Deşi sunt un subiect de conversaţie foarte interesant care duce de multe ori la discuţii aprinse, miturile sunt de cele mai multe ori păreri greşite care pot fi în final demontate.
Despre sushi, de pildă, accepţiunea generală este că înseamnă peşte crud, dar în realitate termenul se referă la orez acrit. Folia de aluminiu băgată în cuptorul cu microunde nu va strica echipamentul electrocasnic, ci doar va scoate scântei din cauza undelor, fără a detemina vreo explozie.
Enunţată de Albert Einstein în 1905, viteza luminii constituie viteza maximă pe care o poate avea o particulă, fiind una dintre legile fundamentale ale universului.
În cadrul unui experiment efectuat la acceleratorul de particule al CERN, 15.000 de particule neutrino au fost lansate din apropiere de Geneva spre o peşteră subterană aflată în Italia, la Gran Sasso, la aproximativ 730 de kilometri depărtare. Particulele au ajuns la destinaţie cu 60 de nanosecunde (0,00000006 secunde) mai repede decât i-ar fi luat luminii să parcurgă aceeaşi distanţă, depăşind bariera vitezei luminii cu 0,0025%. Cercetătorii care au efectuat studiul, aparţinând proiectului Oscillation Project with Emulsion-Tracking Apparatus, susţin că au verificat rezultatele în mod repetat, rezultatul fiind acelaşi.
Mai mult pe www.descopera.ro.
1905 a fost un an-pivot pentru stiinta. Einstein publica trei lucrari: una tinand snca de domeniul fizicii clasice, o alta despre efectul fotoelectric si articolul aparut sn Zeitschrift fur Physik, Asupra electrodinamicii corpurilor sn miscare, actul de nastere al teoriei relativitatii. Spre a marca centenarul publicarii celor mai renumite articole ale lui Einstein si spre a comemora cincizeci de ani de la moartea savantului, Organizatia Natiunilor Unite a promulgat anul 2005 ca an international al fizicii. La noi se detaseaza efortul editurii Humanitas care, la mijlocul acestei toamne, l-a readus sn atentia publicului nostru pe cel mai faimos om de stiinta al tuturor timpurilor. Pe langa Cum vad eu lumea si Teoria relativitatii pe sntelesul tuturor, iata acum proaspat iesita de sub tipar o culegere de cuvinte memorabile, culese si adnotate de Alice Calaprice, ale celui care se autoproclamase lupul singuratic si care a fost desemnat de revista Time, la trecerea sn noul mileniu, Personalitatea secolului.
Dupa ce a studiat temeinic, timp de douazeci de ani, manuscrisele lui Einstein, surse originale, biografii ale savantului si alte, multe, documente secundare suplimentare, Alice Calaprice, redactor la Princeton University Press, a alcatuit aceasta sclipitoare antologie sapientiala, care, snsa, da seama nu numai de cele mai geniale cugetari einsteiniene, ci si de gandurile sale mai putin profunde (pe care editoarea le considera o posibila sursa de amaraciune pentru unii dintre simpatizantii omului de stiinta).
Acestea din urma reconstituie fata profund umana a autorului lor si, sn ciuda faptului ca pot parea anacronice sau chiar capabile sa tradeze flagrant conceptii astazi considerate corecte politic, ele recompun un aer al epocii caruia Einstein nu i s-a putut sustrage. Dar pe care a stiut sa-l respire inteligent si cu originalitate stilistica. Iata, bunaoara, o traznaie sau, daca vreti, o hachita profund subiectiva: Nu ma simt sn largul meu ascultand Beethoven.
Cred ca e prea personal, aproape ca e dezbracat. Mie da-mi mai degraba Bach si iar Bach… Or, mai sncolo, un adevar cu deloc comun: Majoritatea profesorilor ssi pierd vremea punand sntrebari care urmaresc sa dezvaluie ce nu stie elevul, sn vreme ce adevarata arta a examinarii consta sn a afla ce stie de fapt elevul sau ce poate sa stie. Pretutindeni, sansa, umorul sau incontestabil rabufneste, spre deliciul oamenilor de spirit si al celor lipsiti de prejudecati dureroase: Daca teoria relativitatii se va adeveri,
Daca teoria mea se va dovedi falsa, Franta va spune ca sunt neamt, iar
Albert Einstein, Cuvinte memorabile,
Editura Humanitas, BucureSti, 2005