Tag: elvetieni

  • Elveţia finanţează România cu 2,5 milioane de franci elveţieni pentru combaterea spălării banilor

     “Obiectivul general al acestui proiect este să reducă activităţile de spălare a banilor prin întărirea capacităţii de analiză a Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor. În acest sens, România a solicitat sprijin pentru achiziţionarea de soft specializat şi hardware pentru analiza informaţiilor financiare, precum şi pentru întărirea capacităţii profesionale a principalilor actori implicaţi în prevenirea spălării banilor”, a declarat Thomas Stauffer, şeful biroului elveţian de contribuţii din România, la evenimentul de semnare a acordului de finanţare.

    Acordul face parte din programul de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale, cu o sumă totală aolcată de 181 de milioane de franci elveţieni, din care România a contractat circa 70%, potrivit ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEC acordă IMM-urilor credite pentru investiţii cu dobândă de 3,65% pe an, din fonduri elveţiene

     La suma virată de statul elveţian prin “Programul Româno-Elveţian pentru IMM-uri”, CEC va contribui cu echivalentul a 8,5 milioane de franci elveţieni, astfel că suma totală disponibilă se va ridica la echivalentul a 28,5 milioane franci elveţieni.

    Fiecare IMM va putea accesa un credit de cel mult 100.000 de franci elveţieni (366.330 lei), din care 70% este transferat de la buget şi ulterior rambursat din grantul elveţian.

    Beneficiarii pot accesa şi o garanţie emisă de Fondul Naţional de Garantare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, care să acopere 80% din valoarea împrumutului, iar 20% va fi acoperit de împrumutat.

    Nu sunt eligibile firmele producătoare de tutun, cocs, produse rafinate din petrol şi metale de bază.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările Sika au crescut în 2013 cu 9,4%

    5,9% din creşterea globală a vânzărilor raportate în anul financiar 2013 a fost atribuită creşterii organice, la care au contribuit toate regiunile, în timp ce creşterea vânzărilor raportate la achiziţii s-a ridicat la 3,5%. Puterea francului elveţian a avut un efect negativ, de aproximativ 2,9%, asupra ratei de schimb. S-a putut observa însă o creştere cu 6,5% a vânzărilor în franci elveţieni. în condiţiile solicitante care predomină în numeroase pieţe de desfacere, rezultatele obţinute sunt mărturia unei strategii puternice de dezvoltare a Sika.

    Regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) a raportat o creştere de 8,5% în 2013. Această tendinţă pozitivă a fost determinată, în principal, de creşterea organică înregistrată în Europa de Est, Africa, Orientul Mijlociu şi Marea Britanie, precum şi de noile achiziţii.

    Business-ul din regiunea Americii de Nord a evoluat considerabil în ultima parte a anului, rezultând o creştere de 2,3% a vânzărilor în 2013. în timp ce piaţa imobiliară rezidenţială şi-a revenit, nu s-a înregistrat niciun impact pozitiv din partea altor sectoare de construcţii.

    Dintre toate regiunile, America Latină a înregistrat cea mai mare creştere în 2013. în comparaţie cu anul precedent, vânzările au evoluat cu 15,1%, fiecare ţară şi piaţă din această regiune înregistrând creşteri substanţiale.

    Cu o creştere peste medie, regiunea Asia/Pacific a înregistrat, de asemenea, o evoluţie pozitivă a vânzărilor, de 12,5%. în timp ce ţările OECD au raportat creşteri cu o singură cifră, China, India, Indonezia, Thailanda, Malaezia şi Vietnam au înregistrat rate de creştere de două cifre.

    Accelerarea afacerilor pe pieţele emergente a dus la o creştere a vânzărilor de 17,2% în moneda locală şi de 11,8% în franci elveţieni. Proporţia vânzărilor generate de pieţele emergente a crescut la 38% (anul trecut înregistrând 37%).

    Prin intermediul investiţiilor în pieţele emergente, lansarea de noi produse, precum şi prin achiziţia de noi companii, Sika este pregătită să-şi continue evoluţia şi în anul 2014. Acestea fiind spuse, oscilaţiile semnificative ale valutei înregistrate în ultimele luni şi procesul de integrare a noilor companii achiziţionate prezintă o provocare în termeni de creştere a vânzărilor şi a costurilor de achiziţie.

    Sika AG cu sediul în Baar, Elveţia, este o companie activă la nivel global în domeniul materialelor chimice speciale, deservind industria construcţiilor şi industriele  producătoare de componente auto, autobuze, camioane, trenuri, faţade parcuri solare şi eoliene. Compania elveţiană este lider în domeniul soluţiilor utilizate în procesele de sigilare, lipire, amortizare, consolidare şi protecţie a structurilor portante.

    Gama de produse Sika include aditivi pentru betoane, mortare speciale, adezivi şi sigilanţi, materiale de amortizare, consolidări structurale, pardoseli industriale şi sisteme de acoperişuri şi impermeabilizări.

    În prezent, Sika numără subsidiare în 80 de ţări şi mai mult de 16.000 de angajaţi la nivel global, care asigură o legătură stabilă între clienţi şi companie, garantând succesul tuturor partenerilor. în 2013 Sika a generat vânzări de 5,14 miliarde CHF.

    Sika România, subsidiară a concernului elveţian, a fost înfiinţată în 2002, iar incepând cu luna iunie 2008 a dat în folosinţă fabrica de aditivi de la Braşov – prima unitate de producţie Sika din România. În plus, Sika va inaugura şi cea de-a doua fabrică din România, la Căpuşu Mare, judeţul Cluj, unde va produce atât mortare speciale, cât şi mortare folosite ca adezivi.

    Compania este lider de piaţă în domeniul aditivilor pentru betoane, al pardoselilor industriale, sistemelor de membrane pentru acoperişuri, al consolidărilor cu fibre de carbon, dar şi al mortarelor speciale.

    În 2013, Sika România a fost implicată în proiecte locale printre care se numără Floreasca City Center, Floreasca Business Park, extinderea reţelelor Dedeman şi Kaufland, consolidarea hotelului Domogled din Băile Herculane, turnul de răcire Paroşeni, loturile de autostradă de pe Coridorul IV Paneuropean, reabilitarea căii ferate Sighişoara – Atel.

  • Fost ofiţer al poliţiei economice, acuzat de DNA că a înşelat Volksbank cu milioane de euro

     Potrivit procurorilor DNA, în perioada noiembrie 2007 – iunie 2008, Mihai Alexandru Grigore a reuşit să obţină de la Volksbank, cu acte “false ori simulate”, trei credite, în valoare de 600.000 de euro, 963.750 de euro şi 2.200.000 de franci elveţieni.

    Grigore a luat primul credit în toamna anului 2007, când, pentru a obţine banii, a invocat patru contracte de închiriere a unor apartamente în Capitală, dintre care două semnate cu o societate comercială, unul cu concubina sa şi unul complet fals, care ar fi fost semnat de un avocat, după cum susţin anchetatorii.

    Din cele patru contracte de închiriere reieşea că Grigore obţinea venituri lunare de 13.700 de euro, ceea ce a determinat banca să încheie, în noiembrie 2007, o convenţie de credit în urma căreia acesta a primit de la bancă 600.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finanţare de 8,5 mil. franci elveţieni pentru studii de fezabilitate la Linia 4 de metrou

     Acordurile de proiect şi de implementare aferente acestei investiţii au fost semnate marţi, la sediul Ministerului Dezvoltării.

    Proiectul, cu o durată de 30 de luni, are o valoare de 10 milioane franci elveţieni (fără TVA), din care contribuţia elveţiană nerambursabilă este de maximum 85%, respectiv 8,5 milioane franci elveţieni, diferenţa fiind acoperită de partea română.

    Investiţia este cuprinsă în programului de cooperare elveţiano – român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene.

    Prezent la eveniment, ministrul Transporturilor Ramona Mănescu a declarat că instituţia pe care o conduce va monitoriza şi va garanta buna desfăşurare a acestui proiect şi speră ca termenele de implementare să fie respectate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările Roche cresc cu 5% la jumătatea anului 2013

    Evolutia vanzarilor a contribuit la cresterea de peste 10% a profitului operational al Grupului Roche si a profitabilitatii.

    “Roche a avut rezultate financiare solide in prima jumatate a anului 2013 datorita portofoliului nostru de medicamente, a celor doua noi molecule destinate tratamentului cancerului recent lansate, precum si datorita cresterii inregistrate de echipamentele destinate laboratoarelor clinice. Vom continua sa punem accentul pe inovatie prin cele 68 de molecule noi din linia de cercetare si dezvoltare a Diviziei de Farmaceutice, si cu cele 55 de platforme si teste clinice cheie aflate in dezvoltarea in cadrul Diviziei de Diagnostic”, a declarat Severin Schwan, CEO al Roche.

    Vanzarile Diviziei de Farmaceutice a Roche, au crescut cu 6%, in prima jumatate a anului 2013, ajungand  la 18.2 miliarde de franci elvetieni. Aceasta crestere s-a datorat, in special, medicamentelor din portofoliul de oncologie dar si cresterii puternice inregistrata de franciza HER2, care a urmat recentei lansari a doua noi molecule destinate cancerului de san HER2 pozitiv. De asemenea, performantele diviziei au fost sustinute si de cresterea cu 33% a vanzarilor medicamentelor destinate poliartritei reumatoide.

  • Doi măcelari elveţieni cresc 2.100 de vite într-un sat din Sibiu şi lucrează 2.500 de hectare de pământ

    CONTEXTUL: Anul trecut, la nivelul Uniunii Europene a existat un deficit de circa 200.000 de tone de carne de vită, cu o scădere totală a producţiei de circa 4%, până la 6,9 milioane de tone. Printre principalele motive ale scăderii se află reducerea suprafeţelor verzi şi a terenurilor agricole, concurenţa din sectorul Bio-Gaz, dar şi desfiinţarea fermelor din lipsă de succesori, iar soluţia este mutarea producţiei de pe pieţele vestice în alte ţări.

    DECIZIA: Samuel Widmer şi Stefan Jung au venit în România în 2008, pentru prima oară, hotărâţi să construiască ferma într-un loc sugerat de unul dintre furnizorii lor de carne: localitatea Marpod din apropierea Sibiului. Printre principalele lor obiective  se află construirea unei reţele de producători – „de la cei mici, cu zece animale, până la cei mai mari„ – la nivelul întregii ţări, care să acopere toate etapele de producţie: păşunat, creşterea şi îngrăşarea animalelor, dar şi abatorizarea şi prelucrarea cărnii.

    EFECTELE: În interiorul fermei de lângă Sibiu cresc 2.100 de bovine pe o suprafaţă de 2.500 de hectare de teren arabil cultivat în sistem bio, dotat cu sisteme pentru furajare pe timpul iernii, infrastructură, grajduri, garduri electrice, depozite şi clădiri. Săptămânal, zeci de producători români se consultă în legătură cu posibile parteneriate sau pentru a-şi dezvolta propriile afaceri.



    Ferma lor de lângă Sibiu a devenit astfel un model de business pentru producători autohtoni care vin deseori la ei pentru consultanţă. Vor reuşi să umple plaiurile mioritice cu bovine de carne Angus şi să se apropie astfel de renumele producătorilor argentinieni?

    VREM CA ÎN VIITOR ÎN EUROPA SĂ NU SE MAI VORBEASCĂ ATÂT DE MULT DESPRE CARNEA DE VITĂ DIN ARGENTINA, ci de carnea de vită premium din Carpaţi„, îşi exprimă obiectivul ambiţios Samuel Widmer, manager general al Karpaten Meat România. După ce a lucrat într-o măcelărie din Elveţia la prelucrarea şi la comercializarea cărnii, a venit în anul 2008 în România împreună cu partenerul lui de afaceri, Stefan Jung, pe atunci fermier şi specialist în creşterea vacilor.

    Pariul lor a fost pe rasa de vită de carne premium Angus Aberdeen – al cărei preţ pentru un kilogram de muşchi poate să ajungă şi la 50 de euro – şi pe păşunile româneşti nefolosite. România are o suprafaţă utilă a pajiştilor şi fâneţelor de circa cinci milioane de hectare şi este, după Polonia, al doilea cel mai mare producător de produse agricole din Europa Centrală şi de Est.

    Totuşi, doar 15 capete de bovine se hrănesc de pe 100 de hectare autohtone, în timp ce în Irlanda, spre exemplu, există 130 de capete pentru 100 de hectare. România se află între primele zece ţări ale Uniuniii Europene la numărul de bovine existente, cu circa două milioane de capete, după Franţa, Germania, Regatul Unit, Irlanda, Italia, Spania, Polonia, Olanda şi Belgia, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

    Dintre acestea, doar  29.000 de animale sunt rasă de carne, adică doar 2,3 % din numărul total de exemplare. Păşunile ecologice ale României, subvenţiile de la UE, cunoştinţele populaţiei rurale şi creşterea potenţialului pentru bovine de carne odată cu scăderea producţiei de vaci de lapte, se adaugă listei de motive pentru care măcelarii elveţieni au mizat pe plaiurile mioritice în planul lor de a cuceri piaţa europeană a cărnii.

    La acestea au adăugat şi un element scoţian: rasa de carne de vită premium de origine Angus Aberdeen, ce rezistă la temperaturi cuprinse între -40 şi 40 de grade şi are un spor de creştere de 1.300 de grame zilnic (în comparaţie cu tradiţionala Bălţată Românească, ce îşi adaugă la greutate 800 de grame pe zi).

    Chiar dacă în acel moment „nu ştiam nimic despre ţară, nici măcar unde este cu exactitate„, după cum a mărturisit Widmer, cei doi au identificat o oportunitate în cumpărarea unei ferme abandonate pentru 100.000 de euro. Următorul pas a fost importarea de 120 de vaci din rasa Angus. „Când începi pe o asfel de piaţă, trebuie să fii pe teren zilnic: Jung şi cu mine conduceam tractoarele pentru recoltă; nu avem nicio reţinere în a ne implica în toate muncile„, descrie Widmer modul în care au pus bazele fermei. În următorii ani, efectivul de bovine a crescut treptat: în 2009 au adus încă 200 de capete, în perioada 2011-2012 au ajuns să deţină 1.200 de animale, iar în prezent numără 2.100 de capete.

    Printre principalele obiective ale celor doi elveţieni se află construirea unei reţele de producători – „de la cei mici, cu zece animale, până la cei mai mari„ – la nivelul întregii ţări, care să acopere toate etapele de producţie: păşunat, creşterea şi îngrăşarea animalelor, dar şi abatorizarea şi prelucrarea cărnii.

    Pentru realizarea parteneriatelor, dar şi pentru simpla consultanţă a fermierilor autohtoni, cei doi şi-au rezervat două zile din săptămână: „Vin la noi în fiecare marţi şi miercuri aproximativ 30 de oameni pentru a vedea cum funcţionăm„, spune Jung.
    Jung şi Widmer au construit o afacere evaluată la peste un milion de euro şi care este parte a unei strategii de creştere pe termen lung, în care profitul nu va depăşi un prag de 10%.

    Karpaten Meat are în prezent parteneriate cu 40 de producători locali care cresc viţei din rasa Angus sau pe baza încrucişării cu Bălţata Românească, pe care ei îi îngraşă ulterior. Carnea procesată la un abator partener sau animalele vii ajung mai ales la export, pe pieţele vestice ale Europei, dar cei doi intenţionează să vândă mai mult şi pe piaţa locală, unde negociază în prezent cu două lanţuri de hipermarketuri.

    Elveţienii îşi propun ca, până în 2018, să producă cel puţin 10.000 de carcase de vită de calitate superioară şi să se extindă prin intermediul păşunilor în zona Banatului şi în sudul Dunării. Ei beneficiază de sprijinul acţionarilor reuniţi sub fondul de investiţii Agroinvest Plus, a cărui activitate principală este achiziţia de teren arabil pe piaţa locală şi care ajunge la un portofoliu de circa 7.700 de hectare, deţinute în proprietate sau arendă.

  • Banca unde dacă pui un an 10.000 de euro pierzi cel puţin 200

    Elveţienii de la Credit Suisse şi UBS practică dobânzi negative la depozite –  numai la cele interbancare, nu şi celor constituite de persoane fizice. Elveţia s-a folosit agresiv de dobânzile negative şi în anii ’70, când a încercat cu disperare să descurajeze intrările de capital, în condiţiile în care investitorii fugeau de inflaţia globală şi de instabilitatea din Orientul Mijlociu. În 31 iulie 1971, autorităţile elvetiene au luat decizia de a nu achita  nicio dobândă pentru fondurile străine care îşi plasează banii în Elvetia. Pentru orice plasament financiar care depăşea pragul de 50.000 de franci elvetieni, detinătorul banilor era obligat să plătească un impozit trimestrial în avans, nivelul fiind fixat la 2%. 

    Germania şi Elveţia au semnat un amendament la acordul referitor la taxarea conturilor secrete deţinute de germani în băncile elveţiene, înăsprind prevederile pentru evazionişti, însă opoziţia germană vrea în continuare să blocheze înţelegerea, apreciind-o prea permisivă. Ministerul german de Finanţe a anunţat că cele două ţări au convenit creşterea taxei retroactive asupra fondurilor cetăţenilor germani ascunse în conturi din Elveţia de la 19-34% la 21-41%. Cele două părţi au stabilit şi impunerea unei taxe de 50% în cazul celor care moştenesc conturi bancare în Elveţia şi nu vor să le declare.

    Introducerea dobânzilor negative ar fi un pas fără prea multe precedente în Marea Britanie. Economiştii spun că aceste dobânzi sunt problematice şi eficienţa lor depinde de ceea ce banca centrală vrea să obţină.

    Danemarca a introdus dobânzi negative în iulie 2012 pentru a-şi menţine moneda ancorată de euro prin respingerea fluxului de bani care intra în ţară, considerată un refugiu în faţa crizei din zona euro. Aprecierea excesivă a coroanei ar fi sufocat industria ţării. Măsura a avut efectul scontat.

  • Elveţienii de la Holcim îşi restructurează operaţiunile din Europa

    Măsurile luate deja de grup vor conduce la economii de costuri de cel puţin 120 de milioane de franci elveţieni (aproape 100 de milioane de euro) anual, la o utilizare optimizată a capacităţilor de producţie, dar şi la o alocare mai eficientă a cheltuielilor de capital. Holcim a avut în 2011 afaceri de peste 222 de milioane de euro pe piaţa locală, în creştere cu circa 13% faţă de anul anterior, în timp ce profitul net s-a ridicat la aproape 8 milioane de euro.

    Mai multe pe zf.ro