BusinessMagazin

Tag: doctorat

  • Plagiatul lui Ponta – Ministrul Educaţiei: Universitatea Bucureşti nu m-a contactat. Rector: Trimitem o nouă solicitare, deşi există una la minister

    “Nu m-a contactat Universitatea Bucureşti. Cu siguranţă, după ce voi termina bugetul, voi lua şi voi discuta toate priorităţile”, a spus noul ministru al Educaţiei, Adrian Curaj, întrebat dacă va lua o decizie privind retragerea titlului de doctor în drept acordat lui Victor Ponta în 2003.

    Rectorul Universităţii Bucureşti, Mircea Dumitru, a declarat, pentru MEDIAFAX, că va trimite şi ministrului Adrian Curaj solicitarea, pe care a mai trimis-o la Ministerul Educaţiei, prin care se solicită retragerea titlului de doctor al lui Victor Ponta, după ce Comisia de Etică din UB a stabilit că fostul premier a plagiat în teza de doctorat o treime din lucrare fiind copiată.

    La rândul său, şeful Comisie de Etică din cadrul Universităţii Bucureşti, Marian Popescu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că dosarul se află la Ministerul Educaţiei încă din septembrie 2012.

    “Comisia de Etică şi-a făcut atunci treaba. Sigur că Universitatea Bucureşti ar putea să-i facă din nou o solicitare, dar dacă se schimbă din nou ministrul, ce facem?”, a spus Marian Popescu.

    Şeful Comisiei de Etică a venit şi cu o propunere pentru noul ministru al Educaţiei: “Trebuie reactivat acest dosar. Ministrul ar trebui să demită Consiliul Naţional de Etică, care a dat în 2012 verdictul că Victor Ponta nu a plagiat, ar trebui format un nou consiliu, care să reanalizeze dosarul”.

    În decembrie 2014, Universitatea din Bucureşti a transmis Ministerului Educaţiei o adresă prin care solicita dispunerea măsurilor necesare în vederea retragerii titlului de doctor în drept acordat lui Victor Ponta în 2003, demersul instituţiei de învăţământ superior fiind urmarea unei notificări făcute de premier.

    Victor Ponta, care atunci ocupa funcţia de premier, arăta, într-un mesaj postat pe Facebook, că a trimis o scrisoare către rectorul Universităţii din Bucureşti în care îl notifică asupra faptului că renunţă la titlul de doctor în drept acordat în 2003. Ponta preciza că acesta este un gest pe care trebuia să îl facă mai demult, încă din momentul apariţiei acuzaţiilor publice cu privire la teza sa de doctorat, dar că nu a făcut acest lucru deoarece s-a considerat de bună-credinţă în argumentele sale la momentul apariţiei contestării şi nu a vrut să amestece planul pur profesional cu cel politic. El menţiona că, după ce va părăsi viaţa politică, îşi doreşte să iniţieze un nou demers doctoral, “respectând toate standardele şi cerinţele de la acel moment”.

    În 2003, fostul premier Victor Ponta a obţinut titlul de doctor în drept la Universitatea din Bucureşti cu teza “Curtea Penală Internaţională”, coordonatorul lucrării fiind Adrian Năstase, atunci premier în funcţie. În 2012, săptămânalul britanic de ştiinţă “Nature” a publicat în ediţia online ştirea potrivit căreia Ponta a fost acuzat de plagiat în legătură cu teza de doctorat. Materialul din “Nature” despre plagiat a fost preluat de presa românească şi internaţională. Ponta a respins acuzaţiile şi a declarat că este vorba de un joc politic, pe fondul unei dispute între Guvernul şi preşedintele României, pe atunci Traian Băsescu, pe tema reprezentării României în cadrul Consiliului European.

    Lucrarea de doctorat a premierului a fost analizată de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, care a decis, în 29 iunie 2012, că premierul a plagiat în lucrarea sa de doctorat, fiind propusă atunci Ministerului Educaţiei retragerea titlului de doctor.

    Pe 19 iulie 2012, Consiliul Naţional de Etică din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică a anunţat că titlul de doctor al lui Victor Ponta a fost obţinut în concordanţă cu legislaţia în vigoare în 2003 şi calificarea de plagiat în cadrul tezei sale de doctorat nu se poate susţine.

    Pe 20 iulie 2012, şi Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti a hotărât că Victor Ponta a plagiat, în teza de doctorat o treime din lucrare fiind copiată, “prin preluarea integrală de blocuri de text, de rânduri sau prin inversarea unor blocuri de text în raport cu sursele”.

    Premierul Victor Ponta declara atunci că decizia Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti, pe care a calificat-o drept “comisie ad-hoc” special pentru el, este “politică” şi că singura hotărâre recunoscută este cea a Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică.

    În august 2012, Mihail Neamţu, Adrian Papahagi şi Minel Augustin Ofiţeru au făcut un denunţ la Parchetul instanţei supreme în acest caz, însă procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale.

  • Consiliul de Etică: Suspiciunea de plagiat privind teza de doctorat a lui Oprea, neconfirmată

    “În urma sesizării având ca obiect teza de doctorat elaborată de domnul prof. univ. dr. Gabriel Oprea, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, singurul organism abilitat pentru soluţionarea acestui tip de sesizări la nivel naţional în cazul persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, a finalizat procedurile de analiză în acest caz, adoptând Hotărârea numărul 2.165/8.07.2015 prin care constată că nu se confirmă suspiciunea de plagiat”, conform unui comunicat de presă al Ministerului Educaţiei, transmis miercuri.

    Conform sursei citate, lucrarea a fost analizată de “specialişti recunoscuţi şi de prestigiu în domeniul juridic”, în urma solicitării Consiliului Naţional de Etică.

    În conformitate cu prevederile articolului 4^2 din Legea 206/2004 şi ale ordinului de ministru numărul 4.393/2012 privind Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, modificat şi completat prin ordinul de ministru numărul 4.835/2012, precum şi în baza articolului 28 din acelaşi regulament, care stipulează modul de rezolvare a sesizărilor privind persoanele cu funcţii de demnitate publică, “sesizările sau contestaţiile care vizează conducători de instituţii şi unităţi de cercetare-dezvoltare ori de instituţii publice, membri ai consiliilor de administraţie, ai comitetelor de direcţie, ai consiliilor ştiinţifice sau ai comisiilor de etică ale instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare ori persoane cu funcţii de demnitate publică sunt analizate direct de Consiliul Naţional de Etică”.

    În 2 iulie, Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti a anunţat că va examina suspiciunea de plagiat în cazul tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, ministrul Afacerilor Interne şi premier interimar, în urma unor dovezi apărute în presă.

    “Comisia de etică a Universităţii din Bucureşti a decis, în urma unor dovezi apărute în media, să examineze suspiciunea de plagiat în cazul tezei de doctorat a domnului Gabriel Oprea, examinare cerută, dar neprobată, de către autorul sesizării privind acest caz şi adresată Comisiei. Comisia procedează astfel conform regulamentului său care cere examinarea unei suspiciuni de plagiat numai atunci când sunt aduse dovezi în acest sens fie de către autorul unei sesizări, fie de către reprezentanţi ai media”, a arătat profesor dr. Marian Popescu, preşedintele Comisiei, citat într-un comunicat de presă al UB.

    O sesizare privind plagierea lucrării de doctorat a lui Gabriel Oprea a fost depusă la Universitatea Bucureşti, ministrul Afacerilor Interne spunând că el este un om corect, iar cel care a făcut plângerea este “principala sursă de zvonuri şi minciuni” îndreptate împotriva sa.

    “În legătură cu încercările mai vechi şi mai noi de a pune sub semnul întrebării probitatea mea morală, corectitudinea declaraţiilor de avere şi legalitatea parcursului meu academic, inclusiv cu privire la sesizarea de plagiat depusă la Universitatea Bucureşti privind teza de doctorat, ţin să precizez următoarele: sunt un om corect, am respectat şi respect legile ţării. În privinţa parcursului meu academic, am cerut şi am primit din partea Ministerului Educaţiei, conform legii, atestarea faptului că atât titlul de doctor, cât şi cel de conducător de doctorat au fost obţinute cu respectarea tuturor normelor legale şi a exigenţelor academice în vigoare la momentul respectiv”, arăta Gabriel Oprea, într-un comunicat transmis de Centrul de presă al Ministerului Afacerilor Interne.

    Demnitarul spunea că, prin răspunsul primit de la Ministerul Educaţiei în 23 iunie, “este atestată fiecare etapă a acestui parcurs, începând cu admiterea la doctorat în 01.10.1996, până în 19.02.2003”, când a devenit membru al comisiei de specialitate CNATDCU – Comisia de ştiinţe militare, ordine publică şi siguranţă naţională, redenumită ulterior Comisia de Securitate Naţională.

    Potrivit lui Oprea, sesizarea de plagiat, ca şi sesizarea depusă la ANI pentru verificarea declaraţiilor sale de avere din ultimii 10 ani, precum şi “alte încercări” de a-l denigra îl au ca autor pe Ioan Sîrbu.

    “Ioan Sîrbu este cel care a fost demis de la conducerea Direcţiei Medicale a ministerului în timpul mandatului meu ca ministru al Apărării Naţionale, pentru faptele comise în funcţia pe care a deţinut-o şi pentru lipsa de corectitudine pe care a arătat-o faţă de militari. Alături de Valer Marian, un om cunoscut pentru apetenţa de a depune plângeri şi petiţii, Ioan Sîrbu este principala sursă de zvonuri şi minciuni îndreptate împotriva mea”, arăta Oprea.

    Ministrul Gabriel Oprea a mai spus că lucrarea sa de doctorat, elaborată sub îndrumarea profesorului de drept Ion Neagu, este “un document public şi este la dispoziţia oricui doreşte să o răsfoiască, să o citească sau să o analizeze în detaliu”.

    Ministrul Afacerilor Interne a făcut aceste precizări după ce Hotnews a scris, în 30 iunie, că la Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti a fost depusă o sesizare de plagiat cu privire la teza de doctorat a lui Oprea.

    La începutul lunii aprilie, Gabriel Oprea a fost reclamat la Agenţia Naţională de Integritate de o avocată care, în numele unui client, cerea verificarea averii demnitarului din ultimii 10 ani. Pe 2 iunie, ANI a clasat cercetările.

    Ministrul de Interne Gabriel Oprea a fost reclamat la ANI de avocata Diana Monica Croitoru – Anghel, în numele unui client al acesteia.

    La momentul depunerii sesizării, avocata a declarat pentru MEDIAFAX că a făcut trei reclamaţii la ANI pentru verificarea averii lui Gabriel Oprea, în care a cerut cercetarea tuturor declaraţiilor de avere ale lui Oprea din perioada 2004 – 2014.

    În sesizările către ANI avocata a reclamat mai multe nereguli, precum faptul că Oprea nu şi-ar fi declarat venituri din drepturi de autor, ar fi cumulat pensie şi salariu, nu ar fi plătit taxe pentru mai multe imobile achiziţionate şi ar avea datorii la buget.

    Ea a mai precizat că persoana în numele căreia a depus sesizările la ANI nu este implicată în vreun proces cu Gabriel Oprea sau cu Ministerul de Interne, ci doar “are cunoştinţă de aceste abateri” şi, “ca orice bun cetăţean, a procedat la sesizarea” organelor abilitate.

    La rândul său, ministrul de Interne a spus, la momentul debutului cercetărilor inspectorilor de integritate, că nu este prima oară când este verificat de ANI şi că nu are niciun dubiu că agenţia va constata o dată în plus că nu există neconcordanţe sau suspiciuni în ceea ce îl priveşte.

  • O româncă de 28 de ani a realizat ceva unic în lume. Companii precum Google sau Lincoln Labs îi fac sute de oferte

    Raluca Ada Popa este doctor în informatică şi una dintre cele mai de succes femei din lume. La doar 28 de ani, tânăra din Sibiu şi-a luat doctoratul la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi a pus la punct softul care ar putea să ne protejeze datele confidenţiale împotriva hackerilor si guvernelor. Giganţii IT au fost dispuşi să ofere sume considerabile pentru a beneficia de proiectele acesteia.

    Proiectul ei este denumit CryptDB şi începând din 2013 este folosit de companii de renume precum Google şi Lincoln Labs. Raluca Ada Popa proiectează sisteme informatice nedescifrate până acum de nimeni; Mylar, spre exemplu, este un program al româncei care criptează datele mai bine decât orice alt program de pe piaţă. Programul a fost dezvoltat şi publicat în 2013-2014 şi este folosit de spitalul Newton-Wellesley din Boston.

    În anul 2013-2014 a aplicat pentru un post de profesor universitar, iar după interviuri a primit oferte de angajare de la toate facultăţile de top din lume, inclusiv MIT, Stanford, Berkeley, Harvard, Princeton şi a decis să accept oferta de la Berkeley.

    Raluca Ada Popa a câştigat anul acesta premiul  pentru cel mai bun student român din străinătate. Premiul a fost acordat de Liga Studenţilor Români din Străinătate în urma jurizării realizate de peste o mie de personalităţi din mediile academic, cultural, public şi privat, studenţi şi absolvenţi români şi membri LSRS din peste 50 de ţări. Liga Studenţilor Români din Străinătate  a sărbătorit, de curând, şase ani de activitate.


     

  • Cine este Eduard Raul Hellvig, politicianul nominalizat de Iohannis la şefia SRI

    Hellvig s-a născut pe data de 27 octombrie 1974 în Zalău. Din 1993 până în 1997 a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică din cadrul Universităţii “Babeş Bolyai” din  Cluj-Napoca. În anul 2003 a obţinut doctoratul în Relaţii Internaţional la SNSPA, pentru ca în 2006 să absolve Colegiul Naţional de Apărare din cadrul Universităţii Carol I.

    Tot în anul 2006, Eduard Raul Hellvig a devenit absolvent SES al Centrului European de Studii de Securitate “George C.Marshall”.

    Klaus Iohannis: L-am propus pe Eduard Hellvig DIRECTOR la SRI

    Hellvig, despre priorităţile SRI: Combaterea corupţiei şi întărirea statului de drept

     

    În perioada 2001-2003 Eduard Hellvig a ocupat poziţia de Director General al Institutului de Studii Sociale, iar în 2004 a devenit Directorul Executiv Sintezis România. În perioada 1998-2000 a fost consilier politic al fostului vicepreşedinte PNL Horia Rusu şi al Ministrului de Interne Constantin Dudu Ionescu. El a făcut parte din staff-ul lui Mugur Isărescu în timpul campaniei electorale pentru preşedinţia României.

    În 2004 a fost ales deputat de Bihor, ocupând în timpul mandatului funcţiile de secretar al Comisiei pentru Apărare şi cea de membru al Adunării Parlamentare a NATO. Hellvig a fost ales ca unul dintre primii europarlamentari ai României în anul 2006; în acest rol, el a făcut parte din Comisia de Comerţ Internaţional (INTA) şi Subcomisia pentru Securitate şi Apărare (SEDE).

    Din 2008 este membru al Partidului Naţional Liberal, în 2009 devenind consilierul preşedintelui PNL Crin Antonescu. În perioada 7 mai 2012 – 19 decembrie 2012, Hellvig a făcut parte din guvernul Ponta, conducând Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

  • RAPORTUL privind suspiciunea de plagiat la doctoratul Olguţei Vasilescu: Are formulări preluate de autoare fără să indice că nu-i aparţin

    Referitor la regulile de redactare a tezei de doctorat, în raportul Cosimei Rughiniş de la Comisia de Etică a Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din Universitatea din Bucureşti (UB) se precizează că “bibliografia nu permite identificarea lucrărilor consultate de autoare în vederea redactării lucrării” şi că “din lucrare lipsesc unele capitole şi subcapitole menite a evidenţia elementele de noutate pe care autoarea îşi propune să le introducă prin intermediul tezei”. De asemenea, conform raportului, practicile de atribuire a surselor ideilor care alcătuiesc conţinutul tezei nu permit discriminarea contribuţiei autoarei la subiectul tratat şi nici verificarea afirmaţiilor pe care ea le atribuie altor surse.

    RAPORTUL DE EXPERTIZĂ

    Doctoratul Olguţei Vasilescu a fost analizat şi prin prisma normelor de bună practică în autoratul ştiinţific. Astfel, conform raportului, s-a constatat că numeroase citate din lucrare sunt cu localizare incompletă a sursei (propoziţii, între ghilimele, fără informaţii complete privind sursa de provenienţă; pot lipsi una sau mai multe din următoarele informaţii: autor, lucrare, pagină) sau fără localizarea sursei (propoziţii între ghilimele fără informaţii privind sursa de provenienţă).

    În doctorat apar şi “formulări preluate identic sau aproape identic de autoare din lucrări care nu îi aparţin, fără a indica, prin utilizarea ghilimelelor, faptul că nu sunt formulările sale”, se mai precizează în raport.

    Tot în teza “Contribuţia lui Vilfredo Pareto la dezvoltarea sociologiei moderne”, realizată de Olguţa Vasilescu sub conducerea prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, majoritatea textului din capitolul 3 constă în reformulări ale textului iniţial al lui Pareto de tip propoziţie cu propoziţie, fiind foarte rare sintetizări de paragrafe sau subcapitole, se mai precizează în raport.

    În plus, capitolul 7 se găseşte în totalitate pe internet, fără a se putea stabili autorul textului respectiv, se arată în acelaşi raport.

    Universitatea Bucureşti a solicitat Consiliului Naţional de Etică (CNE) să verifice teza de doctorat a primarului Craiovei, Olguţa Vasilescu, suspectată de plagiat.

    Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti s-a autosesizat în cazul tezei de doctorat cu titlul “Contribuţia lui Vilfredo Pareto la dezvoltarea sociologiei moderne”, susţinută de Olguţa Vasilescu în 2007, la Facultatea de Sociologie.

    “Comisia a luat în discuţie acest caz în 2013, dar nu a fost în măsură atunci, din motive obiective, să se pronunţe”, arăta Universitatea Bucureşti în sesizarea trimisă, în 18 decembrie, Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvolării Tehnologice şi Inovării.

    Comisia a precizat că a solicitat un referat de expertiză privind suspiciunea de plagiat în cazul tezei de doctorat a Olguţei Vasilescu.

    UB preciza că a fost sesizat Consiliul Naţional de Etică pentru a face verificări în acest caz întrucât, potrivit OUG 28/2011, doar CNE poate să examiuneze suspiciunile de abateri de la conduita ştiinţifică şi de cercetare în cazul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.

    Totodată, Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti i-a transmis primarului Olguţa Vasilescu o înştiinţare că s-a autosesizat în cazul tezei sale de doctorat şi că a solicitat CNE să facă verificări pentru suspiciunea de plagiat.

    Lia Olguţa Vasilescu a declarat că o va da în judecată pentru calomnie pe profesoara Cosmina Rughiniş, care a întocmit referatul de expertiză privind suspiciunea de plagiat în cazul tezei sale de doctorat, adăugând că va merge şi la Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti pentru a-şi prezenta lucrarea

    Primarul Craiovei a mai spus că a fost informată de presă că există suspiciunea de plagiat în cazul tezei sale de doctorat, susţinând că profesoara Cosmina Rughiniş, de la Facultatea de Sociologie, care a realizat referatul de expertiză, “nu a fost aproape deloc cercetată”, existând foarte puţine studii despre aceasta, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Este inutil să vă spun că acest sociolog nu a fost aproape deloc cercetat. Există foarte puţine note şi studii despre el. Când m-am apucat de această lucrare, mi s-a spus de comisia de doctorat că o să fie foarte greu, că nu există materiale pe care aş putea să le citesc, dar m-am înhămat şi la traducerea lui Vilfredo Pareto. Am aici cele trei volume pe care eu le-am tradus. Trataul de Sociologie Generală are patru volume, trei le-am tradus deja şi înţeleg că această doamnă de care nu am auzit, s-ar putea să fie o somitate, dar la ce gafă a făcut, are a-şi cere scuze – Cosmina Rughiniş – care spune că o parte din lucrarea mea de doctorat, un întreg capitol ar fi plagiat”, a spus Lia Olguţa Vasilescu.

    Ea a precizat că “există un program de detectare a plagiatului, cel după care toate instituţiile se ghidează” şi că ea a accesat acest program, constatând că şapte la sută din teza sa de doctorat este plagiată, însă acest procent reprezintă de fapt rezumatul lucrării sale, scris tot de ea.

    Olguţa Vasilescu este primarul municipiului Craiova din iunie 2012, anterior ea fiind senator PSD.

    Lia Olguţa Vasilescu a absolvit Facultatea de Litere şi Istorie a Universităţii din Craiova, specializarea Română-Italiană, în 1997, Colegiul Naţional de Apărare, în 2001, iar în 2007 a obţinut doctoratul în sociologie la Universitatea din Bucureşti. De asemenea, a avut burse de studii în Italia, Danemarca şi Belgia, potrivit datelor de pe site-ul Primăriei Craiova.

    Vasilescu a fost deputat de Dolj în mandatul 2000-2008, ulterior, până la preluarea funcţiei de primar al municipiului Craiova, fiind senator. Ea a fost lector asociat la Universitatea de Vest din Timişoara, în perioada 2009 – 2012.

    Olguţa Vasilescu a notat, în Curriculum Vitae, că a scris lucrările ştiinţifice “Cultura – factor de securitate naţională” şi “Vilfredo Pareto şi contribuţia la dezvoltarea sociologiei moderne” şi a tradus din italiană în română “Tratatul de sociologie generală”, de Vilfredo Pareto.

    Primarul Craiovei a fost membru PRM din 1991 până în 2008, când a trecut la PSD, fiind până în 2013 vicepreşedinte PSD Dolj şi ulterior preşedintele organizaţiei municipale PSD Craiova.

  • Ştefan Slavnicu a fost numit Chief Technology Officer al Orange România. Mădălina Suceveanu devine CTO al Vodafone Irlanda

    Din poziţia de CTO, Ştefan Slavnicu va crea şi se va asigura de implementarea corectă a strategiilor şi politicilor tehnice, asigurând calitatea reţelei şi susţinând strategia generală a companiei. În vârstă de 36 de ani, Ştefan Slavnicu a absolvit un program EMBA în cadrul Maastricht School of Management din Olanda, precum şi un program de doctorat în Telecomunicaţii în cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti.

    Mădălina Suceveanu, fostul CTO al Orange România, a devenit din ianuarie 2014 CTO al Vodafone în Irlanda, potrivit informaţiilor publicate pe pagina sa de LinkedIn.

    Mădălina Suceveanu a coordonat întreaga dezvoltare tehnologică a Orange pe piaţa din România. Ca absolventă a Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii, se poate spune că Mădălina Suceveanu s-a pregătit încă din şcoală pentru domeniul în care lucrează acum. A intrat în industria telecomunicaţiilor în anul 1997, ca expert în planificare de reţea la MobilRom. În Orange, cariera sa a marcat o evoluţie ca la carte: a fost technology group manager, data network manager, access networks manager şi apoi network director. De asemenea, de-a lungul carierei sale în Orange, a fost responsabilă de lansarea primei reţele EDGE în România şi Europa şi a creat, împreună cu echipa sa, premisele dezvoltării reţelelor şi serviciilor de date fixe.

  • Victor Ponta a plagiat în lucrarea de doctorat. Consiliul propune retragerea titlului de doctor. Pop: Toate deciziile CNATDCU sunt nule, pentru că nu a fost cvorum

    În urma acestei decizii, CNATDCU a trimis Ministerului Educaţiei propunerea de retragere a titlului de doctor al lui Ponta. Preşdintele Consiliului General al CNATDCU, Marius Andruh, a declarat că a fost analizată, pagină cu pagină, o lucrare de 307 pagini, constatându-se că 85 dintre acestea sunt copieri fără indicareasursei, foarte uşor de detectat. În ce priveşte bibliografia lucrării de doctorat a lui Ponta (“Curtea Penală Internaţională”), în cazul a aproape 40 de pagini ale lucrării nu a fost menţionată sursa.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Udrea, acuzată de plagiat pentru un articol apărut în Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare

    Concluzia este a Jurnalului Naţional, care a comparat articolul publicat în numărul 2, din 2006, al Buletinului Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I” şi o lucrare apărută sub egida Institutului European Român (IER), în 2005. În replică, Elena Udrea scrie pe blogul său: “Iată că aflăm cine e de vină că Victor Ponta e un plagiator! Evident, întâi, Traian Băsescu. Apoi, conform propagandei USL, Elena Udrea. Le reamintesc tuturor faptul că în acest moment, în urma demisiei, eu nu mai ocup o funcţie publică numită. Eu, spre deosebire de Victor Ponta, am renunţat la a-mi face doctoratul, văzând că în lipsa timpului, trebuie să accept că profesorii să îmi scrie lucrările. Tocmai din acest motiv, că a acceptat să fie doctor pe munca altora, cred că Premierul ar trebui să demisioneze, urmând exemplul liderilor europeni, în cercul cărora pretinde să fie”.

    Mai multe pe mediafax.ro