Tag: energie

  • Ce alte declaraţii „şocante” a mai făcut Remus Borza, consilierul la care Viorica Dăncilă vrea să renunţe

    El a fost recent numit  consilier onorific al premierului  pe probleme economice, reformă şi fiscalitate, în conformitate cu o decizie publicată în Monitorul Oficial. Surse citate de Mediafax au declarat însă că Viorica Dăncilă a luat decizia demiterii ca urmare a ieşirilor publice ale consilierului său economic. Printre declaraţiile sale se numără şi reducerea numărului de bugetari şi o scădere a numărului de ministere.

    Declaraţiile surprinzătoare nu au lipsit din parcursul profesional al avocatului Remus Borza. Invitat în cadrul unui eveniment Meet the CEO organizat de Business MAGAZIN din 2015, în perioada în care era administrator judiciar al Hidroelectrica şi după ce a reuşit să scoată compania din insolvenţă, el şi-a povestit evoluţia profesională, într-un limbaj cât se poate de colorat. De altfel, el a fost unul dintre cei mai spumoşi invitaţi de la evenimentul „Meet the CEO“, cu o atitudine dezinvoltă şi cu un discurs plin şi fluent. Nu s-a sfiit să povestească amănunte din viaţa sa care i-au făcut pe unii dintre cei prezenţi să se foiască, politicoşi, pe scaune, dar a făcut-o cu spirit, folosind din când în când expresii tipic ardeleneşti, rostite cu accent inimitabil. Iar din amestecul de ardelenisme, cifre exacte, expresii avocăţeşti şi personaje s-a conturat o istorie aparte, după cum sesiza Business MAGAZIN atunci.

    Spunea despre sine că este „un băiat de la ţară plecat cu 100 de lei în buzunar să facă istorie“ şi care a terminat dreptul în generaţia ’95, „ultima promoţie serioasă pe care a dat-o Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti“. A aspirat dintotdeauna la lucruri mari şi are o credinţă: „cu cât îţi propui lucruri mai mari de făcut, cu atât izbuteşti să faci cât mai multe dintre acestea“. Mai crede că, dincolo de familie sau de copii, indiscutabil cele mai importante realizări, un om trebuie să lase o dâră a trecerii prin timp şi viaţă şi în plan profesional.

    Remus Borza a erupt în media în vara anului 2012, momentul în care Euro Insol, compania sa specializată în insolvenţe, a preluat administrarea Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali. De atunci atitudinea sa bătăioasă, duelurile cu „băieţii deştepţi“, cu angajaţii companiei energetice sau chiar cu politicieni l-au menţinut în prim-plan; ba administrarea producătorului de energie i-a adus chiar şi un dosar penal.

    Borza s-a născut în Maramureş, în Ţara Lăpuşului, o zonă cu oameni molcomi, liniştiţi, cu port în alb şi negru, de unde vine şi Grigore Leşe, care i-a fost profesor în primele clase şi cu care venea la Cântarea României, cu corul. S-a născut iarna, pe ger, în sania ce o ducea pe mama sa spre dispensarul unde venise pe lume, cu ceva vreme înainte, actorul Emil Hossu. De atunci a rămas cu intoleranţă la frig, la iarnă, şi din ’93 pleacă, de revelion, spre ţări mai calde. A crescut la lampa cu petrol, pentru că satul a fost electrificat abia în 1979, când pleca la şcoală. Spune că evoluţia în carieră i-a fost influenţată decisiv de o „comisie“ din sat – învăţătorul, medicul şi popa – care i-a refuzat accesul la şcoala locală. Drept urmare a ajuns să înveţe într-o comună apropiată, unde l-a avut profesor pe Grigore  Leşe, apoi la Baia Mare, la liceu; mutatul la Baia Mare a presupus şi intervenţii la Partid, pentru că era prin 1987, iar o schimbare de domiciliu era o întreprindere mult mai complicată decât am putea bănui astăzi.

    Ştiţi teoria aceea cu lanţul de şapte oameni care se cunosc şi care leagă oamenii între ei? Ei bine, am ajuns la concluzia că Remus Borza face parte, cu un mare grad de probabilitate, din lanţurile de cunoştinţe ale tuturor românilor – a venit în contact cu o mulţime de oameni şi este legat, într-un fel sau altul, de o mulţime de oameni: s-a născut în dispensarul acela care îl conecta cu Emil Hossu, a învăţat cu rapsodul Leşe, a avut-o stagiară pe Elena Udrea, face parte din generaţia de absolvenţi de drept care îi include şi pe premierul Victor Ponta, pe Marius Tudose, noul preşedinte al CSM, pe avocaţii Dragoş Vilău sau Gabriel Zbârcea sau pe procurorul general al României, Tiberiu Niţu, l-a avut angajat pe ziaristul Ion Cristoiu, a colaborat cu o mulţime de artişti, cântăreţi sau oameni din modă şi a venit în contact cu sumedenie de avocaţi, interlopi, politicieni sau guvernanţi.

    Se simţea atras de medicină, dar o dragoste de tinereţe l-a făcut să se îndrepte spre Bucureşti, spre drept. A fost anul cu cea mai mare concurenţă, 22 pe un loc. „Pe 240 de locuri eram vreo 4.800 de candidaţi. Am ajuns la drept urmărind o himeră, o iubire neconsumată, neîmpărtăşită, neîmplinită.“ A muncit în perioada studenţiei, iar începutul a fost în presă. „Am lucrat mulţi ani în presă, am fost primul angajator al lui Ion Cristoiu. În 1989, în decembrie, am fondat împreună cu alţii un ziar, Ziarul Maramureşului, care apare şi azi. În 1990 am fondat revista Buturuga Mică, la Baia Mare, care a produs o revoluţie, o emulaţie.“ Buturuga Mică a fost remarcată, în timpul unui interviu la TVR, în vara anului 1990, de actorul George Mihăiţă, iar rezultatul a fost apariţia uneia dintre primele reviste postrevoluţionare pentru adolescenţi, Salut. „Acolo erau trei patroni: George Mihăiţă, Remus Borza şi Ioan Hidecut (primul preşedinte al trustului Domus), iar redactor-şef Ion Cristoiu, care în toamnă, în 1991, a plecat de la noi şi a înfiinţat Evenimentul Zilei.“ După revista Salut a urmat alta, Show Moda, de modă, în 1994, la care a colaborat cu Zina Dumitrescu, Cătălin Botezatu sau Dana Săvuică.

    O extensie interesantă a carierei sale a fost cea de impresar. „Am fost primul impresar din România cu atestat de la Ministerul Culturii. Am făcut filme cu Laura Stoica, cu George Mihăiţă, Daminescu, Cotabiţă, Mădălina Manole, o întreagă pleiadă de artişti.“ Anii de presă s-au constituit însă într-o perioadă foarte dificilă. „Cei care mai sunt şi acum în presă îşi aduc aminte că atunci era o nebunie. De la lună la lună se majora preţul hârtiei. Eu am fost primul importator de hârtie din Finlanda, într-o perioadă când toată lumea stătea la coadă la hârtie la Letea… Am fost primul care a tipărit pe o rotativă, primul client al celor de la Infopres, de la Odorheiul Secuiesc. Şi impresar, şi artistic, şi editor de presă şi comersant. Având conexiuni aşa bune cu mediul artistic am făcut două firme.“ Firmele respective au fost de distribuţie a produselor electrocasnice. „Produsele electrocasnice erau produse de monopol, abia prin 1992 – 1993 au început să vină importurile. Am făcut avere atunci în comerţul cu electrocasnice, atunci am făcut primul milion de lei, dar era inflaţie de nici nu mai ştiu… Dar primii bani mulţi i-am făcut din comerţ.“

    Remus Borza spune că a fost şi unul dintre iniţiatorii decretului-lege 150/90, prin care s-au înfiinţat fundaţiile pentru tineret care au preluat patrimoniul UTC, la vremea aceea în valoare de aproape un miliard de lei. „În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc.“

  • Cine este controversatul om de afaceri român care ar urma să primească până la 12 miliarde de dolari de la gigantul britanic BP într-un deal din energie

    Agenţia britanică scrie că gigantul din energie ar fi cumpărat participaţia lui Frank Timis dintr-un zăcământ de gaz din Senegal pentru 250 mil. dolari în 2017, dar documentele obţinute de BBC Panorama şi Africa Eye arată că BP va plăti de asemenea către compania omului de afaceri român încă 9-12 mld. dolari în redevenţe.

    Atât Frank Timiş, cât şi BP neagă că ar fi comis orice ilegalităţi în tranzcţie.

    ”Aceste acuzaţii sunt complet false. Nu este nicio ilegalitate comisă în concesiunile pentru zăcământul de gaze. Realitatea este că această Concesiune – acordată de preşedintele Wade – a fost un risc major şi o investiţie speculativă care a venit cu obligaţii investiţionale extrem de costisitoare şi substanţiale”, au declarat reprezentanţii lui Frank Timis. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Christina Verchere, CEO, OMV Petrom: România poate deveni un pion esenţial în regiune, la nivel energetic

    In lumea de azi vedem că oamenii sunt tot mai interesaţi de contribuţia lor la dezvoltarea societăţii, de impactul pe care il au.
     
    Sectorul oil&gas este bazat pe contractele cu alte companii, cu alte sectoare, depindem unii de alţii. Contează impactul pe care îl avem, Ne ocupăm mult de educaţia vocaţională, cum atragem tinerii absolvenţi. Ne ocupăm de tehnologie, de sănătate, de mediu.
     
    Suntem atenţi la comunităţile locale, de cum ne putem implica în dezvoltarea lor.
     
  • Opt companii din zece spun că au o politică de reducere a pierderilor de energie

    Conform celei de-a doua ediţii a studiului „Eficienţa energetică în companiile din România”, realizat de EnergyPal cu suportul Valoria, în România, în 2019, 64% dintre companii spun că nu au implementat un sistem de contorizare inteligentă a echipamentelor principale, faţă de 69% anul trecut.

    Pe de altă parte, 75% dintre companii spun că au o politică de eficientizare a costurilor cu utilităţile în 2019, un procent în creştere cu 6 puncte procentuale faţă de anul anterior.

    ”Datele comparative dintre rezultatele ediţiei 2019 şi ale celei din 2018 arată evoluţii timide pe anumite paliere, dar şi câteva evoluţii mai curajoase pe altele. Este evident că acţionând în cunoştinţă de cauză, în urma consilierii primite de la experţi, măsurând şi cuantificând permanent, companiile înţeleg că pot lua măsuri pentru a creşte eficienţa energetică şi a reduce pierderile de energie pe termen scurt, mediu şi pe termen lung”, spune Lucian Anghel, Fondator şi CEO, EnergyPal România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nuclearelectrica îi răspunde Ministerului Energiei: “Nu avem bani de dividende suplimentare”

    “Având în vedere considerentele indicate mai sus, Consiliul de Administraţie informează Adunarea  Generala Ordinară a Acţionarilor despre faptul că societatea nu poate distribui dividende  suplimentare conform art.43 din OUG nr114/2018”, se arată într-o notă de informare publicată pe site-ul Nuclearelectrica.

    In urmă cu o săptămană, Ministerul Energiei, în calitate de acţionar majoritar, a solicitat informaţii cu privire la analiza şi decizia conducerii companiei în ceea ce priveşte repa­rtizarea a 35% din rezerve, măsura implementată prin Ordonanţa 114. Astfel, AGA din 20 mai 2019, prin care urmează să se voteze bugetul pe 2019 al companiei, va avea un punct suplimentar pe ordinea de zi.

    „Informarea cu privire la analiza şi decizia conducerii societăţii în ceea ce priveşte distribuirea şi virarea, sub forma de dividend sau vărsăminte la bugetul de stat, a 35% din sumele repartizate la alte rezerve (..) regăsite în conturile de disponibilităţi băneşti existente în casa şi conturi la bănci, precum şi cele aferente investiţiilor pe termen scurt la data de 31 decembrie 2018 şi care la aceeaşi dată nu sunt angajate, prin contracte de achiziţie, pentru a fi utilizate ca surse proprii de finanţare“, se arata la Bursă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Hidroelectrica a atins recordul de producţie al anului 2019

    ”Hidroelectrica a acoperit cca. 51% din necesarul de electricitate al României, pe fondul aportului redus al energiei eoliene în sistem şi al retragerii temporare din exploatare a unui grup nuclear. În continuare, societatea noastră produce aproximativ 45% din energia electrică la nivel naţional. Este o perioadă favorabilă pentru producţia hidro, iar planificarea atentă a mentenanţei anuale a agregatelor ne permite să extragem fiecare MW disponibil acum”, a declarat Bogdan Badea, preşedintele Directoratului Hidroelectrica.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Andreea Pîrvu, CFO { Flanco Retail }

    •   A urmat cursurile Academiei de Studii Economice din Bucuresti şi deţine o diplomă de master în audit şi servicii de management financiar din partea aceleiaşi instituţii.
    •   Face parte din echipa Flanco Retail de peste opt ani iar departamentul pe care îl conduce în prezent are o echipă de 30 de specialişti.
    •   Etica, moralitatea, respectul şi fair play-ul sunt valorile fundamentale după care se ghidează atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională şi spune că este esenţial să ne găsim puterea de a transforma în oportunităţi ceea ce iniţial poate părea o problemă sau chiar o ameninţare.
    •   Crede că pentru a reuşi în orice domeniu, inclusiv în cel financiar, ai nevoie de foarte multă determinare şi ambiţie şi că trebuie să fii flexibil şi deschis către schimbare, consecvent, să ai capacitatea de a te adapta momentului, situaţiei şi dinamicii mediului în care îţi desfăşori activitatea, iar în timp, pe măsură ce vei ajunge la o cunoaştere profundă a domeniului de activitate, vei câştiga şi competenţa, autoritatea şi credibilitatea, fără de care nu poţi spune că ai un succes deplin. 

    Cifră de afaceri (2018): 1,07 mld. lei
    Profit (2018): 21 mil. lei
    Număr de angajaţi: >1.500

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Doina Vornicu, COO { CEZ România }

    •   Spune că în cei peste 30 de ani de carieră în domeniul energetic, din care cea mai mare parte în poziţii de management şi coordonare, s-a axat pe stabilirea unor obiective legate de propria dezvoltare; pentru a face acest lucru, cere constant feedbackul celor cu care lucrează şi totodată urmăreşte punctul de echilibru între valorile proprii şi felul în care reuşeşte să le transmită celor din jur.
    •   Declara în interviurile acordate anterior că niciodată nu şi-a dorit să fie altceva decât inginer electroenergetic şi dacă ar trebui să o ia de la capăt, ar face acelaşi lucru, deşi energia este, de regulă, o lume a bărbaţilor.
    •   Spune despre sistemul energetic că şi în prezent este ca o familie – „toţi se cunosc, iar la greu toţi se ajută – se sfătuiesc, au acelaşi gen de probleme, găsesc împreună soluţii, chiar dacă acţionarii au diferite naţionalităţi în acest moment”.

    Cifră de afaceri (2017): 490 mil. euro
    Număr de consumatori: peste 1,3 milioane

  • BREAKING: Una dintre cele mai mari companii româneşti anunţă sute de concedieri

    Propunerea de buget se bazează pe producţia de 14,95 TWh energie electrică produsă din care, 12,7 TWh energie electrică netă şi 22 milioane tone producţie proprie cărbune;
     
    Nivelul cheltuielilor de natură salarială prezintă o creştere cu 13,14%, faţă de nivelul aprobat al anului 2018, ca urmare a scăderii numărului mediu de salariaţi pentru anul 2019, de la 13.165 persoane la 12.983 persoane, respectiv cu 1,39%; influenţei creşterii salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, cu suma de 47 mii lei; influenţei sumelor reprezentând reîntregirea acestora pentru întreg anul 2019, determinate ca urmare a acordării unor creşteri salariale în anul 2018, cu suma de 12.820 mii lei; creşterea câştigului mediu brut pe salariat cu 14,98% cu respectarea prevederilor legale.
     
    Bugetul mai prevede plăţi restante în sumă de 2,884 milioane lei, în scădere cu 15,02% faţă de nivelul planificat al anului 2018, la finalul anului 2019 fiind prevăzute creanţe restante în sumă totală de 724,429 milioane lei, fiind în scădere faţă de preliminatul anului 2018 cu 0,4%.
     
  • Proiectul de un miliard de euro, important pentru România, care bate pasul pe loc

    Autorităţile descriu proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti ca fiind unul esenţial pentru sistemul energetic al ţării. Însă acţiunile concrete pentru realizarea lui se lasă aşteptate de ani buni. În valoare de 1 miliard de euro, proiectul a prins contur în urmă cu aproape jumătate de secol, dar nu dă semne că va fi terminat în următorul deceniu, deşi e „prioritar” de zece ani.

    ”Proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti este un proiect prioritar pentru România pe care neapărat trebuie să îl realizăm”, spunea, la începutul acestui an, ministrul Energiei Anton Anton. Acelaşi ministru sublinia importanţa proiectului, spunând că este o “chestiune obligatorie”.

    Declaraţiile sunt doar cele mai recente dintr-un şir de explicaţii date de autorităţile centrale şi locale privind impactul major pe care hidrocentrala îl va avea şi cât de importantă este construcţia ei. Încă din 2009, proiectul era văzut ca unul „prioritar” pentru Guvern, după cum declara la acea dată premierul Emil Boc, când Executivul a şi adoptat un memorandum în acest sens, care însă nu mai produce efecte juridice în prezent.

    De altfel, proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarniţa-Lăpuşteşti a fost inclus şi în anul 2018 în lista proiectelor strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), conform HG nr. 643/23.08.2018.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.