Tag: Estonia

  • Se pregăteşte Europa de război? Marea Britanie trimite tancuri, drone şi soldaţi la graniţa cu Rusia

    Marea Britanie trimite tancuri, drone şi 800 de soldaţi în Estonia ca parte a celei mai mari întăriri militare la graniţa cu Rusia de la Războiul Rece, după ce Kremlinul a finalizat un exerciţiu nuclear care a implicat 40 de milioane de oamnei, potrivit dailymail.

    Soldaţii vor fi trimişi în ţările din Europa de Est şi li se vor alătura forţe din Danemarca şi Franţa, potrivit Sectretarului Apărării, Michael Fallon.

    Se pregăteşte Europa de război? Marea Britanie trimite tancuri, drone şi soldaţi la graniţa cu Rusia

  • Estonia şi Finlanda afirmă că avioane ruse le-ar fi încălcat spaţiul aerian

    Ministerele Apărării din Estonia şi Finlanda au comunicat vineri că avioane ruse de luptă le-ar fi încălcat spaţiul aerian, însă autorităţile de la Moscova au negat aceste acuzaţii, informează site-ul agenţiei Reuters.

    Potrivit Ministerului rus al Apărării, nici măcar un singur avion nu a deviat de la ruta desemnată, fapt care este confirmat de datele de monitorizare obiective.

    Toate avioanele ruse de tip Sukhoi-27 se aflau pe 6 şi 7 octombrie deasupra apelor internaţionale, fără a devia de la rutele prestabilite, a comunicat vineri Ministerul Apărării din Rusia.

    “Zborurile care au avut loc deasupra Golfului Finlandei au fost întreprinse în concordanţă cu sarcinile de zbor”, a adăugat acesta.

    Conform Ministerului finlandez, un avion rus de luptă de tip SU-27 a fost detectat în Golful Finlandei, în sudul municipiului Porvoo.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Motivul pentru care România este ţara cea mai iubită de locuitorii din Lituania, Letonia şi Estonia

    Uniunea Sovietică a fost principala piaţă pe care era exportată mobila românescă înainte de 1989. În perioada comunismului, în URSS erau cozi imense la mărfurile fabricate în România. Chiar şi acum, la 25 de ani de la destrămarea URSS, locuitorii din spaţiul ex-sovietic păstrează conceptul de mărfuri româneşti pe care îl asociază cu calitatea.

    O bună parte din mobila exportată în URSS mergea în Ţările Baltice. Balticii se îndrăgostiseră de mobila românescă, în general de produsele româneşti. În Ţările Baltice se spune, şi acum, că fiecare copil lituanian, leton sau eston a fost “conceput” într-un pat pe care scria “Made în România”. ”Piaţa din spaţiul ex-sovietic este o alternativă de aur pentru România, în spaţiul ex-sovietic sintagma “mărfuri româneşti” (“mobilă româneasca”, “încălţăminte românească”, “textile româneşti”, ”vinuri româneşti”, “medicamente româneşti” “produse alimentare/ legume/ fructe româneşti”, “mecanica şi utilaje româneşti” etc.) este încă foarte cunoscută şi apreciată la fel de bine ca sintagma “parfumuri franţuzeşti” sau “blugi americani”.

    Toată lumea – generaţii mai vechi, dar chiar şi tineretul de peste tot teritoriul ex-URSS – îşi aminteşte de calitatea excepţională a produselor fabricate în România. Nicăieri în lume produsele româneşti nu sunt atât de apreciate, dorite şi asociate întodeauna cu calitatea aşa cum sunt în fostele republici sovietice!”, a declarat Gabriel Antoniu Lavrincic, directorul comercial al fabricii de mobilă Simex din Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj, şi specialist în spaţiul ex-sovietic.

    Cititi mai multe pe www.vocea.ro
     

  • Motivul pentru care România este ţara cea mai iubită de locuitorii din Lituania, Letonia şi Estonia

    Uniunea Sovietică a fost principala piaţă pe care era exportată mobila românescă înainte de 1989. În perioada comunismului, în URSS erau cozi imense la mărfurile fabricate în România. Chiar şi acum, la 25 de ani de la destrămarea URSS, locuitorii din spaţiul ex-sovietic păstrează conceptul de mărfuri româneşti pe care îl asociază cu calitatea.

    O bună parte din mobila exportată în URSS mergea în Ţările Baltice. Balticii se îndrăgostiseră de mobila românescă, în general de produsele româneşti. În Ţările Baltice se spune, şi acum, că fiecare copil lituanian, leton sau eston a fost “conceput” într-un pat pe care scria “Made în România”. ”Piaţa din spaţiul ex-sovietic este o alternativă de aur pentru România, în spaţiul ex-sovietic sintagma “mărfuri româneşti” (“mobilă româneasca”, “încălţăminte românească”, “textile româneşti”, ”vinuri româneşti”, “medicamente româneşti” “produse alimentare/ legume/ fructe româneşti”, “mecanica şi utilaje româneşti” etc.) este încă foarte cunoscută şi apreciată la fel de bine ca sintagma “parfumuri franţuzeşti” sau “blugi americani”.

    Toată lumea – generaţii mai vechi, dar chiar şi tineretul de peste tot teritoriul ex-URSS – îşi aminteşte de calitatea excepţională a produselor fabricate în România. Nicăieri în lume produsele româneşti nu sunt atât de apreciate, dorite şi asociate întodeauna cu calitatea aşa cum sunt în fostele republici sovietice!”, a declarat Gabriel Antoniu Lavrincic, directorul comercial al fabricii de mobilă Simex din Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj, şi specialist în spaţiul ex-sovietic.

    Cititi mai multe pe www.vocea.ro
     

  • Dacă Rusia ar începe un război în zona statelor baltice, NATO ar putea pierde în doar 36 de ore

    Ţinând cont de actuala dispunere de forţe armate, Rusia ar putea învinge NATO, în spaţiul statelor baltice, estimează Business Insider. În cel mai optimist scenariu pentru alianţa nord-atlantică, Moscova poate ocupa capitala Estoniei, Tallin, în doar 60 de ore, conform unui studiu al organizaţiei RAND. Raportul încearcă să răspundă la două întrebări: ce s-ar întâmpla în cazul în care Rusia ar invada un stat baltic, membru NATO, precum şi modul în care poate fi evitat un astfel de scenariu.

    Lituania, Letonia şi Estonia sunt cele mai expuse trei state NATO în faţa unei potenţiale agresiuni ruseşti, fiind situate între Rusia, Belarus, aliat principal al Rusiei, enclava Kaliningrad şi Marea Baltică.

    Starea graniţelor, precum şi starea trupelor alianţei NATO, faţă în faţă cu ambiţiile Moscovei, înseamnă riscuri majore pentru cele trei state. Raportul RAND simulează o serie de scenarii de război, folosind experţi civili şi militari, în încercarea de a înţelege cum ar decurge o invazie rusească în zonă.

    Ţinând cont de actuala structură a forţelor NATO din zonă şi din Europa, RAND apreciază că alianţa nu peste în măsură să apere cu succes teritoriul celor mai expuse state membre; în cel mai bun scenariu, pentru NATO, forţele ruse ar ocupa caitalele Letoniei sau Estoniei în doar 60 de ore, iar în cel mai pesimist scenariu, în doar 36 de ore.


    Raportul complet RAND poate fi găsit la http://www.rand.org/pubs/research_reports/RR1253.html 

  • Cele şase comandamente NATO din Europa de Est vor deveni complet operaţionale până în iulie

    Aceste unităţi fac parte din cadrul unui plan de acţiune vizând pregătirea celei mai importante consolidări a apărării colective a NATO de la sfârşitul Războiului Rece, în urma crizei din Ucraina.

    Inaugurate în urmă cu şse luni în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România, aceste unităţi au participat între timp la exerciţii militare de anvergură şi au fost dotate cu personal nou, precizează NATO.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Rusia şi Estonia fac schimb de spioni pe un pod de la frontieră

    Eston Kohver, un membru al serviciilor estone de securitate, a fost condamnat, luna trecută, la 15 ani de închisoare într-o închisoare rusească.

    El a fost eliberat în schimbul lui Aleksei Dressen, încarcerat în Estonia în 2012 pentru spionaj în favoarea Moscovei.

    Cazul lui Kohver a provocat un scandal diplomatic, Estonia şi Uniunea Europeană (UE) insistând că acesta a fost răpit de pe teritoriul eston, o acuzaţie pe care Rusia a respins-o.

    Dressen, un ofiţer din cadrul poliţiei securităţii estone, a fost găsit vinovat de faptul că a transmis date secrete Rusiei timp de patru ani după ce Estonia şi-a proclamat independenţa în 1991.

    El a fost arestat în 2012, împreună cu soţia, Victoria Dressen, condamnată cu suspendare.

    Potrivit Serviciului Federal rus de Securitate (FSB), schimbul a avut loc pe un pod de peste râul Piusa, care desparte regiunea rusă Pskov (vest) de comitatul eston Polva (sud-est).

    Schimbul a fost efectuat în urma unor “lungi negocieri”, a declarat şeful Serviciului eston pentru Securitate Internă Arnold Sinisalu, într-o conferinţă de presă televizată, la care a participat şi Kohver.

    Agentul eston şi-a exprimat mulţumirea că a venit înapoi acasă şi a mulţumit “tuturor autorităţilor care (l-)au ajutat să revin în Estonia”.

    Schimbul a avut loc în contextul în care preşedintele rus Vladimir Putin urmează să se adreseze luni, la New York, Adunării Generale a ONU, potrivit postului Radio Free Europe-Radio Liberty, care precizează că în timpul operaţiunii punctele de frontieră au fost închise.

    Avocatul lui Kohver, Mark Feigin, a anunţat că schimbul a fost “organizat la nivel politic” şi planificat în timp astfel încât să îmbunătăţească imaginea lui Putin înainte de prezenţa sa la ONU.

    Parlamentarii UE au îndemnat Rusia, pe 10 septembrie, să-l elibereze pe Kohver, dar şi pe cineastul ucrainean Oleg Senţov şi pe activistul civil ucrainean Oleksandr Kolcenko, catalogând deţinerea acestora drept “o încălcare flagrantă a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi Estoniei prin răpiri ilegale de cetăţeni din cele două ţări”.

    Relaţiile dintre Rusia şi vecinii săi baltici au fost afectate după ce aceştia din urmă au aderat la NATO şi Uniunea Europeană (UE) în 2004.

    Ele s-au înrăutăţit în urma izbucnirii crizei din Ucraina, în contextul în care Rusia este acuzată că-i înarmează pe separatiştii proruşi din est şi le furnizează oameni, ceea ce Moscova dezminte.

  • Estonia va construi un gard la frontiera cu Rusia

    Lucrările de construcţie urmează să înceapă în 2018 şi să fie finalizate în 2019, a declarat joi, pentru AFP, Toomas Viks, un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne.

    Informaţii culese zi şi noapte cu ajutorul instalaţiei pot “fi folosite ca probe în cazuri de infracţionalitate transfrontalieră, fie că este vorba despre trecerea ilegală a frontierei, contrabandă (sau) trafic de fiinţe umane”, a adăugat Viks.

    Potrivit grănicerilor estoni, acest gard urmează să aibă 2,5 metri înălţime şi va proteja aproape 110 kilometri de frontieră.

    Autorităţile estone fac acest anunţ în contextul tensiunilor din regiune provocate de conflictul armat din estul Ucrainei.

    Statele baltice Estonia, Letonia şi Lituania, trei foste republici sovietice, au fost afectate de acţiunile Rusiei în regiunea ucraineană Donbas (est), unde insurgenţi separatişti proruşi luptă împotriva forţelor naţionale ucrainene din aprilie 2014. Moscova, acuzată de Kiev şi Occident că-i susţine pe separatişti cu oameni şi armament, neagă aceste acuzaţii.

    Peste 6.800 de oameni au fost ucişi de la izbucnirea conflictului armat în estul Ucrainei, în aprilie, după ce Rusia a anexat Crimeea, în urma îndepărtării de la putere a fostului preşedinte prorus Viktor Ianukovici prin proteste sângeroase de stradă.

  • UE cere eliberarea imediată a unui poliţist eston condamnat de Rusia pentru spionaj

    Eston Kohver a fost găsit “vinovat de spionaj, deţinere ilegală de armament şi traversare ilegală a frontierei ruseşti”, în urma unui proces cu uşile închise, a precizat Evgheni Aksionov, avocatul său.

    El urma să decidă dacă să facă apel, “în urma unor consultări cu reprezentanţi ai Ambasadei Estoniei”, a adăugat avocatul.

    Diplomaţia estonă a condamnat imediat această hotărâre a justiţiei ruse, dar şi “deţinerea ilegală” a lui Eston Kohver în Rusia, denunţând, într-un comunicat, o “încălcare flagrantă a legislaţiei internaţionale”.

    UE reclamă eliberarea “imediată” a estonului.

    Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a cerut cu fermitate Rusiei să revizuiască hotărârea.

    “Uniunea Europeană continuă să îndemne Federaţia rusă să acţioneze în conformitate cu obligaţiile sale internaţionale, să-l elibereze imediat pe domnul Kohver şi să garanteze revenirea sa în deplină securitate în Estonia”, se arată într-un comunicat.

    Serviciile speciale ruse (FSB) au anunţat în septembrie 2014 că l-au arestat pe Eston Kohver în apropiere de frontiera estonă, în timp ce acesta încerca să efectueze o operaţiune în domeniul informaţiilor. Potrivit FSB, el avea asupra sa un pistol de tip Taurus, muniţie, suma de 5.000 de euro în numerar, “echipament special de înregistrare, ilegal”, şi “material destinat aparent unei misiuni de spionaj”.

    Parchetul eston are altă versiune. Acesta dă asigurări că estonul a fost “capturat de către persoane necunoscute, venite din Rusia, în timpul serviciului, pe teritoriul eston (…), răpit cu forţa şi sub ameninţarea armei”.

  • Ţările baltice vor începe negocieri privind crearea unui sistem unic de apărare antirachetă

    Potrivit Ministerului leton al Apărării, Letonia vrea ca negocierile în acest sens să se deschidă chiar la începutul anului viitor.

    Găsirea unui “acord asupra achiziţionării de sisteme de apărare aeriană ar fi, pe termen lung, un pas foarte important şi practic în consolidarea protecţiei ţărilor baltice”, a dat asigurări ministrul leton al Apărării Raimonds Vējonis

    Cele trei părţi au evocat, de asemenea, probleme de cooperare trilaterală şi au subliniat necesitatea continuării eforturilor în vederea creării unui batalion comun cu Polonia şi ţările din Nord.