BusinessMagazin

Tag: estimari

  • Morgan Stanley şi-a făcut intrarea pe piaţa locală

    Proiectul care acum marchează intrarea americanilor a deţinut 11 ani recordul de cel mai scump proiect office tranzacţionat vreodată în România. Morgan Stanley Real Estate Investing, divizia de investiţii imobiliare a grupului Morgan Stanley, are active sub administrare în valoare de aproximativ 40 de miliarde de lire sterline. Birourile America House, din Piaţa Victoriei din Capitală, au fost cumpărate de la francezii de la AEW, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii imobiliare din lume, parte a grupului financiar francez Natixis. America House are o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 28.000 de metri pătraţi, iar portofoliul de chiriaşi include companii precum Schlumberger, Ţuca Zbârcea & Asociaţii, McDonald’s, Ambasada Japoniei şi Mastercard. Clădirea beneficiază şi de una dintre cele mai mari zone de retail dintr-o clădire de birouri. Spaţiile de retail acoperă aproximativ 4.000 de metri pătraţi şi cuprind unităţi ale World Class, Starbucks, McDonald’s, Cooperativa FruFru sau Cărtureşti. Alături de vânzarea clădirii de birouri America House, situată în piaţa Victoriei din Bucureşti, AEW a finalizat şi vânzarea Promenada Mall, cel mai mare centru comercial din Târgu-Mureş, către Indotek, un grup de companii de administrare a investiţiilor deţinut de acţionari americani şi unguri. 

    ​
    Carte de vizită David Hay:
    – a cumpărat alături de Morgan Stanley Real Estate Investing – divizia de investiţii imobiliare a grupului Morgan Stanley, cu active sub administrare în valoare de aproximativ 40 de miliarde de lire sterline – birourile America House, din Piaţa Victoriei din Capitală, de la francezii de la AEW;
    – deţine de circa un an şi jumătate firma ADD Value Management, o firmă de consultanţă în management şi în sectorul imobiliar;
    – executivul israelian a condus timp de şapte ani operaţiunile din România ale dezvoltatorului imobiliar AFI Europe, el plecând din companie în primăvara lui 2018;
    – anterior, timp de 12 ani el a ocupat dife­rite funcţii în cadrul AFI Europe, urmând alţi şapte ani în care a gestionat operaţiunile grupului din România;
    – în timpul mandatului de CEO al lui David Hay, dezvoltatorul israelian a finalizat mallul AFI Ploieşti şi cele cinci clădiri de birouri de lângă AFI Cotroceni din Bucureşti, dezvoltate sub numele AFI Park.

  • Analistul premiat pentru cele mai exacte estimări macroeconomice din România estimează o creştere economică de 3,5% pentru 2019

    Csaba Bálint, analist macroeconomic OTP Bank, a fost premiat de organizaţia internaţională de cercetare economică Consensus Economics pentru cele mai exacte estimări macroeconomice din România, potrivit unui anunţ oficial al băncii.

    „2018 ne-a purtat printr-o serie de surprize atât de ordin legislativ, cât şi macroeconomic, şi ne-a determinat să fim mereu în priză şi să evaluăm constant efectele locale pentru tendinţele observate la nivel internaţional. În contextul în care politicile monetare, macroeconomice şi modificările legislative au determinat opinia publică, consumatorul, să se informeze mai mult şi să se educe din punct de vedere economic şi financiar, consider că analizele macroeconomice reprezintă un reper important şi trebuie să reprezinte cât mai bine realităţile pieţei locale”, a declarat Csaba Bálint, Analist Macroeconomic OTP Bank România.

    Pentru anul 2019, analistul OTP Bank estimează o creştere a PIB-ului de 3,5%, similar cu anii anteriori, în care consumul gospodăriilor ar putea fi din nou principalul motor de creştere.

    Referitor la ratele de referinţă BNR, Balint consideră că ar putea rămâne la acelaşi nivel în anul 2019, însă pe termen mediu ar putea fi necesară o creştere modestă a ratei dobânzii pentru a menţine inflaţia bine ancorată de ţintă.

    „Politicile fiscale pro-ciclice şi neortodoxe, precum şi deficitul de cont curent relativ ridicat şi în creştere, semnalează acumularea de vulnerabilităţi. Prin urmare, este de aşteptat ca BNR să rămână în continuare deosebit de vigilentă”, crede analistul.

    În acest context, el consider că ritmul de creştere economică va continua să se diminueze în continuare în toate economiile cheie ale lumii, fără a intra într-o adevărată recesiune în acest an.

    Programul Forecast Accuracy Awards, dezvoltat de Consensus Economics, recunoaşte realizările unui grup restrâns de experţi economişti în prognoza, care au realizat cele mai exacte estimări cu privire la evoluţia produsului intern brut şi a inflaţiei în ţara în care activează, în anul 2018.

    În procesul de evaluare a analizelor macroeconomice pentru Forecast Accuracy Awards, Consensus Economics ia în considerare prognozele furnizate de analişti în decurs de 24 de luni. Pentru evaluarea exactităţii pentru anul 2018, au fost luate în considerare proiecţiiile colectate în perioada ianuarie 2017 – decembrie 2018.

     

     

  • PepsiCo surprinde pieţele şi îşi reduce estimările de profit pentru 2019, după ce Coca Cola a anunţat o previziune similară

    PepsiCo a anunţat vineri estimările de profit pentru anul curent şi a surprins pieţele cu o estimare redusă de profit, potrivit Reuters.

    Compania a decis o serie de investiţii masive în marketing şi dezvoltarea de noi produse pentru a câştiga din cota de piaţă a rivalilor de la Coca Cola Co.

    PepsiCo a majorat bugetul de publicitate pentru produsele Pepsi, Diet Pepsi şi Mountain Dew, şi investeşte de asemenea în businessul de gustări pentru a oferi produse cu arome noi, împachetate atractiv.

    Investiţiile în advertising şi inovaţii au potenţialul de a conduce creşterea produsului de bază, a declarat CFO-ul companiei, Hugh Johnston pentru Reuters.

    „Asta ne-a determinat să vrem să investim mai mult înapoi în business în 2019 şi de aceea estimările noastre se situează cum am anunţat”, spune Johnston.

    Compania a anunţat că estimează un profit ajustat per acţiune mai mic cu 3%, de 5,5 dolari per acţiune, în timp ce analiştii se aşteptau la o creştere de 3,5%, la 5,86 dolari per acţiune, potrivit datelor Refinitiv.

     

  • Guvernatorul Băncii Angliei anunţă dezastrul Brexit şi reduce estimările de creştere economică

    Banca Angliei a avertizat cu privire la impactul economic pe care îl va avea Brexitul, remarcând că riscurile au crescut, ceea ce a determinat instituţia să îşi reducă estimările de creştere economică şi să prevadă o scădere bruscă a investiţiilor, potrivit Bloomberg.

    În contextul în care Marea Britanie se apropie cu paşi repezi de termenul limită din 29 martie, moment în care trebuie să părăsească Uniunea Europeană fără niciun acord pentru noi relaţii cu structura europeană – businessurile încep să îşi reducă dramatic din cheltuieli, iar consumatorii încearcă să cheltuie cât mai puţin.

    Banca Angliei a anunţat că „incertitudinea s-a intensificat”, şi prezice acum o creştere economică de doar 1,2% pentru anul acesta, faţă de cea de 1,7% pe care a anunţat-o în urmă cu trei luni, aceasta fiind cea mai severă reducere a estimărilor economice din 2016 până în prezent.

    Decizia Băncii Angliei vine după ce atât FED-ul american cât şi Banca Centrală Europeană au emis avertismente similare şi au avertizat cu privire la impactul peste aşteptări pe care îl are încetinirea din China asupra contextului global.

    Predicţiile au venit în aceeaşi şedinţă în care Comitetul de Politică Monetară, condus de guvernatorul Mark Carney a decis să păstreze dobânda de referinţă la 0,75%, aşa cum au prezis şi economiştii Bloomberg.

    Banca Angliei a majorat cel mai recent dobânda în luna august.

     

  • Una dintre cele mai importante atracţii de weekend din Bucureşti e vizitată de mii de străini

    De la deschidere până în prezent, numărul clienţilor a depăşit estimările iniţiale ale investitorilor. „Dacă iniţial estimam circa 900.000 de vizitatori pentru primul an de funcţionare, până la sfârşitul celui de-al doilea an am înregistrat peste 2 milioane de vizitatori”, adaugă reprezentantul parcului. Clienţii sunt, deopotrivă, familii cu copii, studenţi, tineri profesionişti şi antreprenori, dar şi persoane în vârstă care vin în special pentru beneficiile apei termale. „Tendinţa principală este de a vizita centrul împreună cu partenerul sau cu familia”, adaugă Iacob.

    Potrivit Danielei Marişcu, fondatoarea Aquatica Experience, brand specializat pe dezvoltarea de parcuri de distracţie şi aquaparkuri, Therme Bucureşti este singurul business de profil cu acţionariat străin din România. Deschis la începutul lui 2016, cu o investiţie iniţială de circa

    50 de milioane de euro, care a ajuns, între timp, la peste 85 de milioane de euro, aquaparkul din Baloteşti a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 100 de milioane de lei (aproximativ 21,5 milioane de euro).

    Aquaparkul Therme este structurat pe trei zone: The Palm, Elysium şi Galaxy (ultima fiind destinată în special familiilor cu copii), şi dispune de o suprafaţă exterioară de peste 250.000 de metri pătraţi. În iarna lui 2016, zona Galaxy a fost extinsă cu un nou corp, de 4.000 de metri pătraţi, iar în vara anului trecut a fost deschisă şi o plajă, pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, proiecte în care s-au investit circa 15 milioane de euro.

    Anul acesta, la finalul lunii iulie, compania va deschide parcurile Therme. Proiectul reprezintă o extindere a zonei Galaxy, cu parcul tematic Feng Shui, întins pe o suprafaţă de aproape 5.000 de de metri pătraţi, alcătuit din opt grădini tematice, precum şi completarea zonei exterioare The Palm cu parcul Pangea, întins pe 3.800 de metri pătraţi.

  • JPMorgan Chase, una dintre cele mai mari bănci americane, depăşeşte încă o dată aşteptările analiştilor şi livrează venituri trimestriale de aproape 28 de miliarde de dolari

    JPMorgan Chase a depăşit încă o dată aşteptările analiştilor şi ale pieţei în al treilea trimestru din 2018, potrivit CNBC.

    Banca a depăşit atât estimările pentru venituri cât şi cele pentru profit. JPMorgan a raport venituri de 27,8 miliarde de dolari, faţă de estimările de 27,5 miliarde dolari. Câştigurile per acţiune s-au situat la 2,34 dolari, faţă de aşteptările de 2,25 dolari.

    JPMorgan este primul creditor gigant care îşi raportează situaţia trimestrială. Compania este urmărită atent de investitorii care încearcă să întrevadă cum au funcţionat pieţele şi cum a funcţionat industria până acum în acest trimestru.

    Băncile listate au fost lovite în ultima perioadă de decizia FED-ului de a majora dobânda de referinţă, iar investitorii încep să se gândească că punctul maxim de profitabilitate a fost deja atins cu privire la sectorul bancar.

    Deşi creşterea dobânzii de referinţă ajută de obicei creditorii, eventuala competiţie pentru depozite forţează băncile să plătească dobânzi mai mari, micşorându-şi astfel marjele de profit. Creşterea creditării a fost lentă, de asemenea.

     

     

  • Cum incearcă doi foşti agenţi CIA să găsească averea de 60 MILIARDE de euro a fostului „REGE AL COCAINEI”

    În timp ce explorau adâncimile din largul coastei columbiene, în căutarea fabuloasei averi pe care Escobar, supranumit  „regele cocainei”, se zvoneşte că ar fi ascuns-o înainte de moartea sa, doi scafandri au găsit o cutie metalică. Potrivit MailOnline, aceasta ar putea să provină de pe unul din submarinele pe care Escobar le folosea pentru a transporta cocaina din Columbia spre Puerto Rico, iar de aici, în Statele Unite. Cei doi scafandri sunt de fapt doi foşti agenţi CIA, care caută comoara lui Escobar.

    Este posibil ca mişcarea curenţilor de pe fundul mării să fi mutat epava, dacă aceasta nu a fost îngropată sub nisip. Dacă ar reuşi să găsească submarinul, foştii agenţi CIA spun că e posibil ca acesta să conţină şi indicii ale locului în care este ascunsă averea.

    Pablo Escobar a dus o viaţă controversată. El a condus cartelul Medellin, care furniza 80% din cocaina consumată în S.U.A. în anii ’80.

    Acesta a intrat în lumea drogurilor şi a contrabandei încă din adolescenţă, când a început să vândă ţigări de contrabandă şi să fure maşini pe străzile din Medellin, Columbia.

    În 1970 a început traficul cu cocaină. Această afacere a devenit atât de profitabilă, încât a cumpărat 15 avioane şi şase elicoptere pentru a transporta drogurile în S.U.A.

    La mijlocul anilor ’80, cartelul lui Pablo Escobar producea 420 de milioane de dolari pe săptămână, aproape 22 de miliarde de dolari pe an.

    Cea mai mare parte din averea acestui a fost ascunsă în bani lichizi în diverse locaţii, şi se zvoneşte că obişnuia să cheltuiască aproximativ 2,500 de dolari lunar doar pe elastice de bani, pentru a-şi păstra ordine în finanţe.

    În 1989, Revista Forbes l-a catalogat drept al şaptelea cel mai bogat om din lume. Pe plan local, era asemănat cu personajul Robin Hood, datorită ajutorului pe care îl oferea oamenilor săraci, construindu-le case sau oferindu-le sume mari de bani.

    Escobar a fost împuşcat în decembrie 1993, în timp ce încerca să fugă alături de bodyguard-ul său, Alvaro de Jesus Agudelo, care a fost, de asemenea, împuşcat şi ucis. Cu toate acestea, unii susţin că Escobar s-a sinucis, după ce şi-a ascuns cea mai mare parte din avere.

    În 2009, 5 milioane de lire sterline au fost descoperite într-un complex ascuns în junglă, unde s-au găsit, de ademenea, şi fabrici de cocaină.

     

  • În 2018, numărul de turişti care au vizitat Delta Dunării a fost aproape dublu

    Statisticile Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că în primul semestru al acestui an, judeţul Tulcea a fost vizitat de 58.297 turişti, înregistraţi în structurile de cazare, faţă de 33.093 în aceeaşi perioadă a anului 2017. „Având în vedere faptul că această creştere, cu peste 25.000 de turişti, conform datelor oficiale, este raportată la prima perioadă a anului, când gradul de ocupare este mai redus, estimăm că până la finalul anului vom avea cel puţin o dublare a numărului de turişti în Delta Dunării şi Dobrogea de nord. În lunile iulie, august septembrie şi octombrie, gradul de ocupare este aproape maxim, ceea ce înseamnă că vor fi ocupate aproape în permanenţă cele aproximativ 9.200 de locuri de cazare înregistrate în judeţul Tulcea. Dacă vom continua să promovăm împreună destinaţia turistică Delta Dunării şi Dobrogea de nord, vom reuşi, în foarte scurt timp, să garantăm prosperitatea acestei zone, pe care doar astfel o vom putea dezvolta, pentru a le oferi turiştilor ceea ce îşi doresc de la o vacanţă într-un astfel de loc unic în lume. Chiar dacă în Delta Dunării nu se poate face turism de masă, ci doar un turism responsabil, fără a depăşi un anumit număr de spaţii de cazare, respectiv de turişti care se pot afla simultan în Rezervaţia Biosferei, avem cele mai mari şanse de a creşte câştigurile din industria ospitalităţii în întregul judeţ, astfel încât să crească calitatea serviciilor, dar şi numărul afacerilor prospere, al locurilor de muncă, al veniturilor tulcenilor şi, în final, nivelul de trai al locuitorilor acestui judeţ. Doar prin ”unitate prin comunitate” – şi nu dezbinaţi – putem reuşi. Tocmai de aceea am şi constituit Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării, în care sperăm să-i aducem pe toţi cei care îşi doresc acelaşi lucru pentru judeţul Tulcea”, a declarat Cătălin Ţibuleac, preşedintele AMDTDD.

    Reprezentanţii AMDTDD spune că şi programul guvernamental prin care li s-au acordat vouchere de vacanţă celor peste 1,2 milioane de bugetari din întreaga ţară a fost o iniţiativă bună. În acest context, s-a obsetvat şi o creştere semnificativă a numărului de vizitatori români care au ales ca destinaţie de vacanţă Delta Dunării, în special în luna iunie a acestui an, când s-a înregistrat un număr de 19.542 de turişti români, faţă de numai 10.903, în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Din analiza preliminară a datelor furnizate de INS, reiese că această creştere a fost generată în special de posibilitatea de a se achita contravaloarea cazării cu voucherele de vacanţă. Având în vedere faptul că multe dintre pensiunile mici din Delta Dunării şi Dobrogea de nord nu au reuşit să intre în acest program naţional care deja a generat creşteri substanţiale în turismul românesc, AMDTDD încearcă să identifice soluţiile cele mai eficiente pentru a-i sprijini pe proprietarii de pensiuni, astfel încât aceştia să poată intra în program. Din primele rezultate ale analizei situaţiei, făcute de AMDTDD, reiese că cei mai mulţi proprietari de pensiuni cu număr mic de camere nu au fost informaţi corect şi nu au reuşit să rezolve problemele birocratice, astfel încât au nevoie de sprijin, pentru a-şi creşte cifra de afaceri în viitor.
     

  • Studiu: Sectorul horeca creşte la peste 15 miliarde de lei, ajutat de voucherele de vacanţă

    „Industria hotelurilor din România a crescut, în ultimii 5 ani, cu aproape 40%, la o cifră de afaceri de peste 5,5 miliarde de lei în 2017, estimările privind evoluţia din 2018 arată că sectorul hotelier ar putea atinge afaceri de 5,8 miliarde de lei”, arată analiza.

    Frames precizează că în privinţa restaurantelor, industria are şanse ca în 2018, pe fondul creşterii consumului, să depăşească nivelul de afaceri de 10 miliarde de lei, mai mult decât dublu faţă de rezultatul înregistrat acum cinci ani, de 4,5 miliarde lei.

    Statisticile arată că în industria Horeca activează peste 16.000 de companii, dintre care aproape 10.000 în sectorul restaurantelor, iar firmele raportau, anul trecut, peste 82.000 de angajaţi în sectorul restaurantelor şi 45.000 în hoteluri şi pensiuni.

    „Capitala este în continuare locul care oferă cea mai largă paletă de servicii în horeca şi care înregistrează şi cele mai bune performanţe financiare”, spun analiştii.

    Potrivit datelor companiei de consultanţă, Bucureştiul reprezintă peste 30% din piaţa hotelieră (373 firme) şi mai mult de 40% din afacerile restaurantelor (2072 companii), iar deschiderea unor noi afaceri anunţă un plus semnificativ în anii următori.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Studiu: Sectorul horeca creşte la peste 15 miliarde de lei, ajutat de voucherele de vacanţă

    „Industria hotelurilor din România a crescut, în ultimii 5 ani, cu aproape 40%, la o cifră de afaceri de peste 5,5 miliarde de lei în 2017, estimările privind evoluţia din 2018 arată că sectorul hotelier ar putea atinge afaceri de 5,8 miliarde de lei”, arată analiza.

    Frames precizează că în privinţa restaurantelor, industria are şanse ca în 2018, pe fondul creşterii consumului, să depăşească nivelul de afaceri de 10 miliarde de lei, mai mult decât dublu faţă de rezultatul înregistrat acum cinci ani, de 4,5 miliarde lei.

    Statisticile arată că în industria Horeca activează peste 16.000 de companii, dintre care aproape 10.000 în sectorul restaurantelor, iar firmele raportau, anul trecut, peste 82.000 de angajaţi în sectorul restaurantelor şi 45.000 în hoteluri şi pensiuni.

    „Capitala este în continuare locul care oferă cea mai largă paletă de servicii în horeca şi care înregistrează şi cele mai bune performanţe financiare”, spun analiştii.

    Potrivit datelor companiei de consultanţă, Bucureştiul reprezintă peste 30% din piaţa hotelieră (373 firme) şi mai mult de 40% din afacerile restaurantelor (2072 companii), iar deschiderea unor noi afaceri anunţă un plus semnificativ în anii următori.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.