Rusia va livra, în primele cinci luni ale anului, cu 19 % mai puţin petrol spre Europa, prin porturile sale principale din Marea Baltică şi Marea Neagră, comparativ cu anul precedent, crescând între timp volumul de export prin conductele sale către China cu 43% în primele trei luni ale anului, arată cele mai recente date de la operatorul de stat Transneft PJSC.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Maşini, componente auto – de la cabluri şi până la cutii de viteze de ultimă generaţie –, oţel, nave şi vase de crozieră, petrol, cereale, frigidere, aparate de cafea şi periuţe de dinţi electrice pleacă din fabricile şi depozitele celor mai mari 100 de exportatori din economie. Ponderea lor în totalul exporturilor este covârşitoare: 50%.
Investiţiile lor se văd imediat în balanţa comercială a României, dar în aceeaşi măsură o eventuală plecare din România a unei companii din top 100 va lăsa un gol imens. S-a întâmplat deja în 2011, când Nokia a închis fabrica din Cluj după ce în urmă cu un an ajunsese pe locul doi în topul celor mai mari exportatori din economie.
A fost atunci un minus de peste un miliard de euro, pe care Clujul l-a umplut repede cu ajutorul investiţiilor realizate de grupul german Bosch şi de producătorul italian de electrocasnice De’Longhi. Dar pot exporturile României să suporte un nou astfel de şoc, mai ales dacă el ar veni din industria auto, de care piaţa locală este atât de dependentă?
Peste jumătate (56) din companiile din top 100 sunt din industria auto sau produc componente pentru acest sector.
”Cifra de afaceri a industriei auto româneşti s-a triplat în ultimul deceniu, având un aport esenţial la dezvoltarea economiei şi ajungând să reprezinte în 2017 circa 14% din PIB. Alături de cei doi producători de autovehicule, Dacia şi Ford, pe piaţa românească au intrat pe rând toţi marii producători globali de componente şi subansambluri auto, care deţin în prezent peste 600 de unităţi de producţie în toată ţara şi angajează mai mult de 200 de mii de salariaţi“, arată Ciprian Gavriliu, director servicii fiscale în cadrul Deloitte România.
În top zece cei mai mari exportatori din economie doar Rompetrol Rafinare reuşeşte să ”strice“ exclusivitatea sectorului auto şi al componentelor.
Automobile Dacia şi-a menţinut poziţia de lider şi în 2017, însă clasamentul de anul trecut este marcat de saltul companiei Star Assembly din Sebeş, judeţul Alba, care a urcat 24 de poziţii, până pe locul 2. Producătorul de cutii de viteze, deţinut de grupul german Daimler, îşi face astfel loc între cei mai mari exportatori din economie şi contribuie, cu peste 1 miliard de euro, la creşterea exporturilor de bunuri de anul trecut. Pe locul 3 se menţine Rompetrol Rafinare, una dintre cele mai constante prezenţe în topul exportatorilor în ultimii ani, la fel ca şi Automobile Dacia.
Dominaţia industriei auto se vede şi mai jos în clasament. Grupul Continental are în top 100 şase din cele şapte companii pe care le deţine în România, iar concernul german Bosch este şi el prezent în top 100 cu trei companii. Printre producătorii de componente auto prezenţi între cei mai mari exportatori se află şi Autoliv (locul 7), Takata (10), Hella (13), Dräxlmaier (15), Pirelli (16), Michelin (19), Delphi (20).
”Potenţialul de creştere a sectorului este evident, deşi se confruntă cu două neajunsuri ale României din ultimele două decenii: infrastructura rutieră precară şi lipsa personalului atât calificat, cât şi necalificat. Din aceste motive, regiunea de vest a ţării este preferată de foarte mulţi investitori, aşa cum arată harta distribuţiei lor pe teritoriul României, datorită apropierii de reţeaua europeană de autostrăzi, în vreme ce zona Moldovei a devenit atractivă după ce variantele de investiţii în vestul şi centrul României aproape s-au epuizat“, mai spune reprezentantul Deloitte. El menţionează că România, prin poziţia geografică, mentalitatea şi educaţia oamenilor, dar şi nivelul salariilor, continuă să fie atractivă pentru investitorii din industria auto, însă atrage atenţia că evoluţia sectorului în România este legată de ceea ce se întâmplă la nivel mondial, în condiţiile în care tehnologia joacă un rol decisiv în agendele marilor constructori auto.
”Autovehiculele verzi, cele autonome sau tehnologizate, aplicaţiile, conectivitatea, comunicarea între maşini sunt factorii care vor transforma industria auto.“ Aici va fi adevărata miză a următorului deceniu pentru producătorii prezenţi în România. Cum vor reuşi fabricile locale să se adapteze noilor tendinţe mondiale şi câte dintre ele vor rămâne în joc?
Adaptarea este însă vitală pentru un sector de care depind exportul de bunuri al României şi zeci de mii de locuri de muncă.
|ntre primii 50 de exportatori din econmomie nu se află niciun business antreprenorial, prima prezenţă a firmelor cu capital privat românesc fiind a producătorului de mobilă Aramis Invest din Baia-Mare. Compania controlată de Vladimir Iacob şi
Marius Şelescu se află pe locul 51 urcând de pe poziţia 54 de anul anterior. |n top 100 se mai află doar o companie cu capital privat românesc, Compa Sibiu, astfel că în loc să crească, numărul firmelor cu capital local din top 100 al exportatorilor scade la jumătate faţă de 2016. |n urmă cu un an, între cei mai mari 100 de exportatori locali se mai afla Romcab Târgu-Mureş una dintre cele mai răsunătoare insolvenţe ale anului 2017 –, Gersim Impex, firmă care a coborât pe locul 130, dar şi Cerealcom Dolj. Compania din agrobusiness, controlată de Mihai Anghel, se află în 2017 pe poziţia 101, faţă de locul 67 ocupat în urmă cu un an.
|n industrie, combinatul siderurgic din Galaţi controlat de miliardarul Lakshmi Mittal redevine cel mai mare exportator, după ce şantierul naval Daewoo Mangalia, lider în 2016, coboară zece poziţii şi iese din top 20 la nivelul întregii economii. |n agrobusiness, traderul Nidera, controlat de grupul Cofco din China devine cel mai mare exportator, în faţa ADM România Trading. Ambele companii au exporturi estimate de ZF în jurul a 400-500 de milioane de euro anual. Ameropa, Cargill şi Glencore îşi fac loc de asemenea între cei mai mari 50 de exportatori din economie. Nicio companie din industria alimentară nu se află între cei mai mari 100 de exportatori.
Economia locală a avut anul trecut aproape 22.600 de companii care au derulat activităţi de export de bunuri, cu 700 mai mult faţă de 2016, iar exporturile totale au urcat cu 9% faţă de 2016, la 62,6 miliarde de euro.
CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN ECONOMIE:
AUTOMOBILE DACIA. Producătorul de la Mioveni este liderul exportatorilor din 2010, poziţie pe care nu a mai pierdut-o de atunci. În 2010, Dacia era urmată de fabrica Nokia din Cluj şi de Rompetrol Rafinare. Şi în 2017 Dacia şi Rometrol se află pe aceleaşi poziţii. Nokia a plecat însă din România, în 2011, în urma unei decizii care a zguduit puternic mediul de afaceri local, dar şi balanţa produselor trimise la export.
CEL MAI MARE EXPORTATOR CU CAPITAL PRIVAT ROMÂNESC:
ARAMIS INVEST DIN BAIA-MARE. Producătorul de mobilă deţinut de antreprenorii Vladimir Iacob şi Marius Şelescu se află pe locul 51 în topul general urcând de pe poziţia 54 de anul anterior. Este prima afacere antreprenorială din top 100, în condiţiile în care în top 50 sunt doar companii multinaţionale.
CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN COMPONENTE AUTO: STAR ASSEMBLY.
Fabrica de cutii de viteze din Sebeş a grupului german Daimler este autor al celui mai mare salt din top 100 exportatori după un an în care a urcat pe locul 2, după Dacia.
CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN INDUSTRIA GREA:
COMBINATUL SIDERURGIC ARCELORMITTAL GALAŢI, care a redevenit liderul industriei grele la export după ce în urmă cu un an această poziţie era deţinută de şantierul naval Daewoo Mangalia.
CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN INDUSTRIA PETROLIERĂ: ROMPETROL RAFINARE.
Rafinăria Petromidia este una dintre cele mai constante prezenţe din top zece exportatori în ultimii ani, la fel ca şi Automobile Dacia.
CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN AGROBUSINESS: NIDERA.
Traderul de cereale, controlat de grupul chinez Cofco, a depăşit anul trecut în topul exporatorilor compania ADM România Trading, ambele cu livrări externe estimate la 400-500 de milioane de euro.
CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN ELECTRO-IT: ARCTIC.
Producătorul din industria de electronice şi electrocasnice, deţinut de grupul turc Arcelik, pariază în prezent alte 100 de milioane de euro pe producţia locală printr-o nouă fabrică de la zero.
Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. Recent, a intrat în lumina reflectoarelor datorită echipei de fotbal care a făcut minuni la Campionatul European de Fotbal 2016 unde a reuşit să ajungă până în sferturile competiţiei, unde a fost învinsă de echipa naţională de fotbal a Franţei, gazda turneului.
Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.
Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.
Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com
Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason
“Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.
Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.
Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.
“Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.
Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.
Situaţia s-ar putea schimba însă, potrivit ultimelor cifre publicate de OCDE: creşterea consumului ar putea încetini la 2,8% în 2017, de la plus 5,2% în 2016, iar avansul investiţiilor la 1,9%, de la 18,8% în 2016. Acest lucru ar urma să genereze un risc de supraîncălzire, în opinia FMI.
Comparativ cu ianuarie 2017, când s-au înregistrat exporturi de 141,3 de miliarde de euro, în ianuarie 2018 cifrele arătau 150,5 miliarde de euro, în creştere cu 6,5%. Iar importurile din restul lumii au fost de 170,8 miliarde de euro, în creştere cu 7,6% faţă de ianuarie 2017 când se înregistrau 158,7 miliarde de euro, arată Eurostat. Asfel că ţările din Uniunea Europeană (UE 28) au înregistrat un deficit de 20,3 miliarde de euro în comerţul cu restul lumii în ianuarie 2018, faţă de 17,4 miliarde de euro cât înregistra în ianuarie 2017.
Schimburile intracomunitare au crescut la 288,2 miliarde de euro in ianuarie 2018, în creştere cu 9% faţă de ianuarie 2017.
În 2017, exporturile de bunuri din afara UE28 au crescut la 1.878,8 miliarde de euro, o creştere de 7,7% faţă de 2016, în timp ce importurile au crescut la 1.855,9 miliarde de euro, o creştere de 8,4% faţă de 2016. Astfel că UE28 a înregistrat un excedent de 22,9 miliarde de euro în 2017, în comparaţie cu 32,1 miliarde de euro în 2016.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Exporturile au crescut în ianuarie, an/an, cu 15,9%, dar importurile s-au majorat cu 17,3%, deficitul comercial crescând în ianuarie faţă de ianuarie 2017, cu 28%.
„Consumul a decelerat puţin, dar rămâne foarte sus. Partea bună este că exporturile cresc solid, ceea ce arată că Europa şi, în special Germania – spre care se îndreaptă o bună parte din exporturile noastre – merg foarte bine, fapt ce ne ajută şi pe noi foarte mult. Într-un fel este păcat că nu profităm de această conjunctură foarte bună pentru a mai echilibra balanţa schimburilor comerciale”, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
În anul 2017, exporturile şi importurile au crescut cu 9,1%, respectiv cu 12,2%, comparativ cu anul 2016. Exporturile au însumat 62,64 miliarde de euro, iar importurile au însumat 75,59 miliarde de euro.
În luna decembrie 2017 exporturile au fost de 4,49 miliarde de euro, importurile au fost de 6,1 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,61 miliarde de euro. Faţă de luna decembrie 2016, exporturile din luna decembrie 2017 au crescut cu 4,2%, iar importurile au crescut cu 10,8%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În baza acestei înţelegeri, semnată la Bucureşti, România va îndeplini condiţiile tehnice necesare pentru exporturile de gaze către Ungaria până în 2020.
Peter Szijjarto a precizat că, începând din 2022, cantităţi considerabile de gaze extrase din Marea Neagră vor fi disponibile pentru Ungaria.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918.
Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.
Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.
Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com
Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason
“Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.
Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.
Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.
“Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.
Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.
”Consumul de ciocolată este cuprins între 2,2 şi 2,5 kilograme per capita; atunci când compari ţări vestice unde acest consuma ajunge până la 8 kilograme vezi că mai este loc pentru dezvoltare. Piaţa din România creşte, aşadar, iar peste timp, va ajunge din urmă pieţele vestice” a spus Peter Mueller, directorul general al Heidi Chocolat, într-un interviu video acordat Business Magazin la finalul anului trecut.
El se declară mulţumit de performanţa Heidi Chocolat pe piaţa locală, în contextul unei creşteri de două cifre în termini de vânzări. ”Avem o performanţă foarte bună, lucrul acesta este valabil pentru piaţa din România, dar şi pentru exporturi. Piaţa din România s-a dezvoltat foarte bine în special în 2015-2016, când a existat şi scăderea TVA, care a determinat creşterea consumului, dar în 2017, în pofida faptului că efectul TVA s-a redus, avem aceeaşi creştere ca în trecut”. Mueller spune că în 2017 afacerile companiei aveau să depăşească pragul de 100 de milioane de lei.
Heidi Chocolat are în jur de 450 de angajaţi în producţie şi în zona comercială. Potrivit lui Mueller, compania şi-a bugetat pentru următorii trei ani investiţii cuprinse între 20 şi 25 de milioane de lei în unitatea de producţie a companiei din Pantelimon.