BusinessMagazin

Tag: dividende

  • Datoriile giganţilor din energie s-au dublat în ultimii doi ani pe fondul scăderii preţului petrolul

    Exxon, Shell, BP şi Chevron, unele dintre cele mai mari companii de energie din lume, au datorii combinate de 184 de miliarde de dolari, în condiţiile în care ultimii doi ani au venit cu scăderi masive ale preţului barilului de petrol.

    Datoriile ridicate ale companiilor din energie, împovărate de preţurile mici, ridică îngrijorări în rândul acţionarilor cu privire la abilitatea acestora de a plăti dividende.

    Nivelul datoriei celor patru mari companii din energie este dublu faţă de nivelul din 2014, când preţurile au început să se prăbuşească şi au ajuns până la un minim de 27 de dolari barilul la începutul acestui an. Preţurile petrolului au început să îşi revină de atunci, dar încă sunt sub pragul de 50 de dolari barilul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Paradoxurile bursei româneşti: cel mai ridicat randament al dividendelor din lume, rulajele sunt mici

    Anul acesta companiile din principalul indice al Bursei de Valori Bucureşti, BET, au un randament al dividendelor de 7,9%, cel mai mare din lume, conform raportului Berenberg. „România este urmată în top de Kuweit (7,6%) şi de Bahrein (7,2%); în regiune, Cehia oferă randamente ale dividendelor de 6,4%, Croaţia 5,7%, Austria 4,6% şi Polonia 4,2%“, spune analistul Carsten Hesse de la banca de investiţii Berenberg.

    „Sunt şanse mari ca Banca Transilvania, Romgaz şi Transgaz să plătească un randament al dividendelor de peste 10% anul acesta. Banca Transilvania ar putea urca pe prima poziţie în topul plătitorilor de dividende, cu un randament de circa 15%, după ce a realizat anul trecut venituri foarte mari, ca urmare a achiziţiei reţelei Volksbank de pe piaţa românească“, estimează Carsten Hesse.

    Anunţul Băncii Transilvania din luna martie de a plăti dividende foarte mari a fost o surpriză, arată Carsten Hesse. Este pentru a doua oară în ultimii 20 de ani din istoria băncii clujene când aceasta acordă dividende în numerar; instituţia financiară oferă dividende de 1,2 miliarde de lei acţionarilor, adică jumătate din profitul băncii, precum şi acţiuni gratuite în valoare de 620 de milioane de lei. Şi alte societăţi, arată analiza băncii Berenberg, ar urma să-şi răsplătească acţionarii cu sume importante. Romgaz şi Transgaz ar urma să plătească randamente plasate între 10 şi 11%. În cazul Transgaz, statul, care este acţionarul majoritar (cu peste 58% din acţiuni), a cerut dividende mai mari decât propusese compania (27,6 lei, adică un randament de 10,2%, faţă de 21,2 lei, adică un randament de 8%). Conform estimărilor, nivelul ridicat al randamentelor de la BVB nu reprezintă cazuri singurlare, ci este de aşteptat ca în următorii doi ani să se menţină în jurul a 7%.

     

    În ce priveşte primele trei luni ale acestui an, cu randamente chiar şi mai mari decât ale acţiunilor Băncii Transilvania se pot lăuda cinci companii listate la BVB; e drept, rulajele acestora, la un loc, sunt de câteva zeci de ori mai mici decât ale băncii clujene, care au fost cele mai lichide în intervalul ianuarie-martie (437,5 milioane de lei), urmate de cele ale Fondului Proprietatea (362 milioane de lei), care însă au înregistrat un randament negativ (-5,6%).

    În primul trimestru al acestui an Turbomecanica a marcat o creştere de 84,7% (cu rulaje de 2,9 milioane de lei), urmată de Electroargeş (31,2%, cu rulaje de 1 milion de lei) şi de Albalact (26,8%, cu rulaje de 8,3 milioane de lei). „Rezultatele financiare înregistrate în 2015 evidenţiază pentru prima dată după şapte ani aspecte pozitive, dintre care cel mai relevant este realizarea unui profit net de 3,8 milioane lei“, declară reprezentanţii Turbomecanica.

    În cazul Turbomecanica, Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct al firmei de brokeraj Tradeville, apreciază că evoluţia ascendentă s-a datorat în principal rezultatelor pozitive din 2015, cuplate cu o conjunctură favorabilă companiei la nivelul cererii pentru produsele şi serviciile sale, atât pe filiera civilă, cât şi pe cea militară.

    „Electroargeş beneficiază de aşteptări pozitive pentru sectorul bunurilor de consum discreţionare, pe fondul unui mediu cu dobânzi scăzute şi al unui an electoral în plină desfăşurare“, spune Ovidiu Dumitrescu. Tot el adaugă că în ce priveşte randamentul acţiunilor Albalact, pare să fi contat destul de mult preluarea propusă de francezii de la Lactalis – „se poate observa că în ultimele două luni acţiunea producătorului de lactate a rămas într-un interval de preţ destul de strâns, legat probabil de preţul de ofertă estimat“, adaugă reprezentantul Tradeville.

    În primele trei luni ale anului, doar opt companii listate la BVB au înregistrat randamente pozitive ale acţiunilor, între acestea numărându-se şi Oltchim (17,1%), Conpet (12,7%), Banca Comercială Carpatica (6,8%) şi Teraplast (1,8%).

  • „Românii sunt săraci pentru că nu îşi asumă riscuri“. Pe bursă, acţiunile aduc câştiguri de 15% doar din dividende, dar românii preferă să-şi ţină banii la bancă cu 1% pe an

     Peste 70% din averea financiară a românilor stau în depozitele băncilor pentru dobânzi mai mici de 1% pe an, în timp ce pe bursa de la Bucureşti există acţiuni lichide cu randamente şi de 45% pe an, iar dividendele plătite de cele mai mari companii listate sunt în medie de 7,5%. Educaţia financiară deficitară alături de frica de risc îi fac pe români să meargă doar la bancă pentru a-şi plasa economiile.

    Depozitele bancare ale populaţiei au crescut cu 8,7 miliarde de lei în ultimul an, atingând va­loarea de 147,9 miliarde de lei la finalul lunii februarie, deşi dobânzile la lei s-au înjumă­tăţit până la circa 1,5% pe an, iar la euro au coborât la circa 0,3% pe an.

    În acelaşi interval, pe bursa de la Bucureşti tranzacţiile cu acţiuni au scăzut cu peste 15%, până la o medie zilnică de sub 26 milioane de lei, semn că nu au intrat bani noi în piaţă, iar fondurile mutuale au raportat intrări nete de 735 milioane de lei (februarie 2015 – februarie 2016). Dacă indicele BET al bursei, ce reuneşte evoluţia celei mai lichide zece acţiuni, afişează un randament negativ de 4% pentru ultimele 12 luni, anu­mite acţiuni din primul eşalon al bursei se remarcă cu un randament şi de 45%, cum este cazul acţiunilor Banca Transilvania. Mai mult, dividen­dele anunţate în acest an de cele mai mari companii de pe bursă aduc în me­die un câştig cert de 7%. Cu toate aces­tea, românii nu s-au lăsat impre­sionaţi de oportunităţile de pe bursa locală.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Bursa în primul trimestru din 2016, un montagne russe

    Nervii investitorilor au fost puşi la grele încercări în primul trimestru al anului. Bursa a debutat în 2016 cu un declin amplu, în linie cu restul pieţelor internaţionale de acţiuni care au fost trase puternic în jos de temerile investitorilor privind încetinirea economiei Chinei, pentru ca mai apoi, în următoarele două luni, piaţa locală de acţiuni să recupereze o parte din pierderi.

    În ianuarie, bursa de la Bucureşti a pierdut peste 10% din valoare, marcând astfel cel mai slab debut de an din 2011, însă pe parcurs starea de spirit a investitorilor s-a mai îmbunătăţit. Astfel că în lunile februarie şi martie, pieţele internaţionale au revenit pe creştere, iar bursa de la Bucureşti afişează o pierdere de circa 4% pentru primele trei luni din an. „Vedem scăderile din 2016 ca episod final al fazei corective demarate la maximele din vara trecută şi care constituie o binevenită ajustare a preţurilor după un robust trend de creştere care a durat de la minimele din vara lui 2011 până anul trecut“, spune Dan Rusu, analist financiar la Banca Transilvania.

    Evoluţia bursei locale în primul trimestru plasează România pe ultimele locuri în regiune, în condiţiile în care bursa de la Budapesta şi cea de la Varşovia se mândresc cu randamente şi de 7,5%.

    Evoluţia bursei locale este mai corelată cu cea a burselor din Europa de Vest, respectiv cu bursa germană şi cu cea a burselor americane decât cu evoluţia burselor din regiunea Europei Centrale şi de Est. De remarcat însă că bursele occidentale au recuperat pierderile cauzate de criza financiară din 2008, indicii bursieri străini având valori peste maximele din 2007, în timp ce indicele BET, principala referinţă a bursei de la Bucureşti, mai trebuie să crească cu circa 30% pentru a recâştiga pragul de 10.000 de puncte, cât a avut pe maximele din 2007.

    Indicele DAX, al bursei germane, are un minus de 8% în acest an, o pierdere similară raportând şi indicele bursei franceze CAC 40. Peste Ocean, indicele american S&P 500 are un modest avans de 0,5%, în timp ce indicele Dow Jones s-a apreciat cu 1,1%. Ascensiunea bursei de la Budapesta, care se situează în topul performanţelor din regiune, se datorează pe de o parte aprecierii puternice a acţiunilor OTP Bank şi ale grupului petrolier Mol, care deţin o pondere ridicată în principalul indice bursier BUX, dar şi graţie aşteptărilor investitorilor că agenţia de rating Moody’s ar putea ridica ratingul de ţară al Ungariei până la investment grade.

    Pentru investitorii care au avut nervii suficient de tari pentru a rezista prăbuşirii din ianuarie, bursa a adus însă şi oportunităţi de câştig. Din rândul acţiunilor incluse în indicele BET, acţiunile Banca Transilvania au adus cel mai ridicat randament, de circa 10%. Performanţa acţiunilor BT este cu atât mai notabilă cu cât după prima lună din an titlurile aveau o scădere de 7%.

    Din rândul acţiunilor mai puţin lichide şi deci neincluse în indicele BET se remarcă titlurile transportatorului Conpet Ploieşti cu un avans de 6% în primul trimestru.
    La polul opus se situează acţiunile Nuclearelectrica şi cele ale OMV Petrom, cu scăderi de peste 17% în acest an. Indicele BET include evoluţia celor mai lichide zece acţiuni de pe bursa de la Bucureşti.

    Două mari ştiri au ţinut cap de afiş pe bursa de la Bucureşti în acest prim trimestru. Una bună şi una mai puţin bună.
    Banca Transilvania, a treia bancă după active de pe piaţa locală, a raportat pentru 2015 un profit record de 2,4 miliarde de lei, cel mai bun rezultat din istoria sistemului bancar local. Profitul record a fost alimentat de câştigul de 1,6 miliarde de lei raportat de bancă din achiziţia Volksbank România. Ştirea mai puţin bună au fost rezultatele financiare ale OMV Petrom, cea mai valoroasă companie de pe bursa de la Bucureşti, care au indicat pentru 2015 o pierdere de 690 milioane de lei, prima de la privatizarea companiei în 2004.

    Vestea bună de la Banca Transilvania a fost de bun augur pentru investitori pentru că banca a decis să distribuie un dividend record şi acţiuni gratuite. Banca va distribui acţionarilor săi dividende de 1,2 miliarde de lei echivalent al unei plăţi de 0,39 lei brut pe acţiune, şi îşi va majora capitalul cu 620 milioane de lei prin emisiunea de acţiuni gratuite. Dividendul propus aduce un randament de 15% la care se adaugă un câştig de încă 15% din acţiunile gratuite. Astfel randamentul cumulat adus de dividendele şi acţiunile gratuite este de 30%, adică de peste 15 ori mai mare decât dobânda adusă de un depozit bancar.

     

  • Micile bucurii dintr-un an prost: băncile au fost în acest an vedetele bursei

    Bursa de la Bucureşti a avut o evoluţie plată în acest an, cu indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, raportând un minus de 1%. Indicele BET-NG, care reuneşte companiile din energie, s-a corectat cu minus 11%, în timp ce bătrânele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, reunite în indicele BET-FI, au scăzut cu circa 1%. Distribuţia de dividende către acţionari, în unele cazuri mai consistente decât în anii trecuţi, le-a adus SIF-urilor bunăvoinţa investitorilor.

    Deşi 2015 se prefigurează ca fiind cel mai prost an din 2011 încoace, investitorii se pot bucura că nu a fost mai rău. Bursa din Varşovia, de exemplu, s-a corectat cu 8%, iar bursa de la Sofia s-a ieftinit cu peste 15% în acest an. Nici bursele mature nu au evoluat prea bine: indicele bursei american Dow Jones are un minus de 3,3%, iar bursa germană a fost prinsă de furtuna Dieselgate şi are un modest plus de 3,5%. Însă bursele mature au recucerit nivelurile de dinainte de criză, lucru cu care bursa de la Bucureşti nu se poate mândri încă. Indicele BET se tranzacţionează în prezent la circa 7.000 de puncte, sub maximul istoric de 10.000 de puncte atins în vara anului 2007.

    În luna aprilie, cea mai bună lună din acest an (plus de 6,6% pentru bursă), indicele BET a recucerit nivelul de 7.400 de puncte, nemaiatins de la prăbuşirea băncii de investiţii Lehman Brothers în toamna anului 2008. Însă nivelul nu a fost menţinut şi din cauza turbulenţelor de pe pieţele externe: teama de un Grexit, prăbuşirea bursei chineze şi incertitudinile privind o potenţială creştere a dobânzii de referinţă de către Fed (Banca Centrală a SUA), prima astfel de operaţiune din ultimul deceniu.

    La extrema opusă s-a situat luna august, când bursa de la Bucureşti s-a prăbuşit cu 8%, trasă în jos de turbulenţele cauzate pe pieţele financiare de prăbuşirea bursei chineze.

    Privind însă în detaliu, o serie de acţiuni s-au desprins de pluton şi au adus investitorilor randamente ridicate, care au ajuns şi la 25% cum a fost cazul titlurilor Banca Transilvania (simbol bursier TLV) sau chiar la 160% în cazul acţiunilor mai puţin lichide, cum este cazul titlurilor producătorului de materiale de construcţii Teraplast Bistriţa (simbol bursier TRP). Luând în calcul dividendele plătite de companii, randamentele totale ajung şi la 77% în acest an.

    Acţiunile producătorului de utilaje Comelf Bistriţa (CMF) şi cele ale Conpet Ploieşti (COTE) au adus investitorilor cele mai mari randamente totale (evoluţie acţiuni plus dividende). La Comelf, acţiunile au câştigat 70% în acest an, randament care se adaugă la un câştig din dividende de 7%. În cazul Conpet, acţiunile au accelerat cu 30%; alături de cele 8 procente din randamentul dividendului, rezultă un randament total de 38%.

    La Romgaz însă, scăderea acţiunilor „a mâncat“ tot câştigul din dividende. Acţiunile Romgaz s-au corectat cu 14% în acest an, iar dividendele au adus un câştig de 10%.

    La Transgaz, investitorii care au încasat dividendele au avut rezultate mai bune decât cei care au mizat exclusiv pe aprecierea acţiunilor în acest an.

    Companiile listate la bursa din Bucureşti au recompensat investitorii cu dividende ridicate în acest an. Cele mai mari randamente ale dividendelor au urcat şi la 12% la companiile mai puţin lichide precum producătorul de confecţii Conted Dorohoi (CNTE), iar, pentru companiile mari, maximele au fost de 10% cum a fost cazul Transelectrica şi Romgaz. (Randamentul dividendului măsoară cât cash primeşte un investitor pentru fiecare leu investit într-o acţiune. Acest indicator este folosit luând valoarea brută a dividendului, însă investitorul încasează dividendul net, după ce i-a fost reţinut impozitul de 16%.)

    Aşteptările investitorilor sunt ca acest indicator să fie peste nivelul dobânzii bancare, având în vedere că investiţia în acţiuni implică asumarea unui risc ridicat.

  • Micile bucurii dintr-un an prost: băncile au fost în acest an vedetele bursei

    Bursa de la Bucureşti a avut o evoluţie plată în acest an, cu indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, raportând un minus de 1%. Indicele BET-NG, care reuneşte companiile din energie, s-a corectat cu minus 11%, în timp ce bătrânele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, reunite în indicele BET-FI, au scăzut cu circa 1%. Distribuţia de dividende către acţionari, în unele cazuri mai consistente decât în anii trecuţi, le-a adus SIF-urilor bunăvoinţa investitorilor.

    Deşi 2015 se prefigurează ca fiind cel mai prost an din 2011 încoace, investitorii se pot bucura că nu a fost mai rău. Bursa din Varşovia, de exemplu, s-a corectat cu 8%, iar bursa de la Sofia s-a ieftinit cu peste 15% în acest an. Nici bursele mature nu au evoluat prea bine: indicele bursei american Dow Jones are un minus de 3,3%, iar bursa germană a fost prinsă de furtuna Dieselgate şi are un modest plus de 3,5%. Însă bursele mature au recucerit nivelurile de dinainte de criză, lucru cu care bursa de la Bucureşti nu se poate mândri încă. Indicele BET se tranzacţionează în prezent la circa 7.000 de puncte, sub maximul istoric de 10.000 de puncte atins în vara anului 2007.

    În luna aprilie, cea mai bună lună din acest an (plus de 6,6% pentru bursă), indicele BET a recucerit nivelul de 7.400 de puncte, nemaiatins de la prăbuşirea băncii de investiţii Lehman Brothers în toamna anului 2008. Însă nivelul nu a fost menţinut şi din cauza turbulenţelor de pe pieţele externe: teama de un Grexit, prăbuşirea bursei chineze şi incertitudinile privind o potenţială creştere a dobânzii de referinţă de către Fed (Banca Centrală a SUA), prima astfel de operaţiune din ultimul deceniu.

    La extrema opusă s-a situat luna august, când bursa de la Bucureşti s-a prăbuşit cu 8%, trasă în jos de turbulenţele cauzate pe pieţele financiare de prăbuşirea bursei chineze.

    Privind însă în detaliu, o serie de acţiuni s-au desprins de pluton şi au adus investitorilor randamente ridicate, care au ajuns şi la 25% cum a fost cazul titlurilor Banca Transilvania (simbol bursier TLV) sau chiar la 160% în cazul acţiunilor mai puţin lichide, cum este cazul titlurilor producătorului de materiale de construcţii Teraplast Bistriţa (simbol bursier TRP). Luând în calcul dividendele plătite de companii, randamentele totale ajung şi la 77% în acest an.

    Acţiunile producătorului de utilaje Comelf Bistriţa (CMF) şi cele ale Conpet Ploieşti (COTE) au adus investitorilor cele mai mari randamente totale (evoluţie acţiuni plus dividende). La Comelf, acţiunile au câştigat 70% în acest an, randament care se adaugă la un câştig din dividende de 7%. În cazul Conpet, acţiunile au accelerat cu 30%; alături de cele 8 procente din randamentul dividendului, rezultă un randament total de 38%.

    La Romgaz însă, scăderea acţiunilor „a mâncat“ tot câştigul din dividende. Acţiunile Romgaz s-au corectat cu 14% în acest an, iar dividendele au adus un câştig de 10%.

    La Transgaz, investitorii care au încasat dividendele au avut rezultate mai bune decât cei care au mizat exclusiv pe aprecierea acţiunilor în acest an.

    Companiile listate la bursa din Bucureşti au recompensat investitorii cu dividende ridicate în acest an. Cele mai mari randamente ale dividendelor au urcat şi la 12% la companiile mai puţin lichide precum producătorul de confecţii Conted Dorohoi (CNTE), iar, pentru companiile mari, maximele au fost de 10% cum a fost cazul Transelectrica şi Romgaz. (Randamentul dividendului măsoară cât cash primeşte un investitor pentru fiecare leu investit într-o acţiune. Acest indicator este folosit luând valoarea brută a dividendului, însă investitorul încasează dividendul net, după ce i-a fost reţinut impozitul de 16%.)

    Aşteptările investitorilor sunt ca acest indicator să fie peste nivelul dobânzii bancare, având în vedere că investiţia în acţiuni implică asumarea unui risc ridicat.

  • OMV Petrom va distribui acţionarilor dividende de 634 milioane lei din profitul de anul trecut

    Deciziile au fost aprobate marţi în Adunarea Generală a Acţionarilor companiei.

    Valoarea brută a unui dividend este de 0,0112 lei per acţiune.

    În ceea ce priveşte investiţiile, cea mai mare parte a sumelor (90%) este destinată activităţilor de Upstream şi vor viza printre altele proiectele de explorare onshore şi offshore. Activităţii de Downstream Oil îi revine 9% din buget, iar 1% vor reprezenta investiţiile în Downstream Gas.

    “Suntem consecvenţi obiectivului nostru de a acorda dividende, dar în acelaşi timp trebuie să ne adaptăm noului context de piaţă, în care vedem înjumătăţirea preţului ţiţeiului faţă de anul trecut. Propunerea de dividende urmăreşte remunerarea acţionarilor, dar în acelaşi timp şi asigurarea resurselor necesare continuării programului de investiţii al companiei”, a declarat într-un comunicat directorul executiv al OMV Petrom, Mariana Gheorghe.

    Acţionarii au numit totodată numirea lui Cristoph Trentini ca membru al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, pentru un mandat în vigoare până în aprilie 2017. Începând cu ianuarie 2015, Trentini a fost membru interimar al Consiliului de Supraveghere ca urmare a renunţării lui Hans Peter Floren la mandatul său.

    “În cadrul aceleiaşi şedinţe, în urma solicitării acţionarului Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri de revocare a domnului Lucian-Dan Vlădescu din calitatea de membru al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, AGOA a aprobat propunerea acţionarului de numire a domnului Bogdan-Nicolae Badea pentru postul de membru al Consiliului de Supraveghere devenit vacant, pe perioada rămasă până la expirarea mandatului predecesorului său, respectiv pana la data de 28 aprilie 2017”, se mai arată în comunicatul OMV Petrom.

    Compania, controlată de grupul austriac OMV, este listată la BVB.

    Profitul net al OMV Petrom s-a redus anul trecut la sub jumătate din cel înregistrat în 2013, ajungând la 2,1 miliarde de lei (473 milioane euro), compania înregistrând pierderi de 307 milioane lei în ultimul trimestru (primul rezultat negativ începând cu trimestrul 3 2010), din cauza unor elemente speciale privind centrala de la Brazi şi reducerii preţului ţiţeiului, şi vânzări în scădere cu 11% pe ansamblul anului.

  • BVB propune dividende de 11,2 milioane de lei în acest an, în urcare cu 24% faţă de 2014

    Valoarea cumulată a dividendelor propuse spre acordare în acest an echivalează cu 94% din profitul net de anul trecut, de aproape 11,9 milioane de lei, se arată în convocatorul BVB pentru adunarea generală a acţionarilor (AGA), care va avea loc pe 27/28 aprilie 2015.

    Anul trecut, BVB a distribuit dividende reprezentând 95% din profitul obţinut în 2013.

    BVB intenţionează să distribuie acţionarilor un dividend brut de 1,4579 lei/titlu, de la 1,1777 lei/titlu în 2014.

    Luni, acţiunile BVB au închis în urcare cu 1,07%, la 37 lei/unitate.

    Tot la AGA de la finele lunii aprilie, acţionarii BVB vor discuta şi aproba situaţiile financiare ale societăţii pentru anul trecut, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2015.

  • NEPI propune acţionarilor dividende în valoare totală de 48 de milioane de euro sau acordarea de acţiuni noi

    “Acţionarii sunt înstiinţaţi că s-a aprobat de către Consiliul de Administratie o distribuţie semestrială de 17,35 euro cenţi pe acţiune pentru cele şase luni încheiate la data de 31 decembrie 2014 şi că acţionarilor li se oferă posibilitatea de a opta între a primi o restituire de capital printr-o emisiune nouă de acţiuni NEPI la un preţ de emisiune de 8,46 euro pe acţiune, raportul fiind de 2,05 de acţiuni NEPI noi pentru fiecare 100 de acţiuni NEPI deţinute la data de înregistrare, 20 martie 2015 (restituirea de capital), sau dividendul în numerar, acesta fiind de 17,35 euro cenţi pe acţiune (dividend în numerar)”, se arată într-un comunicat transmis, vineri, de fondul de investiţii imobiliare Bursei de Valori de Bucureşti (BVB).

    Acţionarii vor primi dividendul în numerar, cu excepţia celor care optează pentru restituirea de capital. Restituirea de capital este implementată cu scopul de a oferi acţionarilor posibilitatea să îşi majoreze deţinerile la NEPI şi să se menţină o flexibilitate în ceea ce priveşte resursele de numerar ale companiei.

    Dividendul propus de companie este cu 17% peste cel acordat din profitul din primul semestru al anului trecut, de 14,87 euro cenţi pe acţiune. Atunci, valoarea dividendelor propuse a fost de 35,7 milioane euro, însă cei mai mulţi acţionari au optat pentru emisiune de acţiuni noi.

    “Dividendul în numerar va fi plătit din profitul distribuibil al companiei. Noile acţiuni NEPI, care se vor emite în baza restituiri de capital, vor fi finanţate prin reducerea unei părţi din contul primelor de emisiune al societăţii (însemnând o reducere a capitalurilor proprii)”, se mai arată în comunicat.

    NEPI a raportat pentru anul trecut un profit atribuibil acţionarilor de 99,2 milioane de euro, cu 72,8% mai mare faţă de câştigul din anul precedent, de 57,4 milioane euro.

    Încasările din chirii şi alte venituri din exploatare au crescut cu 57,2%, la 87 milioane de euro de la 55,32 milioane euro în 2013.

    La finele lunii decembrie, NEPI avea datorii de 302 milioane de euro faţă de 328,97 milioane euro în 2013.

    Activele fondului erau estimate la sfârşitul lunii decembrie la 1,54 miliarde euro, în urcare cu peste 500 milioane de euro faţă de finalul anului 2013.

    În prezent, NEPI gestionează, printre altele în România, Promenada Mall Brăila, Ploieşti Shopping City, Retail Park Auchan Piteşti, Deva Shopping Centre, Severin Shopping Center, dar şi clădirile de birouri Floreasca Business Park, The Lakeview în Bucureşti şi City Business Centre Timişoara.

    NEPI este primul fond de investiţii imobiliare listat la Bursa de Valori Bucureşti, pe segmentul de piaţă creat pentru Real Estate Investment Trusts (REITs). Fondul mai este listat la bursele de valori de la Johannesburg (Africa de Sud) şi de la Londra, pe segmentul AIM.

  • Calculele noului Cod Fiscal

    De asemenea, accizele la carburanţi şi alcool vor fi reduse, ţiţeiul din producţia internă şi cafeaua, bijuteriile, confecţiile din blănuri şi autoturismele vor fi scoase din categoria produselor astfel taxate, iar impozitul de 16% pe veniturile din dividende va fi desfiinţat.

    Reducerea impozitelor şi taxelor va putea fi aplicată prin îngheţarea cheltuielilor bugetare în 2016 la nivelul din acest an, iar din 2017 circa 40% din impactul bugetar al creşterii PIB va merge spre relaxare fiscală şi 60% spre cheltuieli bugetare, a explicat ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

    Potrivit lui Vâlcov, golul de venituri estimat pentru 2016 din reducerile programate la TVA şi accize şi eliminarea taxei pe stâlp şi a impozitului pe veniturile din dividende va fi acoperit din impactul pozitiv al creşterii economice asupra veniturilor bugetare. Ministerul Finanţelor estimează pentru anul viitor un minus de 16,4 mld. lei, din care se aşteaptă să recupereze venituri de 9,4 mld. lei. Pe de altă parte, Finanţele au calculat un impact pozitiv de 1,7% asupra creşterii în 2016, ceea ce ar însemna o creştere economică de 4,7%.