Tag: elevi

  • Cîmpeanu anunţă că elevii şi-ar putea face testele Covid sub supravegherea profesorilor

    „În primele săptămâni de aplicare a testelor noninvazive pe bază de salivă au fost distribuite spre administrare 13 milioane de teste, din care doar 111 au fost confirmate prin teste PCR. Săptămâna trecută, când au funcţionat cu prezenţă fizică doar elevii de gimnaziu şi liceu, au fost distribuite doar 1,5 milioane şi totuşi numărul de cazuri confirmate a fost mult mai mare decât cele confirmate la 13 milioane. Asta arată că elevii, părinţii, profesorii au început să se obişnuiască cu administrarea acestor teste. Din păcate, acele contestaţii care au blocat achiziţia au făcut în aşa fel încât în această săptămână nu am avut teste. Am primit asigurări că în două, maximum trei săptămâni va fi deblocată procedura de achiziţie”, spune ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

    El anunţă că elevii mai mari şi-ar putea face singuri testele.

    „Pentru a consolida relevanţa acestor teste, cel puţin pentru elevii de vârstă mai mare – cel puţin gimnaziu şi liceu, acestea ar putea fi autoadministrate de fiecare elev în şcoală sub supravegherea cadrului didactic, care nu se implică în administrarea testului, dar care poate gestiona, centraliza rezultatul acestor teste”, arată ministrul Educaţiei.

    El precizează că testarea nu este obligatorie.

    „Acei elevi care, din păcate, nu au înţeles şi nu vor înţelege importanţa testării nu vor avea accesul interzis la educaţie”, punctează Sorin Cîmpeanu.

  • Scandalul testelor de salivă pentru şcoli. În timp ce licitaţia a fost contestată la CNSC şi în instanţă, elevii rămân netestaţi

    Acţiunea ”Teste de salivă pentru şcoli” s-a transformat într-o adevărată ”telenovelă” după ce achiziţia a încă 18,5 milioane de teste a fost blocată din cauza unei contestaţii depuse de una dintre firmele participante, declarată, iniţial, câştigătoare.

    GÂNDUL a dezvăluit, la trei zile după ce Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC) a deschis plicurile cu ofertele participanţilor la licitaţii – chiar în Ajunul Crăciunului – că unii dintre ofertanţi nu au respectat ”regulile jocului”. Printre firmele care au decis să participe la licitaţia pentru ”Teste rapide de determinare a antigenului SARS-CoV-2 efectuate din probă de salivă” se află şi companii care, anterior, nu au livrat cantitatea integrală de teste sau nu au semnat contractele subsecvente, deşi încheiaseră acordul cadru.

    Într-o conjunctură medicală extrem de complicată – având în vedere că tulpina Omicron se dovedeşte a fi foarte contagioasă, iar numărul cazurilor de infectare a crescut de la o zi la alta -, elevii nu pot fi testaţi COVID, iar semnele de întrebare persistă, asta în vreme ce scenariul se rescrie în instanţă.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Klaus Iohannis a semnat. Elevii vor avea o nouă materie

    O lege care prevede apariţia unei noi materii şcolare legate de protecţia mediului a intrat în vigoare luni, după promulgarea de către preşedintele Klaus Iohannis.

    Materia se numeşte „educaţie pentru mediu” şi este distinctă de „biologie”. Iniţiatorii susţin că învăţământul primar este locul potrivit pentru a introduce noua materie.
    O lege care prevede apariţia unei noi materii şcolare legate de protecţia mediului a intrat în vigoare luni, după promulgarea de către preşedintele Klaus Iohannis şi apariţia în Monitorul Oficial.
    Actul legislativ introduce un nou articol în Legea Educaţiei:
    „Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, elaborează o strategie privind educaţia pentru mediu până la data de 31 decembrie 2022. Strategia va fi transpusă în programele şcolare începând cu anul şcolar 2023—2024.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scandalul burselor ia amploare. Elevii din 6 judeţe intră în grevă japoneză

    Elevi din 6 judeţe au început o grevă japoneză faţă de schimbările criteriilor de acordare a burselor.

    Asociaţia Vâlceană a Elevilor (AVE), Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), Asociaţia Elevilor din Bucureşti şi Ilfov (AEBI), Asociaţia Elevilor din Bacău (AEBc), Asociaţia Elevilor din Maramureş (AEM) şi Asociaţia Elevilor din Timiş (AETM) anunţă că, în săptămâna 10-16 ianuarie, elevii vor organiza o grevă japoneză în semn de protest faţă de tăierea burselor.
    Luni, elevii din mai multe licee din 6 judeţe ale ţării au pornit o grevă japoneză faţă de schimbările criteriilor de acordare a burselor.
    Astfel, elevii vor purta în următoarea săptămână, pe durata orelor de curs, la braţ, o banderolă albă, pentru a protesta faţă de modificarea abuzivă a criteriilor de acordare a burselor.
    „În urma protestului organizat de asociaţiile de elevi, Ministerul Educaţiei a declarat faptul că nu va modifica înapoi criteriile de acordare a burselor. În acest sens, asociaţiile de elevi vor continua cu acţiuni, lansând o petiţie şi începând o grevă japoneză, precum şi vor acţiona în instanţă ordinul respectiv. Îndemnăm toţi elevii care îşi vor pierde bursa în urma modificărilor aduse, precum şi elevii ce doresc să fie solidari cu colegii lor, să poarte în această săptămână o banderolă albă la mână!”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de către Asociaţia Elevilor din Constanţa.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Protest cu sorcove al elevilor la Ministerul Educaţiei

    Reprezentanţii unor organizaţii ale elevilor şi părinţilor vor protesta luni în faţa sediului Ministerului Educaţiei. Participanţii vor avea sorcove pe care îşi vor scrie nemulţumirile.

    Protestul va începe la ora 12.00 la Ministerul Educaţiei şi este organizat de Asociaţia Elevilor din Constanţa, Asociaţia Elevilor din Bucureşti şi Ilfov, Federaţia Părinţilor şi Aparţinătorilor Legali şi grupul civic „Părinţii cer schimbare”.

    Participanţii vor avea sorcove formate din crenguţe de brad pe care vor fi scrise solicitările lor.

    Protestatarii spun că vor să tragă un semnal de alarmă cu privire la impredictibilitatea învăţământului şi structurii anului şcolar, problemele în organizarea testării elevilor, lipsa mijloacelor de învăţare online, lipsa măsurilor pentru pregătirea şcolilor pentru valul 5, lipsa transportului gratuit al elevilor şi organizarea defectuoasă a olimpiadelor şcolare.

  • CSR 2021: Azi pentru Mâine

    Sistemul Coca-Cola România

     

    Motivaţie: Fiecare dintre noi poate contribui la un mediu mai curat, cu un obicei simplu, în fiecare zi: colectarea separată a deşeurilor. Acesta este şi mesajul platformei naţionale „Azi pentru Mâine”, iniţiată de Asociaţia CSR Nest şi finanţată de Fundaţia Coca-Cola, care îşi propune educarea şi implicarea persoanelor fizice şi juridice în colectarea separată a deşeurilor, cu scopul de a face din acest lucru un obicei, ca verigă importantă în vederea îndeplinirii principiilor economiei circulare.

     

    Descrierea proiectului: „Azi pentru Mâine” s-a lansat în vara lui 2019 cu proiecte de educare şi implicare a publicului în diferite zone de acţiune – precum cele de colectarea separată a deşeurilor pe litoral sau cele adresate elevilor din sudul ţării. Proiectul intervine concret, pe două direcţii – educare şi asigurarea de infrastructură de colectare separată – prin trei componente: „Azi pentru Mâine în Comunitate”, „Azi pentru Mâine pe Plajă” şi „Azi pentru Mâine în Şcoală”. Prin componenta „Azi pentru Mâine în Comunitate”, platforma aduce împreună toţi actorii relevanţi care pot conlucra pentru implementarea sistemului de colectare separată, oferindu-le persoanelor fizice şi juridice posibilitatea de a crea parteneriate cu autorităţile locale şi operatorii de salubritate, pentru a conlucra în sectorul colectării separate a deşeurilor. La rândul său, „Azi pentru Mâine în Şcoală” este un proiect de educaţie derulat în rândul elevilor din ciclul gimanzial, din mediul urban, cu scopul de a creşte nivelul de înţelegere a importanţei colectării separate a deşeurilor şi reciclării acestora. La acest pilon se adaugă şi montarea de infrastructură de colectare separată în fiecare şcoală din proiect. Iar pentru a avea plaje curate şi ape limpezi, „Azi pentru Mâine pe Plajă” înseamnă acţiuni de susţinere a colectării separate pe litoralul românesc, precum şi informarea turiştilor şi a operatorilor economici de pe litoral cu privire la beneficiile colectării şi reciclării pentru mediu şi oameni.

     

    Rezultate: În cadrul „Azi pentru Mâine în Comunitate”, a fost lansat un ghid complex şi documentat pentru implementarea colectării separate, care cuprinde un plan concret de acţiune pentru cetăţeni şi o serie de studii de caz, unde au fost organizate în total 24 de întâlniri şi dezbateri cu actori relevanţi (autorităţi locale, organizaţii relevante), cu scopul de a îmbunătăţi colaborarea şi intervenţia în domeniul colectării separate a deşeurilor la nivel local. Pentru că adulţii responsabili, cu drag de natură şi grijă faţă de ceea ce îi înconjoară, se formează încă de pe băncile şcolii, în cadrul proiectului „Azi pentru Mâine în Şcoală”, desfăşurat în perioada 2020-2021, copiii din 64 de şcoli au învăţat despre reciclare şi au colectat separat peste 41 de tone de deşeuri. De asemenea, ediţia din 2020 a proiectului desfăşurat pe litoral, „Azi pentru Mâine pe Plajă”, s-a încheiat cu performanţe importante: peste 23.500 de kilograme de deşeuri colectate separat, cu sprijinul a 60 de parteneri HoReCa implicaţi în proiect şi amplasarea, pe plaje, a 120 de containere de colectare a deşeurilor, pe trei fracţii. Proiectul a acoperit 17 kilometri de plajă, aproape 50% din litoralul românesc, şi a continuat şi anul acesta.

  • Afacerea care redefineşte modul în care învaţă elevii din România. Cum pot avea acces acum copiii la profesori la care înaninte nu puteau ajunge

    Migrarea procesului educaţional pe internet nu aduce doar provocări, ci şi oportunităţi, pentru că le oferă elevilor şansa de a avea acces la profesori la care în condiţii obişnuite nu ar putea ajunge. Aceasta este ideea de la care a pornit platforma Tootor.ro, lansată recent pe piaţă de Edus, companie specializată în dezvoltarea de soluţii software pentru digitalizarea procesului de învăţare.

    Proiectul Tootor vine  de altfel în completarea ofertei companiei, aceasta având deja dezvoltată o platformă dedicată sistemului public de învăţământ – Edus Platform, care este folosită în prezent în circa 600 de şcoli din România. „Ideea a apărut în 2019. Având un contact destul de constant cu mediul şcolar – cu profesori, cu elevi, cu părinţi –  am identificat această nevoie mai ales în rândul profesorilor şi al părinţilor, de a avea un produs care să deservească această nevoie de meditaţii la distanţă.

    Conceptul din spatele acestui produs este bazat în primul rând pe o redefinire a ceea ce înseamnă educaţia care nu se întâmplă neapărat în şcoală. Este educaţia extraşcolară, cursuri care se fac în afara şcolii sau cum le numim noi meditaţii”, a relatat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Costina Papari, product manager pentru soluţia Tootor în cadrul companiei Edus.

    Ea a adăugat că momentul în care s-a declanşat pandemia în martie 2020 a fost cel în care echipa Edus a decis să se concentreze mai mult pe această idee de produs. „Am cercetat ideea tot anul 2020, un an tumultuos din foarte multe puncte de vedere şi mai ales din punct de vedere educaţional unde s-au întâmplat extraordinar de multe lucruri. Implementarea propriu-zisă a fost realizată pe tot parcursul acestui an, practic în primele zece luni ale anului acesta ne-am ocupat de implementarea acestui produs.”

    În varianta actuală de MVP (minimum viable product), platforma Tootor dispune de funcţionalităţile de bază pentru ca o meditaţie să poată fi făcută online. Mai exact, profesorii îşi pot configura cursuri în platformă şi, în comun acord cu elevii interesaţi, aceştia stabilesc şi data şi ora la care va avea loc meditaţia online.

    „Este foarte important de menţionat că beneficiul cel mai important pe care platforma noastră îl are şi pe care îl promovăm atât în rândul elevilor, cât şi în rândul profesorilor este faptul că îndepărtăm tot ceea ce înseamnă bariere teritoriale. De obicei, pentru o meditaţie elevii apelau la un profesor din vecinătate, din propriul oraş sau poate din propria regiune. Acum, elevii şi profesorii se pot întâlni însă online. Nu contează unde sunt situaţi aceştia. De asemenea, platforma fluidizează foarte mult tot ceea ce înseamnă resurse materiale educaţionale şi bineînţeles face şi primii paşi în ceea ce priveşte o transparentizare şi o claritate a proceselor de plată, plăţile realizându-se online pe platformă şi fiind foarte accesibil”, a subliniat Costina Papari. Platforma Tootor.ro, dezvoltată cu o investiţie iniţială de 125.000 euro, a fost bine primită pe piaţă încă din prima zi de lansare, când şi-au creat un cont circa 200 de profesori.

    „Platforma a fost primită bine încă de la lansare şi estimăm că vom încheia anul acesta cu circa 400-500 de profesori înscrişi în platformă care să aibă cel puţin un curs activ pe Tootor.ro. Este o piaţă cu o sezonalitate evidentă – vine vacanţa de Crăciun şi deja de la mijlocul lunii decembrie meditaţiile şi cursurile extraşcolare nu mai sunt în prim-plan. Activitatea şcolară se va relua însă devreme în ianuare, aşa că ne dorim să încheiem anul 2022 cu aproximativ 1.300 de profesori pe platforma Tootor. Ca procent din totalul profesorilor din România este puţin, circa 1%, dar important este că aceşti aproximativ 1.250 – 1.300 de profesori interacţionează în medie în decurs de un an cu aproximativ 10.000 – 12.000 de părinţi, au cam opt ore pe săptămână acordate acestei activităţi de meditaţii, iar costul mediu pe o meditaţie se situează la circa 100 de lei. Deci, având toate aceste lucruri foarte clare şi bine ştiute, veniturile care se vor înregistra pe Tootor la sfârşitul anului 2022 vor fi în valoare de aproximativ 700.000 de euro”, a precizat ea. „Noi ne cunoaştem foarte bine targetul. Cunoaştem profilul profesorului din România şi îl cunoaştem şi din punct de vedere social şi economic, dar şi cultural. Ştim care sunt profesorii care sunt în targetul nostru şi sunt acei profesori care practic vor să redefinească tot ce înseamnă educaţia, care vor să deschidă nişte orizonturi pe partea de activităţi extraşcoală, care îmbrăţişează inovaţia, care îmbrăţişează tehnologia şi bineînţeles ţinând cont de toate aceste criterii, targetul nostru devine mai restrâns. Din cei aproximativ 180.000 de profesori pe care îi are România în momentul de faţă, bineînţeles, nu toţi vor dori să adopte acest produs, cunoaştem acest lucru şi pe de altă parte cunoaştem foarte bine şi care sunt profesorii care sunt deschişi să folosească platforma”, a punctat Costina Papari.

     

    În perioada următoare, echipa Tootor se va axa în primul rând pe dezvoltarea şi implementarea de noi funcţionalităţi în platformă, iar ulterior pe extinderea gamei de cursuri – introducerea cursurilor pentru adulţi, precum şi extinderea în afara României.

    „Ne gândim şi la o extindere pentru viitor care vizează regiunea est-europeană, regiunea formată din ţările noastre vecine. Aceste state au un model apropiat cu cel al României în ceea ce priveşte mediul economic şi cultural şi poate şi politico-social, aşa că ne-ar fi mai uşor să facem o astfel de implementare pe pieţele respective. Dacă ne gândim la Bulgaria sau la Republica Moldova, produsul aşa cum este acum, chiar şi în varianta MVP, îl putem implementa cu mare uşurinţă.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.


    Start-up Pitch

    1. Invitaţi: Marius Pascu şi Rareş Mară, fondatori, CleverEat

    Ce fac? Dezvoltă o platformă digitală care să combată risipa alimentară.

    Rareş Mară: „CleverEat o să devină o platformă digitală. În prezent activăm pe grupul nostru de Facebook care se numeşte ClerverEat Start-up Local şi în care postăm în fiecare zi ofertele partenerilor noştri. În descrierea ofertei postăm un interval orar în care clienţii pot merge către local, iar apoi se face pick-up din locaţie. Anunţăm numărul de meniuri surpriză şi preţul acestora. Pe scurt, localurile trebuie doar să anunţe numărul de meniuri, preţul acestora şi intervalul orar de ridicare. Preţul are de obicei 50% discount şi meniurile sunt în număr limitat fiind vorba de evitarea risipei alimentare. În curând urmează lansarea aplicaţiei, unde totul o să devină automatizat şi mai uşor atât pentru restaurante, cât şi pentru clienţi.”

    Marius Pascu: „Din calculele noastre, din costurile pe care le-am aproximat, avem nevoie de o sumă de circa 200.000 euro ca să ne extindem în toată ţara. În acest momentul ne orientăm spre extindere şi am început deja cu un orăşel de lângă Timişoara, cu Sânnicolau Mare. Ne uităm şi către Arad şi către alte locuri aproape de Timişoara. Până la finalul anului vrem să ne extindem şi în restul ţării în câteva oraşe mai mari cum ar fi Braşov.”


    2. Invitat: Costina Papari, product manager pentru soluţia Tootor în cadrul companiei Edus.

    Ce face? Compania a dezvoltat platformă de meditaţii online numită Tootor.ro în urma unei investiţii iniţiale de
    125.000 euro.


    3. Invitat:  Ionuţ Botorogeanu, CEO şi fondator, iDava Solutions.

    Ce face? Compania locală a dezvoltat un portofoliu complex de soluţii software dedicate clinicilor stomatologice în care a investit per total de-a lungul timpului peste 600.000 euro. Portofoliul său cuprinde soluţiile iStoma – pentru cabinetele stomatologice, iClinic – pentru clinici medicale, iStoma LTD – pentru laboratoare de tehnică dentară şi două portaluri – Piaţa Stomatologică şi Caut Dentist Bun.

    „Am început să dezvolt iStoma în 2012, când nu erau atât de multe oportunităţi, nu existau business angels, campanii de crowdfunding sau SeedBlink, iar principala investiţie a fost timpul meu şi cunoştinţele. După aproape 10 ani de activitate am dezvoltat un portofoliu de soluţii complexe folosite de peste 400 de clienţi, inclusiv din străinătate. Anul trecut am înregistrat afaceri de circa 180.000 de euro, plus 3% faţă de anul 2019, iar pentru anul în curs estimăm o creştere de 40%. În prezent, suntem la 33% creştere şi mai avem timp.“


    4. Invitat:  Madis Alesmaa, cofondator & CEO, Alpha AR.

    Ce face? Start-up-ul estonian dezvoltă o soluţie deep tech de creare de conţinut 3D cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI). Proiectul a câştigat marele premiu al compeţiei Spotlight de anul acesta organizată de How To Web.

    „La ce visăm? Există o cerere uriaşă pentru generarea de conţinut. În acest moment, ceea ce vedem este că ne-am dori să fim liderii, adică cei care vor coborî bariera de intrare pentru realitatea augmentată, platformele cu conţinut extins sau, în general, în metavers. Aşa că am dori să fim forţa motrice din spatele acestui lucru. Şi cu siguranţă dacă vorbim de vise, atunci am dori să dominăm piaţa în ceea ce priveşte generarea automată de conţinut”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Madis Alesmaa, cofondator şi CEO, Alpha AR. Generarea unui asemenea model 3D cu ajutorul start-up-ului costă câteva zeci de euro.”



    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • ​Business la clasa I. La propriu

    Durata medie de viaţă a unei companii este de zece ani, iar statisticile arată că nivelul de alfabetizare financiară al populaţiei ţării este printre cele mai scăzute din Europa, mai redus decât în Moldova sau Bulgaria. Cu aceste observaţii în minte, Nicoleta Munteanu, antreprenoare cu experienţă în domeniul insolvenţelor, s-a gândit să pună bazele unui proiect care să rezolve problemele celor mai multe dintre companiile din România: lipsa educaţiei antreprenoriale în rândul elevilor.

     

    Nu putem vorbi de o societate prosperă fără antreprenori, de aceea, cred cu tărie că educaţia antreprenorială joacă un rol esenţial în schimbarea mentalităţilor şi creşterea sustenabilă a economiei româneşti. Aceasta poate începe încă din şcoala primară, prin iniţierea copiilor în concepte simple de afaceri, iar ulterior poate continua la un nivel mai complex la gimnaziu şi liceu”, spune Nicoleta Munteanu, fondator al Kids in Business. Ea a pus bazele acestui proiect în anul 2012, având în vedere construirea unui hub de educaţie antreprenorială pentru copii. De atunci, a continuat să dezvolte proiectul, iar în 2015 a început să schiţeze şi un manual de educaţie antreprenorială interactiv. Proiectul a devenit efectiv un business în anul 2020, după semnarea „Pactului pentru educaţie antreprenorială” de către Ministerul Educaţiei, CONAF (Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin) şi FPPG (Federaţia Patronală de Petrol şi Gaze). Programul a început să fie predat în şcoli private şi de stat, cu accent pe şcoala primară. 

    Kids in Business se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani şi are ca scop dezvoltarea în rândul copiilor a unui set de abilităţi şi aptitudini antreprenoriale cum ar fi creativitatea, spiritul de iniţiativă, creşterea încrederii în sine, curajul de a prezenta propriile idei de afaceri, abilitatea de a lucra atât individual, cât şi în echipă, identificarea unui sistem de valori, precum şi antrenarea capacităţii de a gestiona un eşec.

    Proiectul cuprinde, în primul rând, cursurile de educaţie antreprenorială Kids in Business, predate de antreprenori reali, care îi iniţiază pe cei mici în tainele mediului de afaceri. Copiii  învaţă, prin metode interactive, nonformale, despre bani, buget, cum se înfiinţează un SRL virtual, care sunt tipurile de afaceri, ce este şi cum se realizează un plan de afaceri, comunicarea, negocierea, medierea şi atitudinea în afaceri, crearea produsului sau serviciului dorit,  stabilirea preţului corect, crearea mărcii, marketing, manierele elegante în afaceri, leadership şi echipă, precum şi importanţa echilibrului, filantropiei şi a networkingului. Programul se adresează şcolilor care doresc să includă în programă educaţia antreprenorială sub diferite forme (cursuri opţionale, cluburi, şcoli de vară, Şcoala Altfel etc.), copiilor care vor să urmeze cursuri individuale, desfăşurate la hubul lor educaţional, precum şi companiilor care doresc să contribuie prin proiecte de CSR la educaţia antreprenorială în medii mai puţin favorizate. La finalul cursurilor, în cadrul unui târg naţional, copiii-antreprenori au ocazia să îşi pună în practică propriile idei de afaceri, să vândă produsele create de ei, să comercializeze anumite bunuri sau să presteze diverse servicii. Programul include, de asemenea, trei vizite la companii partenere din industrii diferite (producţie, retail şi servicii). Anul acesta, peste 1.500 de elevi de ciclu primar au participat la cursurile Kids in Business, în cadrul proiectelor Summer School, Alternative School sau în cadrul cluburilor opţionale din şcoli.

    „Kids in Business le oferă copiilor cu ambiţii antreprenoriale ocazia să înţeleagă mai bine secretele antreprenoriatului, să pună în practică idei creative, generatoare de valoare şi să îşi asume responsabilităţile unui antreprenor real. Fiind introduşi de mici în această lume, le va fi mult mai uşor să îşi materializeze ideile, pasiunile şi talentele într-o afacere, la maturitate”, crede Nicoleta Munteanu. În egală măsură, ea este de părere că educaţia antreprenorială este o disciplină care dezvoltă un set de abilităţi sociale, emoţionale, cognitive, comportamentale necesare în toate domeniile vieţii. Mai mult, observă că un angajat cu competenţe antreprenoriale este foarte valoros într-o companie şi îşi desfăşoară activitatea la un nivel mult mai ridicat decât un angajat care deţine destul de multe cunoştinţe şi competenţe, dar nu şi pe cele antreprenoriale.

    Investiţia iniţială în proiect, pe care antreprenoarea previonează să o recupereze până în 2023, a fost de aproximativ 200.000 de euro.

    Nicoleta Munteanu nu a ajuns să dezvolte întâmplător proiectul Kids in Business, având în vedere experienţa sa legată de companii aflate în dificultate: în anul 2003, a fondat EuroInsol, o companie care activează pe piaţa de insolvenţă din România şi care în prezent se află în top 3 cele mai mari companii de insolvenţă din ţară.

    Visul său din copilărie a fost să devină procuror, iar după ce a absolvit un liceu comercial, a urmat cursurile facultăţii de drept. În ultimul an de facultate, la una din orele de practică, a întâlnit un avocat care, printr-o singură pledoarie a convins-o să devină şi ea avocat. „Siguranţa şi încrederea cu care a pledat, precum şi succesul său m-a determinat să realizez că nu-mi place rutina, ideea de a avea un şef şi un program fix.” Prin urmare, a decis să devin avocat de business. S-a specializat în drept societar şi insolvenţă, iar apoi a fondat compania din domeniul insolvenţelor.

    În anul 2010, Comisia Europeană a numit-o ambasador al antreprenoriatului feminin, iar în anul 2011 a primit titlul de mentor. De peste 10 ani face voluntariat în antreprenoriat şi consiliază tineri aflaţi la început de drum:  „Această experienţă m-a motivat să promovez şi să susţin educaţia antreprenorială la un alt nivel. Cred că implicarea antreprenorilor în educaţia de business este esenţială, deoarece aceştia pot vorbi tinerilor despre dificultăţi, eşecuri şi reuşite în afaceri din proprie experienţă, conectând partea de teorie cu practica.” 

    Ea consideră că noul rol, în educaţie, este o completare firească a dezvoltării sale atât profesionale, pe latura antreprenorială, dar şi personale: „Nu este întotdeauna uşor să îmbin cele două roluri, însă totul depinde de cât de eficient reuşeşti să îţi organizezi timpul pentru a-ţi îndeplini obiectivele propuse, acesta fiind unul dintre atuurile esenţiale ale unui antreprenor”.

    Având în vedere experienţa din domeniul insolvenţelor, am întrebat-o şi care sunt principalele greşeli pe care le fac antreprenorii din România, în contextul în care durata medie de viaţă a unei companii de pe piaţa locală este 10 ani. „Cred că prima greşeală care ar trebui evitată de un fondator de start-up este aceea de a porni pe drumul antreprenoriatului fără să cunoască regulile de bază în afaceri. Acesta este principalul motiv pentru care multe business-uri îşi întrerup activitatea în primii cinci ani”, spune ea. O altă greşeală frecventă este frica de eşec, aceasta reprezentând o piedică în calea inovării: „Foarte mulţi tineri eşuează şi cred că aceştia trebuie încurajaţi şi să înţeleagă că eşecul face parte din viaţa de zi cu zi şi nu este o ruşine. Poate că ideea businessului nu a fost cea mai bună, poate că planul de marketing nu a fost unul potrivit sau nu au analizat suficient de bine piaţa. Oricare ar fi motivul, o astfel de experienţă este o oportunitate, o lecţie de viaţă, şi ne ajută să o luăm de la capăt cu mai multă cunoaştere şi determinare”.

    Planurile de dezvoltare a acestui proiect în continuarea vizează digitalizarea, precum şi introducerea de noi instrumente şi aplicaţii digitale în procesul de educaţie, cu scopul de a trezi şi mai mult interesul elevilor pentru acest domeniu şi a le uşura procesul de învăţare. Vor lansa un manual digital şi, în afară de acesta, au iniţiat şi un proiect inovator în zona de VR (realitate virtuală)”.

    Pe termen lung însă, obiectivul pe care şi l-a propus este să contribuie la crearea unui ecosistem naţional de educaţie antreprenorială: „Îmi doresc să avem cât mai mulţi lideri întreprinzători, creativi, cu spirit de iniţiativă, capabili să dezvolte afaceri de succes, care să genereze mai multe locuri de muncă. Cred că acest rezultat poate fi obţinut doar printr-o colaborare susţinută între mediul de afaceri, mediul academic, comunitatea ONG-urilor şi a fundaţiilor pentru organizarea programelor şi acţiunilor de antreprenoriat”.

  • Ministrul Educaţiei, despre testele de salivă: avem o problemă în plus care nu este insurmontabilă

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat despre testele de salivă care au fost livrate pe componente că reprezintă o problemă în plus deoarece trebuie să fie asamblate de profesori. Totuşi, problema nu este insurmontabilă, iar avantajul testării este mult mai important, a precizat Cîmpeanu.

    Testele au fost livrate dezasamblate şi angajaţii şcolilor trebuie să le asambleze pentru a fi folosite de elevi. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, sâmbătă, la Aleph News, că nu a ştiut că testele sunt livrate pe componente de producător.

    „Inspectoratele şcolare au primit ieri (n.r.-vineri, 26 noiembrie) aceste teste ocazie cu care am constatat că avem o problemă în plus care nu este insurmontabilă… Eu personal nu ştiam, dar am fost informat de domnul Raed Arafat că acesta este modul în care testele au fost în întreaga lume în această perioadă de criză sanitară… Este o problemă pentru personalul din şcoli, apreciez eforturile pe care le-au făcut colegii mei, avantajele existenţei testelor în şcoli sunt mult mai importante”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

    Cadrele didactice care s-au implicat în această activitate înclusiv sâmbătă vor fi recompensate cu zi liberă, a adăugat Cîmpeanu. Acesta a mai spus că fiecare test este însoţit de instrucţiuni de utilizare şi de certificatul de conformitate.

    Agenţia Naţională a Medicamentului a elaborat cerinţele de performanţă şi reglementare în baza cărora a fost elaborat caietul de sarcini pentru achiziţia testelor, iar IGSU le-a recepţionat, a precizat ministrul Educaţiei.

    În prima tranşă, România a comandat 6,5 milioane de teste. Următoarele transporturi vor ajunge în ţară în prima parte a lunii decembrie.

    Testele de salivă vor fi folosite prima dată joi, 2 decembrie, odată cu revenirea copiilor la şcoală. Modul de utilizare a testelor va fi explicat şi prin clipuri video, a mai anunţat Cîmpeanu.

    Potrivit regulilor stabilite de autorităţi, testarea cu teste rapide antigen efectuate din proba de salivă se va realiza în prima şi în a patra zi lucrătoare a săptămânii, înaintea începerii orelor de curs.

    Testarea se va efectua în sala de clasă sau în alte spatii, sub îndrumarea cadrului medical sau a persoanelor responsabile desemnate din cadrul unităţii de învăţământ, dar şi la domiciliu, sub îndrumarea părinţilor.

    Persoanele responsabile din cadrul unităţilor de învăţământ vor fi instruite privind colectarea testelor cu rezultat pozitiv, acestea fiind considerate deşeuri medicale cu potenţial infecţios.

    Testele pozitive descoperite în unităţile de învăţământ vor fi aruncate în coşuri de gunoi prevăzute cu capac, pedală şi sac de gunoi. Ulterior, acestea vor fi eliminate pe un circuit separat.

  • Salvaţi Copiii: Am atins un punct critic. Lipsa mobilizării poate arunca educaţia în colaps

    Organizaţia Salvaţi Copiii România consideră imperativă şi urgentă clarificarea testării periodice a copiilor în şcoli, extrem de utilă pentru limitarea răspândirii pandemiei şi, în acest fel, pentru menţinerea şcolilor deschise. Astfel, decizia de testare trebuie luată de consiliile de administraţie ale şcolilor.

    Din discuţiile avute cu părinţii implicaţi în programele socio-educaţionale derulate de Salvaţi Copiii la nivel naţional, rezultă că o parte dintre aceştia sunt gata să-şi asume responsabilitatea testării, în timp ce alţii doresc ca testele să fie realizate în şcoală.

    Organizaţia Salvaţi Copiii consideră că, pentru a urgenta procedura, înainte ca pandemia să se agraveze din nou, este necesară implicarea, măcar în primele săptămâni, a cadrelor medicale şi, prin participare voluntară, a părinţilor sau studenţilor din domeniile socio-medicale. Acest lucru ar putea asigura un start eficient şi instalarea unei practici generale pozitive ce ar elimina falsele controverse privind dificultăţile şi riscurile procesului de testare.

    „Consiliile de administraţie poartă o uriaşă responsabilitate, însă, prin comunicare cu asociaţiile de părinţi, pot fi stabilite proceduri adaptate nu doar la nivel de unitate de învăţământ, ci inclusiv în raport cu specificul fiecărei clase în parte. Nu în ultimul rând, consultarea şi luarea în considerare a opiniilor elevilor, obligatorii în acest context, vor fi în măsură să asigure cele mai adecvate abordări ale acestei problematici a testării non-invazive. De altfel, Salvaţi Copiii a solicitat autorităţilor pregătirea sistemului de învăţământ pentru utilizarea acestor teste cu salivă încă din luna aprilie a acestui an , invocând sutele de studii de specialitate care demonstrau acurateţea şi caracterul practic, dar şi experienţa altor state (Germania, Franţa, Marea Britanie, Austria, Japonia, Portugalia, Italia) care au integrat imediat această soluţie medicală în setul lor de măsuri de susţinere a participării şcolare a copiilor, ca prioritate în asigurarea protecţiei sanitare în şcoli”, spune organizaţia.

    „Într-o societate în care sistemul educaţional nu a fost în ultimele decenii prioritatea guvernelor, dovadă fiind refuzul sistematic de a aloca resursele bugetare cuvenite conform legii, şi în care rata vaccinării nu a atins un prag al siguranţei medicale generale, considerăm că am atins un punct critic care, în lipsa unei mobilizări generale, ar putea arunca în colaps viitorul educaţional al acestei ţări”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.

    Datele statistice privind abandonul şcolar (anual, 35.000 de elevi părăsesc sistemul preuniversitar), fenomenul copiilor aflaţi în afara şcolii (275.000 de copii între 7 şi 17 ani) şi analfabetismul funcţional (41% la citire, 46,6% la matematică şi 43,9% la ştiinţe) ne obligă să fim responsabili cu generaţiile actuale de elevi şi să emitem soluţii şi poziţii doar despre ce putem face şi cum putem contribui ca participarea şcolară a copiilor să fie continuă şi lipsită de riscuri.