţă, de acasă, şi ştiu la cine să apeleze în cazul în care întâmpină probleme de IT sau de securitate.
    • Oferiţi angajaţilor o instruire de bază în ceea ce priveşte securitatea cibernetică – aceasta poate fi realizată online şi ar trebui să acopere practicile esenţiale pentru parole şi conturi, securitatea pe e-mail, securitatea computerului şi navigarea web
    • Luaţi măsuri de protecţie a datelor: protecţia prin parole la pornire, criptarea dispozitivelor şi backup integral al datelor
    • Asiguraţi-vă că toate dispozitivele, software-ul, aplicaţiile şi serviciile sunt actualizate şi realizaţi update-uri în mod regulat
    • Instalaţi o soluţie antivirus fiabilă, inclusiv pe dispozitivele mobile şi porniţi firewall-ul. Soluţia antivirus ar trebui să includă protecţia împotriva ameninţărilor web şi a phishingul prin e-mail.
    • Verificaţi cu atenţie protecţia dispozitivului mobil: acesta ar trebui să aibă activate abilităţi anti-furt, cum ar fi localizarea dispozitivului de la distanţă, blocarea şi ştergerea datelor, blocarea ecranului şi a parolei, Face ID sau Touch ID; activaţi controlul aplicaţiilor pentru a vă asigura că sunt instalate doar aplicaţiile white-listed.
     

  • De ce suntem atât de expuşi la virusuri când lucrăm în birouri

    În întreaga lume, milioane de oameni şi-au abandonat birourile – în timp ce guvernele impun ca angajaţii să lucreze de acasă. Aceste măsuri sunt o încercare de a limita răspândirea noului coronavirus; se consideră că angajaţii sunt mai în siguranţă izolaţi în casele lor, iar părăsirea birourilor aglomerate poate încetini răspândirea Covid-19. Interzicerea activităţii în birouri nu este doar o precauţie – acestea au fost şi se află încă în topul spaţiilor care facilitează cel mai mult răspândirea virusurilor şi a bacteriilor.

    Probabil că scenariul e cunoscut de toată lumea: în fiecare sezon, o persoană va ajunge la birou şi va începe să strănute sau să tuşească – şi va transmite colegilor virusul pe care îl are.
    Cercetătorii au arătat că germenii, virusurile şi bacteriile se răspândesc uşor într-un birou. Krissi Hewitt, director de cercetare instituţională şi iniţiative strategice la Şcoala de Ştiinţe şi Matematică din Carolina de Nord, a cercetat diversitatea şi abundenţa vieţii microbilor în birouri. „Oamenii îşi petrec o mare parte din viaţa de zi cu zi între pereţii biroului, unde spaţiile comune şi interacţiunea ridicată cu suprafeţele atinse de toată lumea creşte cantitatea de microbi pe suprafeţe şi în aer”, spune ea, citată de BBC.

    Cu alte cuvinte, multe dintre zonele atinse des din biroul dvs. ar putea fi vectori pentru răspândirea virusului. Şi cu cât sunt mai mulţi colegi care le ating, cu atât este mai mare riscul de contaminare. Jonathan Sexton, cercetător la Colegiul de Sănătate Publică din cadrul Universităţii din Arizona, a descoperit că obiecte precum frigidere, mânere de sertar, mânere de robinet, uşi de ieşire şi aparate de cafea tind să aibă cele mai mari concentraţii de germeni.

    Microbii călătoresc rapid, potrivit unui studiu realizat de Societatea Americană pentru Microbiologie. Cercetătorii au plasat un eşantion de virus inofensiv pe un singur mâner sau blat într-o clădire de birouri. Prima zonă care a fost contaminată a fost sala de mese. În două-patru ore, virusul putea fi detectat pe 40% până la 60% din angajaţi, vizitatori şi obiecte atinse în mod obişnuit. O igienă slabă a angajaţilor din birouri poate agrava acest aspect: un sondaj din Marea Britanie din 2019 a arătat că doar 61% dintre angajaţii din birourile din Marea Britanie s-au spălat corect pe mâini cu apă caldă şi săpun după ce au mers la toaletă.

    Deşi suprafeţele au un grad mare de răspândire a microbilor între oameni, cel mai mare risc pentru împărştierea unui virus este prin aer. „Marele risc nu provine din clădirile de biroului, ci de la angajaţii bolnavi”, spune dr. Ali Khan, un epidemiolog şi profesor la Colegiul de Sănătate Publică UNMC de la Universitatea din Nebraska. „Dacă o persoană este bolnavă, el sau ea ar putea răspândi germenii prin tuse şi strănut, atingând suprafeţele şi contaminându-i pe ceilalţi. Chiar dacă stau în birourile individuale, închise, germenii pot fi răspândiţi şi prin picăturile care se aşază pe orice suprafaţă şi pot provoca contaminarea”. Aerul condiţionat din birouri poate contribui, de asemenea, la răspândirea microbilor. Hewitt spune că în mediile interioare, microbii circulă prin aer şi în sistemele de climatizare.

    „Întreţinerea sistemelor şi filtrarea au un impact asupra modului în care viruşii circulă prin aer, astfel încât clădirile care nu au fost amenajate corespunzător pentru a menţine circulaţia, filtrarea, umiditatea şi temperaturile adecvate pot contribui la răspândirea unor cantităţi mai mari de microorganisme care se deplasează prin sistemele de ventilaţie”, spune el.

    „Virusul nu poate apărea spontan în casa ta. Trebuie să fie adus de un om infectat, spune Khan. Asta înseamnă să aţi intraţi în contact cu cineva care este bolnav sau aţi atins o suprafaţă infectată, apoi aţi transferat-o pe suprafeţele dvs. de acasă. El adaugă că, deşi virusul e luat după ce am atins o suprafaţă contaminată cu mâinile, el va intra în organism şi ne va îmbolnăvi când ne vom atinge faţa.

    „Acest lucru este valabil şi pentru coronavirusuri, inclusiv Covid-19: chiar dacă virusul este pe mâinile tale, trebuie să-l introduci cumva în corp. De aceea este atât de important ca, indiferent dacă lucrezi într-un birou comun sau acasă, trebuie să acorzi prioritate igienizării. „Desigur, vor exista mai puţine suprafeţe contaminate în propria casă şi nu va fi niciun coleg care să le atingă. Dar dacă germenii intră în mediul dvs. pe o anumită cale, puteţi contracta virusul indiferent de acest lucru.”

    Khan, care este şi autorul The Next Pandemic, îi sfătuieşte pe oameni ca, atunci când se vor întoarce la birouri, să nu trăiască cu stresul unei noi pandemii. „Este foarte puţin probabil ca următoarea pandemie să apară dintr-un birou. Următoarea pandemie nu va apărea în birourile noastre. Va apărea din nou în natură. Birourile şi alte locuri cu o densitate mare de oameni vor fi locurile bune pentru a răspândi boala”, spune el.
    Cu toate acestea, trebuie să continuăm să ne spălăm pe mâini, indiferent de situaţie.
     

  • La ce riscuri de securitate pot expune companiile angajaţii care muncesc de acasă în perioada pandemiei coronavirus

    Specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender au trasat o serie de recomandări menite să asigure că munca de acasă a angajaţilor care lucrează pe calculator se desfăşoară fără probleme de securitate pentru companiile angajatoare. Iată care sunt acestea:

    Reînnoiţi datele de acces şi verificaţi dacă laptopul e pregătit.

    În majoritatea cazurilor, angajaţii nu vor putea înnoi sau schimba parola de acces din afara infrastructurii companiei. Astfel, înainte de a pleca acasă cu laptopul de serviciu, angajaţii sunt sfătuiţi să îşi actualizeze parola de acces ca să evite riscul de a nu mai putea accesa aplicaţiile de serviciu de acasă. Măsura e cu atât mai indicată dacă sistemul de operare ne-a avertizat de curând să ne schimbam parola de acces. În plus, verificaţi dacă serviciul de VPN care vă permite să vă conectaţi de oriunde la reţeaua companiei e instalat şi configurat corespunzător.

    Folosiţi un serviciu de VPN.

    Înainte de a începe orice activitate în scop de serviciu, conectaţi-vă la VPN-ul companiei. Conectarea în infrastructura companiei prin reţeaua Wi-Fi de acasă fără VPN lasă uşa deschisă răufăcătorilor interesaţi să fure date de acces. Nu folosiţi alte soluţii de conectare la infrastructura companiei, altele decât clientul de VPN autorizat de departamentul de IT. Folosirea de soluţii de tipul Remote Desktop Client nu e conformă cu majoritatea politicilor de securitate din companii.

    Nu amestecaţi ce e personal cu ce e în scop de serviciu.

    Nu folosiţi dispozitivele personale în scop de serviciu şi nu folosiţi laptop-ul sau telefonul de serviciu în scopuri personale, cum ar fi cumpărături online, reţele de socializare sau download de fişiere. Folosirea serviciilor personale pe dispozitivele de lucru poate genera conflicte cu aplicaţiile de lucru şi cu datele companiei. Un simplu copy-paste neatent poate cauza încălcarea legilor în vigoare cu privire la protecţia datelor (GDPR). Într-o conversaţie personală pe laptop-ul de serviciu, un angajat poate trimite din greşeală un fişier cu informaţii confidenţiale – de exemplu, datele personale ale unui client.

    Laptopul companiei este securizat automat de departamentul IT întocmai pentru a acoperi orice posibilă eroare umană. Aşadar, pentru scopuri personale folosiţi doar dispozitivele personale, iar în scop de serviciu doar dispozitivele aferente.

    În plus, nu lăsaţi ceilalţi membri ai familiei să folosească dispozitivele de serviciu. În general, copiii sunt mai uşor de păcălit să descarce aplicaţii periculoase pe dispozitiv, ceea ce va duce la compromiterea acestuia şi implicit la compromiterea reţelei companiei.

    Depistaţi tentativele de înşelătorie.

    Chiar şi pe laptopul de serviciu ne putem trezi cu un email sau un site înşelător, menit să ne fraudeze, să ne fure datele de acces sau să instaleze ameninţări informatice. Angajaţii care lucrează de acasă trebuie să fie vigilenţi când conţinutul unui e-mail, document sau site pare suspicios. În momentul de faţă, au fost deja semnalate ameninţări care se folosesc de spaima coronavirus pentru a păcăli utilizatorii să instaleze ameninţări informatice. Raportaţi orice conţinut suspect la departamentul IT. Astfel, vă protejaţi nu doar pe dumneavoastră, ci şi pe colegii dumneavoastră mai puţin vigilenţi, vizaţi de aceeaşi ameninţare.

    Mare atenţie la mesajele care par să vină de la departamentul de IT. Unii infractori profită de faptul că lucraţi de acasă şi că departamentul IT e la distanţă pentru a cere să luaţi anumite măsuri, precum schimbarea parolei sau deblocarea adresei de mail sau a vreunui cont. Dacă aveţi dubii cu privire la originea mesajului, contactaţi departamentul de IT pe alte canale de mesagerie instant sau la telefon.

    Respectaţi procedurile standard în regim work-from-home.

    Nu deviaţi de la procedurile standard impuse de departamentul IT în contextul lucrului de la distanţă. Folosiţi VPN pentru conectarea în infrastructura companiei şi nu dezactivaţi sub nicio formă soluţiile de securitate instalate pe dispozitivele de lucru. Dacă nu sunteţi sigur ce efecte are schimbarea unei setări de sistem, consultaţi departamentul IT înainte de a întreprinde astfel de acţiuni. De exemplu, să nu dezactivăm autentificarea în mai mulţi paşi pentru aplicaţiile de lucru chiar dacă suntem acasă. Această politică de securitate este un obstacol pentru potenţiali hackeri.

     


     

  • ALERTĂ! Probleme mari pentru peste un miliard de telefoane care folosesc Android. Cum pot ajunge toate datele din telefon să fie văzute de toată lumea

    Mai mult de un miliard de dispozitive android sunt în pericolul de a fi sparte de hackeri din cauza faptului că nu sunt protejate de  updateurile de securitate – a sugerat Which?, potrivit unui articol publicat de BBC.

    Vulnerabilitatea ar putea să lase utilizatori din toată lumea cu datele expuse, în pericolul de a fi furate.Sunt în pericol mai ales cei care folosesc un telefon Android lansat în 2012 sau mai devreme. Datele Google arată că 42,1% dintre utilizatorii de Android din toată lumea folosesc versiunea 6.0 a sistemului său de operare sau una mai veche.

    Extrapolând datele deţinute, Which? a ajuns la concluzia că doi din cinci utilizatori de Android din toată lumea nu au mai primit update-uri de securitate.

    „Este îngrijorător faptul că dispozitive Android atât de scumpe pierd securitatea oferită utilizatorilor după un timp foarte scurt, lăsând milioane de utilizatori expuşi unor riscuri cu consecinţe serioase”, spune Kate Bevan, un specialist al Which?.

     

  • Cum să-ţi creşti clienţi pentru licitaţii

    Pentru a-i atrage pe colecţionarii tineri, casa de licitaţii Philips, specializată pe arta secolelor XX şi XXI, le propune artişti din generaţia lor, în timp ce Sotheby’s, care urmărea să le vândă milenialilor lucrări ale vechilor maeştri (pictori europeni de până spre anul 1800), a apelat la Victoria Beckham, care a expus tablouri ale acestora în magazinul ei de la Londra. Pe de altă parte, Christie’s s-a asociat cu producătorul de skateboarduri şi îmbrăcăminte Supreme, scoţând la licitaţie trei skateboarduri create de Damien Hirst şi o maşină de pinball. 

  • OPINIE Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice, Bitdefender: “Riscurile work-from-home – la ce se expun companiile când angajaţii lucrează din afara sediului”

    Un beneficiu oferit frecvent de angajatori în 2020 este tocmai work-from-home, care permite angajaţilor să îşi îndeplinească sarcinile de serviciu din confortul de acasă. Deşi avantajele acestor practici pentru angajat şi angajator sunt de necontestat, riscurile legate de securitatea informaţiilor din organizaţie sunt pe măsură.
    Studiile recente relevă că angajaţii rămân cea mai slabă verigă în faţa atacurilor informatice îndreptate asupra businessurilor. O cercetare întreprinsă de Bitdefender arată că 57% din directori sunt predispuşi la neglijenţe procedurale cu privire la protejarea datelor sau a sistemelor de pe care lucrează. La sfârşitul anului 2019, un sfert din şefii departamentelor de securitate recunoşteau că organizaţia lor suferise o breşă informatică. Aceiaşi factori de decizie spuneau că, folosind soluţiile de securitate curente, le-ar lua cel puţin o săptămână să depisteze o breşă.
    Dacă unii atacatori informatici exploatează vulnerabilităţi direct în sistemele informatice, majoritatea joacă pe cartea sigură a neglijenţei sau indiferenţei angajaţilor. Ei pot folosi metode de inginerie socială ca să păcălească personalul, cu precădere pe cel din management, printr-un mail înşelător menit să-i facă să divulge date de acces sau să autorizeze tranzacţii financiare în conturi controlate de răufăcători.
    Riscul de a suferi o breşă creşte şi mai mult când angajaţii se conectează de acasă la infrastructura companiei. Departe de protocoalele de securitate din companie, dar şi distraşi de familie, televizor şi activităţi casnice, angajaţii se expun la numeroase ameninţări informatice şi sporesc şansele firmei de a suferi o breşă de securitate. Reţeaua wireless de acasă nu este la fel de sigură ca cea de la birou, iar multitudinea aparatelor personale conectate măreşte considerabil suprafaţa de atac. Trebuie doar ca atacatorul să găsească un produs smart vulnerabil din locuinţă, precum o cameră video de supraveghere prost securizată, pentru a obţine acces la alte dispozitive din reţeaua victimei.
    Mult mai nesigure sunt reţelele Wi-Fi publice, cum ar fi cele din cafenele, hoteluri, gări sau aeroporturi. Acestea trebuie evitate complet, nu doar în interes de serviciu, dar şi pentru uz personal. Au protocoale slabe de securitate şi sunt susceptibile la interceptări ale comunicaţiilor.
    Scoaterea dispozitivelor de serviciu din perimetrul companiei aduce şi riscul pierderii acestora în locuri publice. Cel puţin un sfert dintre angajaţi recunosc că încalcă protocoale de securitate, precum folosirea unui VPN, când lucrează de la distanţă. Mai grav, dacă firma le permite, unii folosesc calculatoarele personale pentru activităţi de serviciu, chiar dacă dispozitivele nu au implementate măsuri de control şi securitate la fel de stricte ca dispozitivele companiei. Bitdefender raportează anual o creştere a atacurilor informatice care vizează companii, iar organizaţiile din România nu sunt o excepţie. Dar şi simple neglijenţe ies tot mai des la iveală din cauza noilor reglementări în vigoare. Anul trecut, în România a fost dată una din cele mai mari amenzi sub incidenţa GDPR în Europa. UniCredit Bank a plătit atunci 130.000 euro. Motivul? Neaplicarea măsurilor adecvate pentru protecţia datelor bancare ale clienţilor.
    Acelaşi studiu Bitdefender la care au răspuns peste 6.000 de angajaţi din securitate informatică arată că firmele care instruiesc angajaţii să depisteze ameninţări digitale sunt proporţional mai eficiente şi mai rapide în oprirea la timp a unui atac. 38% dintre cei chestionaţi sunt de acord că instruirea este cea mai bună metodă de prevenţie a unui atac cibernetic. Astfel, instruirea angajaţilor e cel mai bun prim pas pentru o securitate informatică solidă.
    Fireşte, soluţiile de securitate joacă un rol important în protejarea sistemelor informatice şi a datelor într-o companie. Există soluţii moderne de analiză a traficului de date care sporesc vizibilitatea departamentului IT asupra terminalelor conectate la reţeaua companiei. Aceste instrumente folosesc inteligenţă artificială şi analiză comportamentală ca să depisteze anomalii în traficul de date care intră şi iese din infrastructură, dar şi în interiorul acesteia, şi protejează astfel nu numai împotriva atacurilor externe, ci şi împotriva angajaţilor neglijenţi sau rău-intenţionaţi.
    Omul e veriga cea mai slabă în tot acest lanţ. Din fericire, tehnologia vine să acopere şi acest gol şi să limiteze orice potenţial de a greşi în locuri unde eroarea poate avea consecinţe devastatoare.

  • Expunerea la aerul poluat creşte riscul de depresie şi sinucidere. Concluziile alarmante ale cercetătorilor

    În timp ce efectele poluării asupra organismului sunt binecunoscute, o analiză a mai multor studii recente sugerează că acest fenomen afectează şi sănătatea mintală.

    Profesorul Isobel Braithwaite, de la University College din Londra, Marea Britanie, şi colegii săi au analizat 25 de studii publicate până în 2017, cercetând asocierea dintre poluare şi sănătatea mintală.

    Aceştia au descoperit că persoanele care locuiesc într-o zonă în care nivelul de poluare este de două ori mai mare decât limita maximă impusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) – PM 2.5 – prezintă cu 10% mai multe riscuri de a dezvolta depresie comparativ cu cei din regiunile unde nu sunt depăşite aceste măsurători.

    Recomandările OMS spun că nivelul de particule în suspensie (un amestec complex de particule foarte mici şi picături de lichid) PM 2,5 nu ar trebui să depăşească, în medie, 10 micrograme pe metru cub de aer pe parcursul unui an. În Londra, de exemplu, media este de 13,3 micrograme, iar în New Delhi, de 133.

    În ceea ce priveşte suicidul, o asociere a fost descoperită în cazul expunerii pe termen scurt – trei zile – la un nivel de poluare uşor mai mare, PM 10. La fiecare creştere a acestui tip de nivel de poluare cu 10 micrograme pe metru cub, riscul de suicid se măreşte cu 2%.

    Braithwaite spune că aceste concluzii sunt importante pentru punerea la punct a unor politici mai eficiente în ceea ce priveşte poluarea aerului.

    Aceasta a mai spus că studiile privind o posibilă legătură între poluarea aerului şi sănătatea mintală sunt cu decenii în urma celor care analizează asocierea dintre acelaşi fenomen şi starea de sănătate fizică, însă, în aproximativ zece ani, specialiştii ar putea obţine un tablou mai clar privind acest subiect.

    Ioannis Bakolis, profesor la King’s College din Londra, a comentat concluziile acestei analize, explicând că este interesant faptul că asocierea dintre expunerea la aer poluat şi depresie a fost constatată peste tot în lume, în cadrul unor studii realizate după diverse metode.

    Nu se cunoaşte mecanismul exact care stă în spatele acestei asocieri, dar există numeroase dovezi că micile particule pot intra în sânge şi ajunge ulterior la creier. Aerul poluat provoacă şi inflamaţie în organism, ce poate duce la instalarea depresiei, afectând, totodată hormonii stresului.

    Totuşi, rămâne de studiat cum influenţează aceste asocieri alţi factori, precum nivelul ridicat de zgomot sau zonele cu spaţii verzi generoase.

    Echipa lui Braithwaite nu a găsit o asociere între expunerea la aer poluat şi psihoză sau tulburare bipolară, ci numai privind anxietatea.

  • Michael Merchant, consultant american: „Este fundamental pentru sistemul educaţional, nu doar din România, să îşi schimbe mentalitatea”

    „Dacă vom lucra în acelaşi fel, vom obţine aceleaşi rezultate. De exemplu, dacă aduni un grup de elevi pentru o lecţie şi lucrezi în acelaşi fel, adică îi vezi ca pe obiecte, nu ca pe oamenii cu idei, gânduri şi emoţii, aceştia vor respinge lecţiile. Elevii mă vor respinge atât pe mine, ca profesor, cât şi ideile pe care încerc să le prezint. Este fundamental pentru sistemul educaţional, nu doar din România, să se schimbe mentalitatea. Aceasta este o problemă cu care se confruntă toată lumea, nu doar România”, spune consultantul.
    Merchant organizează prin intermediul institutului american Arbinger conferinţe şi workshopuri pe teme precum leadershipul, îmbunătăţirea performanţei, planificarea strategică şi relaţiile interpersonale. De asemenea, el a condus o companie de conştientizare şi prevenţie a abuzului de droguri care a fost nominalizată la premiile Emmy. Întrebat dacă el consideră metodele de predare din România ineficiente, Merchant spune că o abordare mai practică este vitală pentru elevi. Metodele de predare prin teorie, fără implicarea elevului, nu sunt utile pentru elevi şi aceştia ajung să înveţe doar pentru note.


    „Cred că poate fi o problemă abordarea teoretică din şcoli în detrimentul unor metode axate pe partea practică a lecţiilor. Este greu să schimbi asta, însă pentru elevi nu este util. Pentru elevi ar fi ideal să ia ce au învăţat şi să aplice învăţăturile în circumstanţe reale din viaţă. O abordare teoretică în sala de clasă este lipsită de viaţă, nu implică elevul în procesul de învăţare.”
    Mike Merchant mai spune că schimbarea de mentalitate a profesorilor trebuie să înceapă de la ideea că în interacţiunea cu elevii au de-a face cu persoane cu emoţii şi gânduri; ei trebuie să aprecieze elevul.
    „Atunci când cineva se simte apreciat, cresc foarte mult şansele ca el să devină creativ, să îşi facă temele şi toate cele. Este esenţial să aduci noi instrumente în procesul de învăţare. Cineva cu mentalitatea pe care o promovăm ar putea fi într-o oarecare măsură eficient şi în cazul unei abordări mai teoretice, dar cineva care vede elevii ca pe nişte obiecte şi care vine şi cu o manieră teoretică de a preda va preda pereţilor, pentru că nimeni din clasă nu va fi implicat în procesul de învăţare.”
    El a venit în România cu prilejul unei conferinţe pe teme de educaţie din Cluj-Napoca: „În sistemul educaţional din SUA am avut succes în a schimba mentalităţile profesorilor şi vom promova acest lucru şi în România. Atunci când celelalte persoane contează, atunci când celelalte persoane sunt preţuite, aceste lucruri au un impact foarte mare în sala de clasă. Elevii răspund foarte bine la un astfel de comportament”.
    În cadrul evenimentului a încercat să răspundă la întrebarea „Ce îşi doresc elevii?”, iar răspunsul său a fost că: „Ei vor să fie văzuţi, să fie auziţi, să fie preţuiţi şi implicaţi în propriul proces de educaţie. Invităm profesorii să creeze un mediu în care elevii să vrea să înveţe”. Consultantul american a vorbit participanţilor şi despre modul în care ar trebui să se poziţioneze un profesor în relaţia cu elevii, dar şi despre cum fiecare copil are un dar, iar aşteptările profesorului ar trebui să fie în funcţie de acel dar.
    „Profesorii ar trebui să-şi cunoască elevii, să le ştie numele şi să vadă în fiecare darul pe care îl are. Fiecare are un dar: un elev ştie numele fiecărui dinozaur, altul cunoaşte toate planetele, altul iubeşte muzica. Fiecare are câte un dar şi, ca profesor, dacă găseşti acest talent setezi un nivel al aşteptărilor pentru acel elev.”

    De la elevi fericiţi la angajaţi şi lideri excepţionali
    În cadrul interviului, Merchant a mai vorbit şi despre calităţile unui lider excepţional. El este de părere că un lider trebuie să aibă viziune, să implice activ angajaţii săi în proiecte, să îi ajute să se dezvolte. „Un lider excepţional este unul cu o viziune foarte clară şi capabil să implice oamenii. Liderii excepţionali îi vor implica şi pe alţii, nu vor fi singuri. Este mai uşor pentru un lider să se alieneze şi să rămână singur, dar poate ajunge ca angajaţii să nu mai fie motivaţi şi să nu mai fie productivi. ”
    El este de părere că, pentru ca un angajat să fie mai productiv, are nevoie să se simtă preţuit în cadrul organizaţiei: „Una dintre metodele da a determina angajaţii să fie mai productivi este să ştie că sunt preţuiţi. Un lider ar trebui să se întrebe: cum îmi pot ajuta angajaţii să se dezvolte? Cum îi pot ajuta să fie de succes? Cum îi pot ajuta să îşi sporească capacităţile pentru a deveni mai valoroşi pentru organizaţie?”
    Pentru a reţine angajaţii în companie, liderii ar trebui să le ofere şansa de a se dezvolta.
    Salariul este pe locul trei în topul motivelor pentru care un angajat alege să părăsească compania: „Motivul pentru care angajaţii pleacă din organizaţie nu mai este salariul. Cele mai recente studii ale celor de la Harvard arată că primul motiv pentru care oamenii pleacă de la locul de muncă este că nu le place şeful, apoi lipsa oportunităţilor de dezvoltare şi abia apoi vine salariul”. De asemenea, angajaţii au nevoie să simtă că munca pe care o fac în cadrul companiei le aparţine, iar obiectivele muncii lor să fie în linie cu obiectivele organizaţiei.
    „Obiectivele fiecărui angajat trebuie să fie în aceeaşi linie cu cele ale organizaţiei. În interiorul acestui cadru, oamenii au responsabilităţi şi ar trebui să fie lăsaţi să gândească, să vină cu idei. Astfel, angajatul se simte implicat şi simte că munca îi aparţine.”
    Al treilea ingredient pentru a menţine angajatul motivat este să reuşeşti ca lider să îi faci să lucreze împreună şi să se ajute unii pe alţii: „Cred că liderii excepţionali sunt inspiraţionali şi adună oamenii în jurul viziunii pe care o au. A doua chestiune este că ajută oamenii să se dezvolte. În al treilea rând aş spune că liderii ajută oamenii să lucreze unul cu celălalt, să colaboreze şi să lucreze ca o singură echipă.”

  • Mucegai cu pietre semipreţioase

    Aceasta a realizat astfel o serie de sculpturi intitulată „Bad Fruit” („Fructe stricate”), confecţionate din spumă poliuretanică acoperită cu pietre semipreţioase de diverse culori care imită foarte bine aspectul fructelor uitate într-un vas ce au început să mucegăiască şi să se strice. O parte din lucrările sale din această serie vor fi expuse într-un castron gigant la evenimentul Art Basel Miami Beach din luna decembrie a acestui an.