Tag: disputa

  • Disputa anului. Legea privind darea în plată a imobilelor: între speranţele debitorilor, agasarea bancherilor şi implicarea politicienilor

    A pornit de la politicieni. A animat discuţiile pe piaţa bancară, generând dezbateri aprinse. A incitat speranţele românilor cu credite ipotecare. Şi a agasat bancherii, comerciali şi centrali. Legea privind „darea în plată“ a imobilelor – „datio in solutum”, care-i permite unei persoane care a luat credit şi nu mai poate să plătească datoria să treacă în proprietatea băncii imobilul ipotecat, a fost aprobată în grabă în Parlament, reuşind să bulverseze, la fel de rapid, mediul bancar.

    Noile turbulenţe pe piaţa bancară vin după ce în 2010 sistemul a fost zdruncinat de Ordonanţa 50 privind creditarea persoanelor fizice, care a provocat revelaţia că prea puţini clienţi ştiu ce au semnat atunci când au luat un credit – atât din vina băncilor care au recurs inclusiv la clauze abuzive, cu condiţii prezentate în mod înşelător, cât şi din cauza superficialităţii clienţilor în general.

    Acum discuţia s-a concentrat pe zona împrumuturilor imobiliare de tot felul  – credite ipotecare, credite de investiţii imobiliare şi alte credite cu garanţii imobiliare. Debitorii care pot beneficia de legea „dării în plată” sunt persoanele fizice din România cu un credit garantat cu o ipotecă. Şi toate tipurile de garanţii imobiliare se califică – ipoteci pe case, apartamente, clădiri comerciale, terenuri – intravilane sau extravilane. În plus, legea se aplică şi pentru românii ale căror imobile ipotecate se află în procedură de executare silită, actul normativ suspendând această procedură. Problema băncilor este că în ultimii ani nu au avut foarte mult succes în procesul de executări silite.  Imobilele executate silit de bănci afişează preţuri sub media pieţei în condiţiile în care multe dintre acestea nu au reuşit să trezească până în prezent interesul vreunui cumpărător.

    Circuitul legii în forul legislativ a fost alert. La sfârşitul lunii octombrie, legea era aprobată de Senat, în noiembrie a primit votul Camerei Deputaţilor, iar în decembrie a ajuns la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Legea privind darea în plată a imobilelor a stârnit până acum reacţii puternice şi contradictorii la nivelul întregii societăţi, pornind de la pledoarii privind caracterul social şi până la atenţionări privind o posibilă înăsprire a condiţiilor de creditare, implicaţii asupra bugetului şi chiar efecte nefavorabile asupra creşterii economice. Încălcarea principiilor neretroactivităţii, predictabilităţii şi proporţionalităţii legii, precum şi a dreptului de proprietate prevăzute de Constituţia României sunt câteva dintre problemele invocate de Asociaţia Română a Băncilor (ARB) în privinţa legii privind „darea în plată“ a imobilelor. Şi au început să apară şi reacţii individuale de la nivelul top managementului băncilor comerciale.

    „O lege egoistă, dată în favoarea anumitor categorii de clienţi, care va afecta copiii şi pe cei tineri, care încă nu au accesat un credit”, „o iniţiativă legislativă grăbită, incompletă, vagă”, „o lege neconstituţională şi nedreaptă”. Sunt câteva dintre peceţile puse de bancheri pe legea privind „darea în plată” a imobilelor”. În ipoteza în care legea va intra în vigoare în forma actuală, bancherii prevestesc pierderi, restricţionarea drastică a accesului la creditare, efecte nefavorabile asupra sectorului imobiliar şi al construcţiilor, respectiv un recul al dezvoltării pieţei imobiliare, cu efecte colaterale greu de identificat în acest moment, cu impact pe orizontală, asupra dezvoltatorilor imobiliari, industriei construcţiilor, industriei mate-rialelor de construcţii. Costurile care vor fi absorbite de bănci vor fi transformate într-o formă sau alta la nivelul societăţii, mediului economic. Iar efectele economice ar putea să depăşească pierderile pe care legea le-ar provoca sectorului bancar, după cum anticipează bancherii.

    Condiţiile de creditare se vor înăspri în urma aplicării legii privind darea în plată, din punctul de vedere al acce-sibi-lităţii, restricţionând accesul mai ales pen-tru tineri, şi va fi blocată şi capa-citatea de refinanţare întrucât un nou produs trebuie să ţină seama de noua legislaţie. În consecinţă, relaxarea credi-tării se va opri pe seg-mentul imo-biliar şi va fi afectată capa-ci-tatea de cre-ditare generală, cu impli-caţii nefa-vora-bile şi asupra creşterii eco-no-mice, spune Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
    Subiectul potenţialilor beneficiari ai legii privind darea în plată şi pretinsul caracter social au provocat reacţii contradictorii. O sursă a dezbaterilor este faptul că legea nu vizează doar persoanele care în mod real nu mai pot rambursa creditul, ci orice debitor care nu mai vrea să plătească, favorizând astfel în special debitorii cu credite de peste 150.000 de euro, respectiv speculatorii imobiliari din perioada de boom. Însă, doar 2 miliarde de lei este suma datorată în contul creditelor ipotecare „de business“ peste plafonul de 150.000 fiecare. Această sumă nu pare să genereze probleme foarte grave la nivelul sistemului bancar. Comparativ, peste 470.000 de debitori au credite ipotecare, pentru investiţii imo-biliare şi alte împrumuturi cu garanţii imo-biliare sub plafonul de 150.000 de euro. În acest caz, sumele datorate sunt mult mai mari, de circa 72 miliarde de lei.

    O problemă adusă însă în discuţie de BNR este că ipotecarele de peste 150.000 de euro au restanţe mai mari. În timp ce la creditele sub 150.000 de euro ponderea sumelor restante faţă de cele datorate este de 1,69%, la împrumuturile ipotecare peste acest plafon ponderea este cuprinsă între 11,67% şi 46%, conform BNR.

    Banca centrală a estimat că impactul legii asupra sistemului bancar se ridică la circa 2-4 miliarde de lei, ceea ce nu induce direct risc sistemic. Banca centrală a avertizat însă că există riscul declanşării „hazardului moral“, respectiv „contaminarea” românilor cu împrumuturi cu garanţii imobiliare, care nu au restanţe, de a nu-şi mai plăti ratele şi a da casele înapoi băncilor. Legea „dării în plată“ afectează direct circa 70.000 de români cu restanţe la toate categoriile de ipotecare, din care unii au casele executate de bănci. Însă întrebarea este câţi dintre cei 475.700 de debitori cu garanţii ipotecare vor decide să nu mai achite ratele caselor prea scumpe.

    S-a făcut o simulare a efectelor legii de către Direcţia de Stabilitate din BNR din care reiese că, pe 16 scenarii alese, în şase dintre ele una dintre bănci intră direct în faliment. Dar scenariile nu sunt publice. Pentru sistemul bancar, în acest moment riscul de reglementare legislativă este mai puternic decât riscul extern şi începe să pună piedici înfăptuirii unor tranzacţii pe piaţa românească, vin avertismente de la banca centrală. Mingea este acum în terenul preşedinţiei, care poate decide să dea undă verde legii privind „darea în plată” sau să o retrimită în Parlament, sub presiunea lobbyului politicienilor şi a lobbyului bancherilor.
     

  • Criza din Grecia: Documentul pe care ţările din zona euro au încercat să îl blocheze. Motivul disputei dintre Bruxelles şi FMI în cazul Greciei

    Eurogrupul ar fi încercat să blocheze prezentarea raportului Fondului Monetar Internaţional despre situaţia din Grecia, susţin surse citate de Reuters.
     
    “Ţări din zona euro au încercat în zadar să oprească publicarea unei analize sumbre despre situaţia datoriilor Greciei”, afirmă sursele citate de Reuters.
     
  • Vosganian şi Sârbu au avut un schimb de replici în Senat pe marginea dosarului DIICOT “gaze ieftine”

    Cei doi foşti miniştri s-au contrazis pe subiectul avizării şi susţinerii ordonanţei de urgenţă în urma căreia Interagro a beneficiat de gaze ieftine de la Romgaz, pentru producţia de îngrăşăminte chimice.

    Senatorii au dezbătut miercuri în plen solicitarea DIICOT de începere a urmăririi penale împotriva lui Vosganian, fost ministru al Economiei, care a iniţiat actul normativ.

    Vosganian i-a transmis lui Ilie Sârbu, fost ministru al Agriculturii în 2009, că aceasta ar fi comunicat printr-o scrisoare adresată Ministerului Economiei că susţine reducerea preţului la gaze pentru producătorii de îngrăşăminte.

    ”La Ministerul Economiei există o scrisoare de a dumneavoastră în care se solicită susţinerea pentru producţia de îngrăşăminte chimice. Dacă doriţi eu v-o pun la dispoziţie ca să vedeţi şi dumneavoastră că într-un fel sau altul aţi fost şi dumneavoastră parte a acestei uriaşe conspiraţii de a susţine 9000 de oameni în zone monoindustriale. Aveţi timp până mâine să vă mai gândiţi o dată şi vă rog eu, eliberaţi-vă de teamă. Oameni ca noi care au albit în politică trebuie să dăm exemplu că suntem oameni curajoşi”, i-a transmis Vosganian lui Sârbu.

    Fostul ministru a cerut senatorilor să confrunte cele două referate ale DIICOT, cel din 2013 şi cel din prezent, pentru a vedea faptul că nu sunt elemente noi care să-l incrimineze.

    ”Sunt singurul român care a fost propus la Premiul Nobel de mai multe asociaţii din străinătate. Eu nu am o biografie care e doar a mea, într-un anumit sens sunt util acestei ţări şi altfel decât lustruind clanţele Parchetului. Dacă sunt nevinovat să fiu lăsat în pace, dacă este legal ca o hotărâre a Senatului să fie definitivă (cea de respingere a începerii urmăririi penale din 2013, n.r.) şi să se respecte votul acestor oameni trebuie să fim lăsaţi în pace. Nu suntem un pluton de recruţi care să facem stânga împrejur la ordin. Dacă erau indicii noi apăreau până acum, au trecut 7 ani. De ce ne batem joc?”, a susţinut Vosganian.

    În replică, liderul senatorilor PSD Ilie Sârbu a susţinut că nu a transmis nicio scrisoare la Ministerul Economiei, solicitând ca Vosganian să o facă public documentul.

    ”Nu există nicio scrisoare, alt ministru a adresat-o, nu-i pronunţ numele că nu e cazul. Sunt stenogramele pe care le-aţi văzut şi dumneavoastră în presă, când eram acuzat de unii dintre colegii noştri că nu vreau să semnez Ordonanţa, pe care nu am semnat-o. Pentru un motiv simplu, nu că nu aş fi vrut să încurajez producţia de îngrăşăminte chimice românească, nu că nu aş fi vrut să ajut, ştiu bine ce situaţie era atunci cu grevele, cu 6000 de oameni, cu câţi oameni rămâneau în stradă, nu, ci fiindcă am fost la Bruxelles şi mi-a spus că e ajutor de stat, şi că în niciun caz să nu fac acest gest, să semnez ordonanţa (…) Nu am făcut parte la lucrul ăsta, când eu am ajuns la minister lucrurile erau mai întârziate”, a afirmat Sârbu.

    Senatorul PSD a mai declarat că până la urmă Senatul nu decide vinovăţia cuiva, ci se face o ”încuviinţare”.

    ”În rest, instanţa e cea care decide. Nu noi, până la urmă, nu noi am tot clamat statul de drept, justiţia şi celelalte. Acuma, sigur că dacă unii sau alţii ajungem să ne lovim şi de duritatea măsurilor pe care le are justiţia, justiţia nu-i mai bună, şi vedem cazul de ieri, de alaltăieri. Vă cer, tot în aceeaşi idee să aduceţi această scrisoare, dacă există, mâine, ca să nu rămână colegii cu ideea că am ceva de ascuns. E semnată de celălalt ministru, eu am venit după (…) Eu nici nu m-am mai referit acum la faptul că îngrăşimintele respective au fost exportate şi că nu au beneficiat, de fapt, agricultorii din România”, a mai afirmat Sârbu.

    El a menţionat că Tăriceanu i-a spus lui Vosganian în şedinţa de Guvern de la vremea respectivă: ”lasă vrăjeala că nu încurajezi tu exportul”.

    Preşedintele Comisiei juridice, Cătălin Boboc, a afirmat că raportul asupra dosarului lui Vosganian a fost votat de majoritatea membrilor acestui for şi nu a fost o opinie unanimă.

    Referitor la solicitările unor senatori de a consulta dosarele transmise de DIICOT şi referatul procurorilor, Boboc a arătat disponibilitatea de oferi posibilitatea studierii acestora.

    ”Până la mâine la vot ( votul din plenul Senatului asupra solicitării DIICOT, n.r.) la Comisia juridică toţi cei care pot să verifice, să se uite, să-şi facă o ideea în dosare, sunt invitaţi. Mâine vă promit că informez câţi colegi au venit, colegi care astăzi fac teoria chibritului. Dar vă spun sincer că mâine am să vă informez şi am să consemnez ca număr doar câţi colegi au avut curiozitatea să vadă cu adevărat acele dosare”, a afirmat preşedintele Comisiei juridice.

    El a menţionat că nici Comisia juridică şi nici plenul Senatului ”nu dă verdicte, nu dă descărcări de vinovăţie sau de nevinovăţie”.

    ”Teoria că printr-un vot în Senat, cu avizul sau fără a Comisiei juridice, ar închide acest subiect, e o teorie greşită. Faza în care se află astăzi acest dosar este o fază care nu se încheie, adică dacă urmărirea penală nu a început, ea nici nu încetează, decât după ce începe. Se află azi într-o altă stare”, a mai afirmat Boboc.

  • Arad: Falcă îi cere demisia subprefectului pentru “două poziţii juridice diferite” într-o speţă

    Primarul Gheorghe Falcă a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că subprefectul judeţului, Florentina Horgea, trebuie să-şi dea demisia pentru că, după ce a plecat din postul de jurist al Primăriei pentru a deveni subprefect, a atacat în contencios administrativ o hotărâre ”a cărei legalitate a susţinut-o în Consiliul Local Municipal Arad cu argumente scrise pe trei pagini”.

    Edilul s-a referit la Hotărârea Consiliului Local Municipal nr. 201/2014, privind aprobarea documentaţiei de urbanism ”Plan urbanistic pentru zonă construită protejată, zonă monumente protejate Arad”, pe care Prefectura a anunţat că a atacat-o în contencios administrativ.

    ”Prefectura a atacat planul urbanistic al zonei protejate. În argumentaţie avem semnătura doamnei subprefect, care a fost angajată în cadrul Primăriei Arad, fiind exact persoana care a argumentat legalitatea acelui proiect. Mai mult decât atât, a existat o contestaţie la acest plan urbanistic pentru zone protejate şi Consiliul Local a trebuit să aprobe un punct de vedere juridic, iar acesta a fost elaborat exact de cea care este azi subprefect”, a declarat primarul.

    Gheorghe Falcă a spus că pentru aceste ”poziţii juridice diferite” subprefectul trebuie să demisioneze fie din postul actual, fie din cel de jurist al primăriei, pe care l-a blocat când a plecat.

    ”Doamna subprefect trebuie să-şi dea demisia din una din cele două funcţii: ori din funcţia de jurist al primăriei, unde are în acest moment postul blocat, sau din funcţia de subprefect, pentru că în aceeaşi speţă are două puncte de vedere juridic diferite. Eu cred că specialiştii trebuie să rămână specialişti, nu pot să-şi schimbe, în funcţie de instituţie, poziţia juridică”, a spus Falcă.

    Primarul crede că ”guvernul actual nu va rezista mai mult de trei-patru luni”, iar subprefectul va fi schimbat şi se va întoarce la Primărie.

    ”Funcţionarii din Primărie chiar au propus ca, dacă doamna se va întoarce, să fie ea jurista care va reprezenta punctul de vedere al Primăriei. Să meargă în instanţă şi să se bată cu punctul de vedere al doamnei subprefect, elaborat de dânsa”, a declarat Falcă.

    Contactată de corespondentul MEDIAFAX, Florentina Horgea spune că nu se află pe poziţii diferite.

    ”Hotărârea 201 am atacat-o în contencios considerând că unele aspecte din aceasta nu sunt legale. S-au făcut ceva amendamente la proiectul de hotărâre, iar pe acestea le considerăm nelegale. Nu sunt pe poziţii diferite”, a declarat subprefectul.

    Reprezentanţii Prefecturii au precizat că motivaţia acţiunii în contencios este aceea că că prin două amendamente aprobate au fost aduse modificări substanţiale documentaţiei de urbanism, fără ca acestea să fie supuse avizării de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

    Hotărârea a intrat în atenţia Prefecturii pentru că prin amendamentele adoptate se dă posibilitatea reamenajării Parcului Eminescu, în sensul construirii unei parcări subterane şi a unui tunel rutier în acea zonă, proiect care a fost retras de Primărie în urma unor proteste care au avut loc în oraş.

  • Primul război mondial al conductelor s-a încheiat: Putin renunţă la South Stream

    Decizia anunţată de Putin pe 1 decembrie, în timpul unei vizite în Turcia, a fost forţată de impactul sancţiunilor occidentale impuse în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Grandiosul proiect South Stream, al cărui cost estimat ajungea la 40 de miliarde de dolari, avea rolul să marcheze dominaţia Rusiei în sud-estul Europei, dar a căzut în schimb victimă relaţiei tot mai toxice a Moscovei cu Occidentul.

    Este o rară înfrângere diplomatică pentru Putin, care a spus că Rusia va redirecţiona conducta către Turcia. El susţine că eşecul proiectului este o pierdere pentru Europa şi acuză autorităţile de la Bruxelles pentru intransigenţa de care au dat dovadă în aplicarea legislaţiei comunitare.

    Decizia pare şi o victorie rară pentru Uniunea Europeană şi administraţia preşedintelui american Barack Obama, care a părut neputincioasă în acest an, când Putin a anexat Crimeea şi a provocat revolta proruşilor din estul Ucrainei.

    Rusia a prezentat de mult timp proiectul South Stream ca pe o decizie de afaceri solidă. Washingtonul şi Bruxelles-ul l-au considerat în schimb o încercare disimulată a Rusiei de a-şi întări poziţia ca furnizor dominant de gaze în Europa, ocolind în acelaşi timp Ucraina, unde disputele cu Moscova referitoare la preţul gazelor au dus în ultimii ani la întreruperea livrărilor în mai multe rânduri.

    Conflictul din Ucraina a sporit presiunile din partea Europei împotriva proiectului, iar construcţia a fost sistată de către Bulgaria în luna iunie. În condiţiile în care presiunile diplomatice şi economice au crescut, Putin a decis personal să anuleze proiectul, a declarat ministerul rus al energiei, Alexandr Novak.

    Un câştigător al acestei dispute este Turcia, care, împreună cu China şi alte ţări emergente mari consumatoare de energie, a profitat de ruptura dintre est şi vest pentru a obţine hidrocarburi la preţuri avantajoase.

    Putin, care supraveghează personal strategia energetică a Rusiei, a anunţat cu ocazia vizitei la Ankara că Rusia va reduce de anul viitor cu 6% preţul gazelor naturale vândute Turciei şi va majora livrările către această ţară. Ankara ţinteşte un discount de 15% pentru gazele ruseşti. Toate statele pe care Rusia le-a avut ca partenere în proiectul South Stream, Bulgaria, Serbia şi Ungaria, au obţinut preţuri mai mici pentru gazele ruseşti.

    În locul South Stream, Gazprom şi compania turcă Boru Hatlari Ile Petrol Tasima intenţionează să construiască o conductă cu o capacitate de transport de 63 de miliarde de metri cubi pe an. Aproape 20% din gaze ar urma să fie cumpărare de Turcia, restul urmând să fie transportate prin reţeaua turcă de conducte în statele balcanice.

    ”Primul şi ultimul lucru care trebuie ştiut despre relaţia Turciei cu Rusia este că 60% din importurile de gaze naturale ale Turciei vin din Rusia. Turcia nu-şi poate permite să se alăture eforturilor SUA şi ale UE de a presa Rusia reducând comerţul, mai ales având în vedere instabilitatea de la propriile graniţe şi lipsa de alternative„, a afirmat pentru Bloomberg Jonathan Friedman, specialist pe Orientul Mijlociu la firma de consultanţă Stroz Friedberg.

    Conflictul din Ucraina şi relaţiile proaste pe care le-a generat între Kiev şi Moscova au umbrit perspectivele întregului sector energetic european. Cea mai mare parte a gazelor ruseşti sunt livrate Europei prin Ucraina, acesta fiind singurul instrument politic la îndemână.

    Pe măsură ce criza din Ucraina s-a agravat, evoluând într-un blocaj de tipul Războiului Rece, puterile occidentale au devenit mai hotărâte să reziste politicilor agresive ale lui Putin. Unul dintre aceste eforturi a fost faţă de proiectul South Stream.

    Conflictul din Ucraina a contribuit şi la îndepărtarea lui Putin faţă de Occident. El a semnat un acord major, amânat de mult timp, pentru furnizarea de gaze Ucrainei, şi a început să caute şi alte pieţe, în afara Europei. Toate aceste evoluţii au făcut ca South Stream să fie mai puţin indispensabil.

    Preşedintele rus coordonează direct strategia Rusiei în domeniul energiei şi conductelor, aceasta fiind poate principalul instrument de putere pe care îl deţine în arena internaţională. Ani de zile Putin şi Occidentul au jonglat cu rutele conductelor, în marele joc al controlului livrărilor de energie către Europa.

    Rusia a marcat o victorie majoră cu gazoductul Nord Stream către Germania, inaugurat în 2011, dar pieţele energetice s-au schimbat în ultimii ani cu noi surse de gaze, în special în America de Nord, care devin disponibile şi pentru Europa.

    În acelaşi timp, scăderea puternică a preţurilor petrolului presează finanţele Kremlinului, excluzând poate o investiţie de ordinul miliardelor de dolari într-o conductă care ar putea să nu aducă beneficii materiale, în pofida avantajelor politice.

  • China opreşte investiţiile companiilor de stat în Vietnam, în contextul unor divergenţe teritoriale

     “Guvernul a oprit temporar companiile de stat să liciteze pentru noi contracte în Vietnam. Acesta este un semn că Beijingul joacă cartea economică. Cât de eficientă va fi? Rămâne să aşteptăm şi să vedem”, a declarat Xu Liping, expert în relaţiile dintre statele din Asia de Sud-Est la Academia Chineză de Stiinţe Sociale.

    Tensiunile dintre cele două ţări comuniste sunt în creştere, după ce China a instalat o platformă petrolieră într-o zonă aflată în dispută a Mării Chinei de Sud, la o distanţă un pic mai mare de 200 de kilometri faţă de coasta Vietnamului.

    Autorităţile vietnameze au publicat chiar o înregistrare în care o navă chineză loveşte şi scufundă un vas vietnamez.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China presează băncile să înlocuiască serverele IBM cu branduri locale, într-o dispută cu SUA

     Presiunile Chinei în sectorul bancar reprezintă o nouă escaladare a disputei cu Statele Unite privind acuzaţiile de spionaj economic aduse mai multor ofiţei chinezi.

    Agenţii guvernamentale, inclusiv banca centrală şi Ministerul de Finanţe, verifică dacă dependenţa băncilor comerciale de serverele IBM pune în pericol securitatea financiară a ţării, au afirmat patru surse.

    Analiza autorităţilor din China se înscrie unei acţiuni mai ample de răspuns la inculparea de către SUA a cinci ofiţei chinezi pentru spionaj economic împotriva a şase companii americane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile vieneze sunt în prima linie a conflictului dintre Rusia şi Vest, cu de 38 miliarde euro în joc

     În perioada de apogeu a Războiului Rece, poziţia neutră a Austriei a dat mână liberă bancherilor să joace de ambele părţi ale Cortinei de Fier, Viena devenind astfel un centru pentru comerţul pe axa Est-Vest, dar şi o zonă de interes pentru intrigi politice şi o ţintă pentru serviciile de spionaj.

    Ministrul austriac al Finanţelor, Michael Spindelegger, a declarat miercuri că efectul economic al noilor sancţiuni împotriva Rusiei asupra Austriei “nu va fi unul neglijabil”, potrivit Bloomberg.

    “A devenit o problemă. Criza din Ucraina deranjează mai ales pentru că a apărut într-o perioadă în care investitorii începuseră să vadă efecte pozitive în regiune. Acum, incertitudinea este din nou la putere”, comentează pentru Bloomberg Klaus Requat, directorul biroului de investment banking la Meinl Bank, Viena.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin a dat Ucrainei un ultimatum de o lună pentru soluţionarea problemei privind gazele

     “Suntem dispuşi să mai pierdem bani. Vom mai avea răbdare încă o săptămână. Dar, dacă într-o lună, nu vor fi achitate facturile, atunci, conform contractului, vom trece la un sistem de plată în avans pentru livrarea gazelor”, a declarat Putin, în tradiţionalul dialog televizat cu cetăţenii ruşi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O dispută cu miză de miliarde: încălzirea globală, o ameninţare tot mai serioasă

    Schimbările climatice au consecinţe tot mai severe în întreaga lume, iar impactul acestora va deveni mult mai grav până la sfârşitul secolului dacă omenirea nu va reduce emisiile de gaze cu efect de seră, avertizează Organizaţia Naţiunilor Unite şi American Association for the Advancement of Science în rapoarte publicate recent, care au revigorat dezbaterea privind încălzirea globală. Cele mai vulnerabile sunt ţările cu economii emergente – unde industrializarea accelerată din ultimii 20 de ani a fost realizată iresponsabil, în contextul unor norme de mediu relaxate sau inexistente şi ocolite cu uşurinţă din cauza corupţiei -, dar şi statele sărace, neindustrializate, care au o contribuţie modestă la fenomen, însă suferă cel mai mult de pe urma creşterii nivelului mărilor şi oceanelor şi a fenomenelor meteorologice extreme, precum seceta.

    RAPORTUL COMISIEI INTERGUVERNAMENTALE PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE (IPCC) DIN CADRUL ONU ARATĂ CĂ ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ REPREZINTĂ O AMENINŢARE TOT MAI SERIOASĂ LA ADRESA SĂNĂTĂŢII, perspectivelor economice şi surselor de alimentare cu hrană şi apă potabilă a miliarde de oameni din întreaga lume. Efectele fenomenului au potenţialul să genereze foamete sau dezastre naturale şi riscă să provoace tensiuni sociale, violenţe şi chiar războaie, avertizează oamenii de ştiinţă.

    „Lumea, în multe cazuri, este prost pregătită pentru riscurile generate de schimbările climatice„, se arată în comunicatul publicat la începutul săptămânii trecute de agenţia ONU, care avertizează totodată că accentuarea fenomenului încălzirii globale creşte probabilitatea apariţiei unor efecte la scară largă, greu de anticipat şi posibil ireversibile.

    IPCC estimează că o creştere cu 2 grade Celsius a temperaturilor medii ar putea cauza o încetinire cu 0,2 – 2 puncte procentuale a producţiei economice globale. Multe guverne consideră această prognoză drept una conservatoare.
    IN URMĂTOARELE DECENII, SCHIMBĂRILE CLIMATICE VOR AVEA EFECTE PREDOMINANT NEGATIVE. CEI SĂRACI ŞI VULNERABILI VOR FI CEI MAI AFECTAŢI„, spune secretarul general al Organizaţiei Mondiale a Meteorologiei, Michel Jarraud. El a identificat riscuri mai severe în ceea ce priveşte poluarea din mediile urbane, alimentarea cu apă potabilă şi deteriorarea unor ecosisteme.

    Raportul prezintă măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră drept o „poliţă de asigurare„ globală. Cei mai expuşi sunt locuitorii zonelor de coastă şi ai insulelor mici, unde furtunile violente, inundaţiile şi creşterea nivelului mării pot avea consecinţe severe, de la dislocarea comunităţilor până la pierderea de vieţi.

    Avertismentele au fost luate în serios de înalţi oficiali. „Dacă nu acţionăm dramatic şi urgent, ştiinţa ne spune că condiţiile climatice şi modul nostru de viaţă sunt în pericol. Dezminţirea ştiinţei reprezintă malpraxis. Din unele direcţii auzim că nu ne putem permite să acţionăm. De fapt, nu ne permitem să aşteptăm. Costurile letargiei sunt catastrofale„, a declarat secretarul american de stat John Kerry într-un comunicat.

    Încălzirea globală va înrăutăţi riscurile la adresa sănătăţii publice, va afecta agricultura şi va produce inundaţii în multe zone ale lumii, avertizează IPCC. Totodată, fenomenul poate agrava sărăcia şi poate accentua tipurile de şocuri economice care conduc la conflicte.

    Înainte de a se angaja la investiţii de miliarde de dolari în energie regenerabilă sau infrastructură de protecţie împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice extreme, multe ţări aşteaptă ca ştiinţa să producă rezultate mai concludente, care să arate cu certitudine evoluţia încălzirii globale şi contribuţia omului la schimbările climatice.
    Raportul IPCC arată că există o probabilitate de cel puţin 95% ca încălzirea globală să fie cauzată de om, faţă de cifra de 90% înaintată în 2007.

    Credibilitatea IPCC a fost pusă însă sub semnul întrebării după ce unul dintre rapoartele agenţiei, publicat în 2007, a prezentat estimări exagerate privind topirea gheţarilor din zona Himalaya. Evaluările ulterioare au indicat că eroarea nu dezminte concluziile cheie ale raportului.

    Totodată, unul dintre autorii raportului publicat recent, profesor la Universitatea Sussex din Anglia, s-a retras recent din echipa de contribuitori, considerând că concluziile sunt prea „alarmiste„.