BusinessMagazin

Tag: domeniile

  • Măsuri pentru relansarea economiei de la Ivo Kalik, director general Provident Financial România

    România traversează al doilea trimestru consecutiv cu cea mai mare creştere economică anuală din UE. Produsul Intern Brut al ţării a crescut cu 3,8% în primele trei luni din 2014 comparativ cu perioada similară a anului precedent, urmând unei creşteri de 5,1% în ultimul trimestru al anului trecut.

    Pentru următorul deceniu, o serie de măsuri guvernamentale ar putea sa sustina în continuare devoltarea economică sustenabila a României.

    • Dezvoltarea infrastructurii publice, fie că vorbim despre autostrăzi şi drumuri publice sau despre informatizarea administraţiilor de stat, prin folosirea la maximum a oportunitatilor de finantare prin fonduri europene

    • Profesionalizarea administraţiei publice este deopotrivă importantă. Sectorul public are potenţialul, prin proceduri simplificate de interacţiune cu cetăţenii, dar mai ales cu mediul de business, să devină un partener pentru mediul privat. Introducerea unor criterii de performanţă la nivelul administraţiilor publice, cu obiective măsurabile în economia reală pentru funcţionarii publici, realizarea permanentă a unor analize de impact economic pentru masurile care afecteaza mediul de afaceri, folosirea instrumentelor de consultare publică ar putea creste productivitatea sectorului public cu impact imediat si in relatia cu sectorul privat.

    • Promovarea şi susţinerea antreprenoriatului, având la bază o strategie de competitivitate la nivel naţional, măsuri fiscale de sprijin, facilitarea accesului la fonduri europene şi un sistem de taxare avantajos pentru micii antreprenori pot asigura o creştere sustenabilă a economiei din România. O cercetare realizată la finalul anului trecut de compania de cercetare Novel Research, cu susţinerea Provident Financial România, relevă faptul că unul din cinci români consideră contextul economic actual oportun pentru deschiderea unei afaceri şi că aproximativ 10,4% dintre români declarau că au în plan să pornească o afacere în 2014, în timp ce alţi 2,4% au demarat deja acţiunile necesare pentru înfiinţarea propriei firme. Mai mult, interesul pentru antreprenoriat este foarte ridicat, peste un sfert dintre participanţii la studiu declarând că sunt de asemenea înteresaţi şi pregătiţi să devină antreprenori, deşi nu cred că vor realiza acest lucru în decurs de un an. Astfel, asemenea măsuri de susţinere au un rol esenţial în dezvoltarea de noi afaceri şi, implicit, de atragere de fonduri în creştere la bugetul de stat.

    • Încurajarea dezvoltării de structuri asociative în industrii cheie din economie pot asigura de asemenea o creştere economică. Agricultura, de exemplu, oferă numeroase oportunităţi de dezvoltare atât la nivel local, cât şi regional, România având potenţialul să devină un exportator important în regiune. Sunt însă necesare măsuri pentru creşterea veniturilor fiscalizate ale agricultorilor, în contextul nivelului ridicat al populaţiei la nivel rural care ar putea susţine dezvoltarea agriculturii.
    • Dezvoltarea prin parteneriat public-privat a unor proiecte strategice din domenii unde există în continuare mult loc pentru eficientizare la nivelul sectorului public. Domeniul sănătăţii sau educaţia sunt doar câteva exemple.

    2 Dincolo de măsurile legislative şi guvernamentale care ar răspunde întrebării de mai sus, care sunt ideile/măsurile/strategiile pe care le pot aplica în acelaşi sens managerii de multinaţionale şi antreprenorii pentru a genera creştere economică?

    Sectorul privat are o cultura orientata spre dezvoltare, de aceea credem ca poate fi un furnizor puternic de know-how la nivelul mediului public şi poate avea un impact benefic prin implicarea managementului privat în instituţiile publice. Totodată, poate deveni un partener de încredere în consultarea publică şi analiza impactului economic pentru diferite iniţiative guvernamentale.

    Mediul de business trebuie privit ca un partener şi un investitor strategic pentru sectorul public, prin dezvoltarea de parteneriate public-private pentru proiecte ample de dezvoltare.

    Din punctul de vedere al industriei financiar bancare şi, mai precis, din perspectiva Provident, creşterea economică poate fi susţinută din mediul privat prin acordarea de finanţări pentru antreprenoriat şi afaceri mici care să susţină dezvoltarea României. Avem numeroase exemple, în rândul clienţilor noştri, de mici antreprenori care au solicitat un împrumuturi pentru a porni o afacere şi a-şi transforma pasiunea într-o sursă de venituri şi, prin relaţia pe care o avem cu clienţii noştri, am putut urmări realizarea cu succes a mutora dintre aceste planuri de business.

    Nu în ultimul rând, consider foarte importantă alinierea proiectelor de responsabilitate socială cu priorităţile anunţate de guvern. Pentru a susţine măsurile considerate de Provident oportune pentru creşterea economică a României, dezvoltăm şi susţinem diverse proiecte de responsabilitate socială – programe de educaţie financiară, protecţia mediului, sprijinirea grupurilor defavorizate – în care am investit până acum peste 700.000 de euro. Proiectul cel mai important din acest an este platforma program SigurantaFinanciară.ro, sub umbrela căreia desfăşurăm acţiuni ample de educaţie financiară şi antreprenorială pentru români, cu scopul de a-i sprijini în luarea deciziilor financiare potrivite pentru ei şi în informarea corectă pentru dezvoltarea şi creşterea unei afaceri.

  • Salariul mediu net a scăzut cu 3,1% în luna mai, la 1.682 lei. Care sunt domeniile cu cele mai mari câştiguri

     Cele mai mari salarii medii nete s-au înregistrat domeniile extracţiei petrolului brut şi a gazelor naturale (5.512 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (959 lei).

    Indicele câştigului salarial real pentru luna mai 2014 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 96,9%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 124,9%, cu 3,9 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna aprilie 2014.

    În luna mai 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă, ca urmare a acordării în luna aprilie de premii ocazionale (inclusiv pentru sărbătorile de Paşte), sume din profitul net şi sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai fericită antreprenoare din România: produce 7,5 milioane de litri de vin şi şi-a făcut hotel în mijlocul viei

    Oana Belu controlează Domeniile Ostrov, firmă care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 19 milioane de lei, în creştere cu circa 20% faţă de perioada similară a anului trecut, însemnând 7,5 milioane de litri de vin.

    Domeniile Ostrov reprezintă brandul umbrelă sub care se comercializează gamele de vinuri ale podgoriei Ostrov, care se întinde pe 1.300 de hectare. Alături de podgoria de viţă de vie compania mai deţine aproape 500 de hectare de pomi fructiferi şi 200 de hectare de legume.

    Producătorul de vinuri a înregistrat în al treilea trimestru din 2013 o creştere a cifrei de afaceri cu peste 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, depăşind 10 milioane de lei. Oana Belu şi fratele său, Horia Culcescu, deţin pachetul majoritar de acţiuni al companiei Ostrovit, care operează Domeniile Ostrov. Cei doi au investit anul trecut 4 milioane de euro într-un hotel cu opt camere şi un complex de vile de 16 camere, la Domeniile Ostrov.â

    Domeniile Ostrov sunt situate in sud-vestul judetului Constanta, de-a lungul malului drept al Dunarii, pe terasa superioara, avand o lungime de 30 de km. Expunerea dealurilor si luciul Dunarii confera culturii vitei-de-vie conditii foarte bune pentru ca strugurii sa ajunga la maturitate deplina si sa indeplineasca toate caracteristicile organoleptice si fizico-chimice, necesare obtinerii unor vinuri de calitate.

  • Ministrul Răzvan Cotovelea, invitaţi români şi străini vin la “Mediafax Talks about Digital Europe”

    Conferinţa “Mediafax Talks about Digital Europe” este organizată de Agenţia de presă Mediafax, în parteneriat cu Ambasada Marii Britanii şi se va desfăşura începând cu ora 09.00, în Bucureşti, la hotelul Radisson Blu, sala Atlas.

    Astfel, la conferinţă vor participa ca lectori:

    • Răzvan COTOVELEA – Ministrul pentru Societatea Informaţională;

    • Dan NICA – fost Ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, deputat şi vicepreşedinte PSD;

    • Peter STEPHENS – Director adjunct, Direcţia Europeană pentru Reformă, Departamentul pentru inovaţie in afaceri şi competenţe;

    • Bogdan CHIRIŢOIU – Preşedintele Consiliului Concurenţei;

    • Irina LUCAN-ARJOCA – Director General Adjunct ORDA;

    • Paul Andrei BARAN – Directorul programului Biblionet, Digital Champion, Romania;

    • Ondrej FELIX – Digital Champion, Republica Cehă;

    • Cătălin MARINESCU – Preşedintele Autorităţii Naţionale de Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM);

    • Marius Alexandru DUNCA – Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC);

    • Valentin MIRCEA – Expert în concurenţă şi telecomunicaţii şi senior partner la Mircea&Asociaţii;

    • Graham THOMAS, Membru în Consiliul Executiv al IORMA;

    • Steve WILSON – Director General, Allied Wallets;

    • Raluca GEORGESCU – Reprezentant Gala Premiilor eCommerce;

    • Mihaela NICOLA – CEO, The Group, Romania;

    • Marius GHENEA – antreprenor e-commerce;

    • Cătălin CREŢU – Manager General, Visa România;

    • Luigi VENDRAMI – Network Operations Manager, DHL Romania;

    • Cosmin RUSU – Country Manager, Delamode Romania;

    • Daniela FLOREA – CEO, Geo Strategies, UK;

    • Valentin ŞTEFAN – Director Dezvoltare, Vodafone România;

    • Liviu NICOLESCU – Director General CERT-RO (Romanian National Computer Security Incident Response Team);

    • Gabriel MAZILU – Director Adjunct, Centrul Naţional CYBERINT, SRI;

    • Cătălin COŞOI – Director Strategie pentru Securitate, Bitdefender;

    • Constantin BURDUN – Director Operaţional, BU Certsign;

    • Steve NOBLE – Director Vanzări Internaţionale şi Securitate Naţională, L-3 TRL Technology şi Dave GANNON – Tabernus, UK.

    Cele trei paneluri ale conferinţei vor fi moderate de Cristian DIMITRIU – Editorial Director Mediafax Group, Claudiu PÂNDARU – Editorial Director Mediafax Group şi Lucian MÎNDRUŢĂ – Creative Marketing Manager Mediafax Group.

    În 2013 acoperirea broadband era disponibilă pentru 99,9% dintre cetăţenii Uniunii Europene, în timp ce 73% dintre gospodării şi-au instalat broadband. În 2012, 45% dintre europeni au facut cumpărături online, însă doar 11% au s-au implicat în achiziţii de pe site-urile din alte ţări. Studiile mai arată că până în 2015 vor exista 900.000 de posturi vacante în IT.

    Agenda digitală a Europei va ridica nivelul economiei europene şi va ajuta companiile şi cetăţenii europeni să profite de noile tehnologii digitale. Unul dintre obiectivele principale este reducerea până la zero a diferenţei între convorbirile telefonice în roaming şi cele naţionale până în 2015. Un alt ţel la fel de important este atingerea procentului de 50% dintre cetăţenii europeni care folosesc programul de e-Government (plata taxelor, contribuţiilor sau alte servicii prin intermediul internetului), tot până în 2015.

    În aceste condiţii este vital să accelerăm dezvoltarea şi lansarea tehnologiilor de ultimă oră precum serviciile de telefonie 4G, să revizuim etichetarea produselor, să uniformizăm legislaţia privind reducerile şi promoţiile şi să înlăturăm barierele care îngreunează şi care uneori chiar împiedică comerţul transfrontalier. Adoptarea unor măsuri care să asigure o piaţă competitivă în domeniul plăţilor online, dezvoltarea unui regim de copyright flexibil, care să încurajeze conţinutul online inovativ şi legal, dar şi îmbunatăţirea transparenţei şi uşurarea utilizării datelor cu caracter non personal sunt alte probleme care ar trebui rezolvate cât mai curând posibil.

    De aceea, în cadrul conferinţei “Mediafax Talks about Digital Europe” aducem împreună autorităţi, reprezentanţi ai camerelor de comerţ şi ai ambasadelor, manufacturieri, retaileri, web-manageri şi designeri, manageri de marketing şi brand, reprezentanţi ai mass-media, precum şi invitaţi externi din Austria, Ungaria, Croaţia, Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovenia, Slovacia şi Regatul Unit al Marii Britanii.

    Conferinţa va fi structurată în trei sesiuni pe parcursul zilei. Prima dintre acestea va dezbate politicile europene şi reglementările existente, dar şi pe cele necesare la nivel european în vederea formării unei pieţe comune. Această dezbatere va fi urmată de discuţii privind retail-ul, platformele digitale, start-up-uri în domeniul comerţului online, aplicaţii mobile şi soluţii optime de livrare. Ultima sesiune va aborda securitatea în domeniul online, confidenţialitatea şi protecţia datelor utilizatorului, dar şi statistici privind comerţul online şi fraudele din acest sistem.

    Mai multe detalii despre agenda evenimentului “Mediafax Talks about Digital Europe” şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/digital-europe

  • Ministrul Cotovelea, invitaţi români şi străni la conferinţa “Mediafax Talks about Digital Europe”

     Conferinţa “Mediafax Talks about Digital Europe” este organizată de Agenţia de presă Mediafax, în parteneriat cu Ambasada Marii Britanii şi se va desfăşura, marţi, 25 martie, începând cu ora 09.30, în Bucureşti, la hotelul Radisson Blu, sala Atlas.

    Astfel, la conferinţă vor participa ca lectori:

    Răzvan COTOVELEA – Ministrul pentru Societatea Informaţională;

    Dan NICA – fost Ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, deputat şi vicepreşedinte PSD;

    Cătălin MARINESCU – Preşedintele Autorităţii Naţionale de Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM);

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariul mediu a scăzut în ianuarie cu 135 lei faţă de luna anterioară. Care sunt domeniile cu cele mai mari scăderi

     Comparativ cu ianuarie 2013, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5%.

    “În luna ianuarie 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă ca urmare a acordării în luna decembrie 2013 a primelor ocazionale (inclusiv pentru sărbători, sfârşitul de an şi pentru performanţe), plăţii sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete cadou şi tichete de masă). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţii ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte) sau a angajarilor de personal cu câştiguri salariale mici”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câştigul mediu a crescut în decembrie cu 6,7% faţă de luna anterioară. Care sunt domeniile cu cele mai mari creşteri

     “În luna decembrie 2013, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat creşteri faţă de luna noiembrie 2013 ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv pentru sărbători, sfârşitul de an şi pentru performanţe), sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichete cadou şi tichete de masă) sau a realizării de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net au fost influenţate în unele activităţi economice şi de disponibilizările de salariaţi cu câştiguri salariale mici”, arată Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat.

    Cele mai mari creşteri ale câştigului mediu net au fost în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (26,7%), în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (între 21% şi 23,5%), în transporturi pe apă, telecomunicaţii, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (între 18% şi 19,5%), respectiv în industria metalurgică, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, tranzacţii imobiliare, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea produselor din tutun (între 15% şi 18%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câştigul salarial a crescut în noiembrie cu 35 lei. Care sunt domeniile cu cele mai mari creşteri

     Astfel, în activitatea de intermedieri financiare, câştigul salarial mediu nominal net a fost de 4.118 lei, iar în hoteluri şi restaurante de 905 lei.

    “În luna noiembrie 2013, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat creşteri faţă de luna octombrie 2013 ca urmare a acordării de prime (inclusiv premii ocazionale), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă) sau a realizării de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net au fost influenţate în unele activităţi economice şi de disponibilizările de salariaţi cu câştiguri salariale mici”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oana Belu: De sărbători vinurile premium au avut vânzări cu 50% mai mari

    “De Sărbători, băutura preferată de români a fost fără îndoială vinul, de altfel, e vorba de o tendinţă resimţită te toţi  cei care vând vin la noi. Anul trecut însă creşterile s-au simţit la producătorii autohtoni, în detrimentul vinurilor de import.  Românii au migrat uşor spre vinuri din categoriile de preţ şi calitate mai ridicate, raport corect şi corelat cu realităţile din piaţă. În ceea ce ne priveşte pe noi, Domeniile Ostrov, am avut o creştere de 30 procente a vânzărilor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”, declară Oana Belu, acţionar Domeniile Ostrov.

    Din gamele de vinuri ale producătorului Domeniile Ostrov, de Sărbători, cele mai prezente vinuri pe mesele românilor, au fost cele demiseci şi seci DOC (de origine controlată) sau IG (indicaţie geografică). ”Faptul că vinurile dulci şi demidulci scad în consum, iar cele demiseci şi seci cresc, arată o maturizare a consumatorului. Vedetele noastre au fost Muscatul Ottonel şi Merlot-ul Rose de Ostrov, dar şi Reasling-ul sau Feteasca Regală, vinuri care se ştie că stimulează apetitul şi se sincronizează cu preparatele tradiţionale pentru Sărbători”, precizează Oana Belu.

    O tendinţă paralelă de educare a consumului este creşterea în vânzări în zona vinurilor de soi (de exemplu: Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Chardonnay, Riesling, Fetească, Cabernet Sauvignon sau Merlot), în detrimentul vinului de masă. ”Am putut observa în timpul Sărbătorilor de iarnă un consumator educat, care are aşteptari mai mari cu privire la vinul pe care îl consumă. Emanciparea consumului poate fi astăzi susţinută de producătorii autohtoni graţie investiţiilor realizate în ultimii ani în acest domeniu. Toate acestea au dus la creşterea calităţii vinului produs în România. A venit vremea când o parte semnificativă a consumatorilor autohtoni aleg sticla de vin în funcţie de soiul strugurelui din care este făcut vinul, caută indicaţii privind originea iar preţul devine al treilea parametru decizional”, declară Oana Belu.

    În 2013 pentru Domeniile Ostrov vedetele au fost vinurile din gama premium. Acestea au înregistrat în perioada Sărbătorilor, o creştere de 50 procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. ”România se află în top 10 consumatori de vin, însă la capitolul consumului de vin premium încă avem de lucru. Faptul că anul acesta de sărbători am înregistrat o creştere a vânzărilor pentru vinurile premium poate fi primul pas spre o revenire a acestui segment”, declară Oana Belu.

    “Domeniile Ostrov” reprezintă brandul umbrelă sub care se comercializează gamele de vinuri ale podgoriei Ostrov, care se întinde pe 1300 de hectare. Alături de podgoria de viţă de vie compania mai deţine aproape 500 de hectare de pomi fructiferi şi 200 de hectare de legume.

    Gamele producătorului Domeniile Ostrov sunt listate în retailul tradiţional şi în HoReCa, dar şi în lanţurile internaţionale precum Metro, Real, Carrefour, Mega Image, Lidl, Cora sau Kaufland.

    Gamele de vin comericalizatre de Domeniile Ostrov sunt: Vinăria Ostrov – Terasele Dunarii IG, Cosa Di Vino, Domeniile Ostrov – Oltina D.O.C, Domeniile Ostrov Reserve sau gama de vinuri istorice: Cetatea Durostorum, Pacuiul lui Soare şi Canaraua Fetii.

     

  • Doar 14% dintre români au făcut voluntariat, majoritatea – studenţi şi angajaţi cu studii superioare

    Studiul naţional “Responsabilitatea socială individuală în România” arată că principalele motive pentru care cetăţenii nu se implică în acţiuni de voluntariat sunt lipsa de timp (34 la sută), informaţiile limitate privind oportunităţile de voluntariat (34 la sută) şi dificultatea de a găsi o cauză în care să creadă (16 la sută).

    Din studiu mai rezultă că voluntarul român este tânăr, student sau angajat cu studii superioare, motivat de solidaritate (40 la sută) şi dorinţa de îmbunătăţire a experienţei profesionale (15 la sută), domeniile de voluntariat preferate fiind serviciile sociale (25 la sută), protecţia mediului (18 la sută), educaţia (13 la sută) şi sănătatea (11 la sută).

    “Doar şapte la sută dintre cei care au făcut voluntariat declară că s-au implicat în structuri ale economiei sociale“, se mai arată în studiu.

    Aproape 60 la sută dintre respondenţi consideră că nu este esenţială forma de organizare sau caracterul economic al organizaţiei, ci implicarea socială a acesteia. De asemenea, românii se declară dispuşi să facă voluntariat într-o companie, dacă aceasta ar dona peste 20 la sută din profit în scopuri caritabile.

    Conform aceleiaşi cercetări, 44 la sută dintre respondenţi au auzit de economia socială, întreprinderea socială sau antreprenorul social, dar 35 la sută din populaţie nu găseşte echivalentul acestor concepte, în timp ce 23 la sută dintre ei identifică economia socială cu companiile mici şi mijlocii, iar 18 la sută, cu ONG-urile.

    Cele mai cunoscute structuri ale economiei sociale sunt cooperativele agricole (62 la sută), casele de ajutor reciproc (61 la sută) şi cooperativele de credit (55 la sută). De asemenea, jumătate dintre români asociază economia socială cu serviciile sociale, 24 la sută cu producţia sau comercializarea produselor alimentare, iar 22 la sută, cu sănătatea.

    Studiul a fost realizat la solicitarea Asociaţiei React, în perioada 1 august – 18 octombrie, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 830 de persoane cu vârsta mai mare de 15 ani. Marja de eroare este de 3,4 la sută, la un nivel de încredere de 95 la sută.