BusinessMagazin

Tag: diplomatie

  • INCIDENTUL din Marea Chinei de Sud: Beijingul îl convoacă pe ambasadorul SUA în legătură cu trimiterea distrugătorului USS Lassen

    Beijingul a apreciat că USS Lassen a pătruns în mod ilegal în apele teritoriale chineze, navigând, marţi, în apropiere de insulele disputate – arhipelagul Spratly, numite de chinezi insulele Nansha.

    “China va face tot ceea ce este necesar pentru a se opune provocării deliberate a oricărei ţări”, a declarat adjunctul ministrului chnez de Externe Zhang Yesui, citat marţi seara de agenţia China Nouă, după convocarea ambasadorului american Max Baucus.

    Zhang a respins îngrijorările Statelor Unite potrivit cărora revendicările teritoriale ale Chinei în regiune reprezintă o ameninţare la adresa transportului maritim sau securităţii regionale.

    “Nu a existat şi nu va exista nicio obstrucţionare a navigaţiei şi libertăţii survolării Mării Chinei de Sud”, a spus el.

    Din contră, gestul american a fost “o demonstraţie de forţă care este foarte susceptibilă să declanşeze un accident, ameninţând drepturile la navigaţie şi de survolare împărtăţite de către toate ţările şi care afectează pacea şi stabilitatea în Marea Chinei de Sud”, a adăugat Zhang.

    Distrugătorul USS Lassen, un lansator de rachete, a trecut marţi la o distanţă de 12 mile maritime (22 de kilometri) de recifurile Mischief şi Subi din arhipelagul Spratly.

    China a mobilizat distrugătorul Lanzhou, un lansator de rachete, şi fregata Taizhou, ca avertisment la adresa USS Lassen, potrivit ziarului Cotidianul Poporului, oficiosul partidului unic chinez.

    Convenţia ONU asupra dreptului mării stipulează că teritoriul unei ţări se extinde până la distanţa de 12 mile maritime de la linia de coastă.

    Secretarul american al Apărării Ashton Carter a anunţat, la Washington, că aceasta nu va fi ultima misiune a Statelor Unite în regiune, în care americanii au o serie de aliaţi.

    “Vom zbura, naviga şi opera oriunde permite dreptul internaţional” şi oricând o vor cere nevoile operaţionale ale Statelor Unite, a subliniat el.

    Jin Canrong, un profesor de relaţii internaţionale la Universitatea din Beijing, a apreciat că impactul acestei misiuni asupra relaţiilor americano-chineze nu este clar în acest stadiu.

    “Dacă este doar un lucru care are loc o singură dată, tensiunile vor trece curând. Dar dacă Marina americană navighează aproape de insule regulat, atunci China ar putea răspunde extinzând scala construcţiei insulelor şi staţionând echipamente militare suplimentare pe insuliţe”, a declarat Jin Canrong.

    Construirea de către chinezi, pe Insulele Spratlys, inclusiv a unor piste şi faruri, au fost criticate de o serie de ţări, inclusiv de către Statele Unite.

    Ministerul chinez de Externe a confirmat în iunie că Beijingul construieşte instalaţii pe nişte insule artificiale, în Marea Chinei, în scopul apărării militare, cercetării ştiinţifice şi siguranţei navigaţiei.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Liderii UE şi din Balcani vor analiza crearea unei misiuni de control la frontieră la capătul din Grecia al rutei

    Noua operaţiune a Agenţiei FRONTEX ar urma să se concentreze atât asupra controalelor la ieşire, cât şi asupra “înregistrării refugiaţilor şi migranţilor care nu au fost înregistraţi încă în Grecia”, potrivit proiectului declaraţiei comune a liderilor, scrie DPA, care precizează că a văzut o copie a documentului.

    Documentul îndeamnă la “implementarea imediată a măsurilor bilaterale de construire a încrederii în legătură cu frontiera” dintre Grecia şi Macedonia. Cele două ţări sunt implicate într-o veche dispută cu privire la numele Macedonia, pe care Atena îl revendică drept numele unei provincii elene.

    Proiectul declaraţiei poate fi modificat înaintea reuniunii de duminică, pe care a convocat-o preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker.

    Mini-summitul are obiectivul să determine ţările aflate pe ruta din Balcanii de Vest a migraţiei să-şi unească forţele în faţa afluxului de refugiaţi şi migranţi care caută să ajungă în state bogate din nordul şi vestul Europei.

    Afluxul a condus la blocaje şi tensiuni între ţările din Balcani, migranţi fiind lăsaţi în noroi, ploaie şi frig.

    “Ultimele săptămâni au continuat să arate că nu există o soluţie naţională la această problemă, iar ţările nu pot arunca responsabilitatea asupra vecinilor lor”, a declarat vineri Margaritis Schinas, un purtător de cuvânt al Comiei.

    “Este foarte important ca oamenii să se vadă unii cu alţii, să vorbească şi să acţioneze. Acesta este motivul din spatele întâlnirii (de duminică). Doar o abordare colectivă europeană transfrontalieră bazată pe cooperare poate avea succes”, a subliniat el.

    La mini-summit urmează să ia parte cancelarul austriac Werner Faymann, premierul bulgar Boiko Borisov, premierul croat Zoran Milanovic, cancelarul german Angela Merkel, premierul grec Alexis Tsipras, preşedintele macedonean Gorge Ivanov, preşedintele român Klaus Iohannis, premierul sârb Aleksandar Vucici, premierul sloven Miro Cerar şi premierul ungar Viktor Orban.

    Înaltul Comisar ONU pentru refugiaţi Antonio Guterres, preşedintele UE Donald Tusk şi directorii Frontex şi Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) urmează, de asemenea, să participe la reuniune.

    Potrivit proiectului declaraţiei comune, liderii vor fi îndemnaţi să îşi intensifice coordonarea, schimbul de informaţii, să ofere mai multe adăposturi şi servicii de bază migranţilor şi să fie de acord că “o politică de trimiterea a refugiaţilor într-o ţară vecină nu este acceptabilă”.

    Documentul sugerează că aproximativ 400 de grăniceri pot fi mobilizaţi până miercuri în Slovenia, în cazul în care această ţară activează un mecanism Frontex pentru echipe de intervenţie rapidă la frontieră.

    Cea mai mică ţară de pe ruta balcanică a migrării, Slovenia se confruntă cu presiunea a mii de refugiaţi.

    Ei s-au adunat vineri la frontiera dintre Serbia şi Croaţia, în dorinţa de a exercita presiuni, de teamă că ar putea ajunge la frontiere închise.

    Peste 3.000 de persoane au sosit în noaptea de joi spre vineri la Berkasovo şi aşteptau să treacă la Bapska, de partea croată.

    Tabăra s-a golit până dimineaţa, dar ccel puţin alte 15 autobuze au adus alţi 1.500 de migranţi, în principal refugiaţi din Orientul Mijlociu.

    Odată ajunşi în Croaţia, refugiaţii sunt înregistraţi la tabăra de primire la Opatovac, după care sunt duşi cu autobuzul, 300 de kilometri, până la frontiera cu Slovenia.

    Cel puţin 14.200 de refigiaţi se aflau vineri dimineaţa în Slovenia, înregistraţi sau în curs de înregistrare la centre de primire şi tabere, potrivit agenţiei STA, care cita poliţia.

    “Este ca şi cum o jumătate de oameni ar fi intrat în Germania într-o singură zi”, a declarat Cerar în noaptea de joi pentru televiziunea de stat, referindu-se la procentul de migranţi raportat la populaţia de două milioane de locuitori ai Sloveniei.

    Oficiali sloveni au anunţat anterior că Ljubljana poate înregistra doar 2.500 de oameni pe zi şi au acuzat Croaţia că trimite prea mulţi oameni, ca să scape mai repede de povară.

    Cerar a declarat că Croaţia nu doreşte să discute despre migranţi, însă ministrul croat de Interne Vesna Pusic a insistat că Zagrebul este dispus să negocieze. Croaţia, a declarat ea, nu poate să primească 7.000-8.000 de oameni pe zi şi să transfere doar 2.500, potrivit cotidianului Jutarnji List de la Zagreb.

    După ce înregistrează migranţii, Slovenia îi trimite în Austria, de unde aceştia îşi continuă drumul către Germania sau alte state occidentale bogate.

    Organizaţii internaţionale de ajutorare şi ţările prin care călătoresc refugiaţii pe ruta din Balcani sunt îngrijorate că Germania şi-ar putea închide frontiera migranţilor, ceea ce ar crea un blocaj uriaş pe această rută.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Liderii UE aprobă un plan de acţiune pentru Turcia, în speranţa diminuării afluxului de migranţi

    Aproape 600.000 de migranţi au ajuns de la începutul anului şi până în prezent pe teritoriul UE, mulţi dintre ei pe mare, din Turcia în Grecia, după care au pornit către nord.

    Turcia a prezentat un număr de solicitări, în schimbul unui eventual ajutor în oprirea acestui aflux.

    Preşedintele UE Donald Tusk şi-a exprimat vineri, într-o conferinţă de presă la Bruxelles, “optimismul temperat” faţă de acord.

    Potrivit unor informaţii de presă, un afgan a fost împuşcat mortal, joi seara, în timp ce încerca să pătrundă pe teritoriul Bulgariei, din Turcia. El făcea parte dintr-un “grup mare” de migranţi care încerca să pătrundă pe teritoriul bulgar, potrivit AFP, care citează Ministerul bulgar de Interne.

    Şefii de stat şi de guverne UE au convenit, în cadrul reuniunii de la Bruxelles, două lucruri, şi anume o devansare a liberalizării regimului vizelor pentru cetăţenii turci care vor să viziteze ţările din zona Schengen fără frontiere şi să fie deschise noi capitole în cadrul negocierilor de aderare a Turciei la UE.

    Turcia a cerut, de asemenea, un ajutor în valoare de trei miliarde de euro, o solicitare pe care statele UE o analizează, a anunţat cancelarul german Angela Merkel.

    Preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker a declarat că negocieri cu privire la suma de bani ce va fi oferită Turciei urmează să continue, cu oficiali turci, în zilele următoare.

    Merkel urmează să efectueze o vizită în Turcia în weekend.

    “Mai sunt multe de făcut”, a declarat Merkel. “Dar nu se poate spune că nu am realizat nimic”, a adăugat ea.

    Surse europene au declarat că o serie de state memebre s-au dovedit prudente faţă de încheierea în grabă a unui acord cu Turcia.

    Printre aceste ţări s-au aflat Grecia, Ciprul şi Franţa, potrivit acestor surse.

    Cei mai mulţi lideri UE ştiu că, dacă există vreo perspectivă a unui control asupra crizei migrării, o cooperare mai apropiată cu Turcia este esenţailă, comentează BBC.

    În opinia BBC, summitul de la Bruxelles a ajuns doar la un acord de principiu, iar totul depinde de cât de bine urmează să fie implementat.

    Preşedintele summitului, Donald Tusk, a spus că este foarte clar că totul depinde de faptul dacă afluxul de migranţii către Europa este oprit cu adevărat. Capacitatea Turciei de a face acest lucru va fi cunoscută abia peste câteva săptămâni, potrivit BBC.

    Merkel a îndemnat joi toate statele UE să se pregătească să trimită personal în domeniul securităţii la frontierele externe ale Uniunii.

    Ea a apreciat că ar fi incorect să li se ceară statelor UE cele mai afectate de valul iniţial de migrare să securizeze şi frontierele.

    “Este destul de evident că numai câteva ţări primesc în prezent majoritatea refugiaţilor, iar dacă acestor ţări li se cere acum să securizeze, pe deasupra, frontierele externe, nu cred că ar fi vorba despre ceea ce am putea numi o distribuire corectă a efortului”, a subliniat ea.

    Cancelarul german a catalogat actuala situaţie ca “foarte dezordonată”.

    Pe de altă parte, premierul ungar Viktor Orban a anunţat că Budapesta urmează să decidă vineri dacă-şi închide frontiera cu Croaţia.

    De asemenea, Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini a îndemnat statele membre UE să abordeze cauzele migraţiei, oferind mai mulţi bani pentru refugiaţii sirieni din Iordania, Liban şi Turcia şi pentru dezvoltare în Africa.

    Tot joi, cinci membri ai unei familii libaneze s-au înecat, după ce barca cu care veneau din Turcia în Grecia s-a răsturnat, au anunţat rude ale acestora. Alte patru persoane au fost date dispărute.

    Turcia găzduieşte deja aproximativ două milioane de migranţi, dintre care majoritatea fug din calea războiului din Siria vecină.

    Ankara a îndemnat, de asemenea, la crearea unei “zone de siguranţă” internaţionale pentru refugiaţi, în partea de nord a Siriei, însă Tusk a subliniat că implicarea Rusiei în Siria face această idee şi mai greu de aplicat.

    Tot la Bruxelles, premierul britanic David Cameron a promis că va prezenta, în noiembrie, principalele patru solicitări ale Marii Britanii cu privire la operarea unor schimbări în UE. Londra cere aceste schimbări în contextul în care urmează să organizeze un referendum asupra apartenenţei sale la Uniune în 2017.

    Tusk a salutat promisiunea lui Cameron şi a anunţat că “negocieri reale” pot începe abia după prezentarea celor patru solicitări, în noiembrie.

  • NATO este pregătită să trimită trupe în Turcia, anunţă Stoltenberg înaintea reuniunii pe tema Siriei

    “NATO este pregătită să-şi apere toţi aliaţii, inclusiv Turcia, împotriva oricăror ameninţări”, a declarat Stoltenberg pentru presă înaintea reuniunii miniştrilor Apărării, care urmează să fie dominată de criza din Siria.

    “Alianţa Nord-Atlantică a răspuns deja, sporindu-şi capacitatea, abilitatea şi nivelul de pregătirie în a mobiliza forţe, inclusiv în sud, inclusiv în Turcia”, a subliniat el.

    Stoltenberg a subliniat totodată că atacurile – aeriene şi cu rachete de croazieră – ale Rusiei reprezintă “motive de îngrijorare”.

    Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a anunţat, de asemenea, că nu s-a luat încă o decizie cu privire la nivelul prezenţei trupelor NATO în Afganistan.

    Implicarea militară tot mai mare a Rusiei în conflictul din Siria este unul dintre principalele puncte de pe agenda reuniunii miniştrilor Apărării din statele membre NATO, relatează BBC.

    Miniştrii urmează, de asemenea, să analizeze o serie de măsuri cu privire la criza din Ucraina.

    Alianţa urmează să spună clar că va răspunde oricărei provocări, potrivit corespondentului BBC.

    Miniştrii din statele NATO urmează să-şi exprime solidaritatea faţă de Turcia, după incidentele aeriene cu Rusia, dar şi să răspundă îngrijorării baticilor în urma implicării Rusiei în estul Ucrainei.

    Ei se întâlnesc într-o atmosferă de criză profundă.

    Rusia, principalul aliat al preşedintelui sirian Bashar al-Assad, a lansat în urmă cu o săptămână o campanie aeriană în această ţară, susţinând că vizează Statul islamic (SI) şi alte grupări jihadiste.

    Moscova a negat că atacurile sale aeriene au vizat în principal alte ţinte decât SI.

    Ea a anunţat miercuri că a lansat atacuri cu rachete de croazieră împotriva SI, de la bordul unor nave staţionate în Marea Caspică, la aproximativ 1.500 de kilometri depărtare.

    Ministerul rus de Externe a anunţat totodată că Moscova doreşte să stabilească contactul cu Armata Siriană Liberă (ASL) – o grupare siriană rebelă susţinută de Occident -, pentru a discuta despre lupta împotriva SI “şi altor grupări teroriste”.

    Însă secretarul american al Apărării Ash Carter, care participă la reuniunea NATO de joi – a anunţat că forţele care luptă împotriva SI în Siria nu vor coopera cu Rusia. “Noi credem că Rusia are o strategie greşită”, a denunţat el, precizând că ruşii “continuă să atace ţinte care nu sunt SI”.

    – Încălcări ale spaţiului aerian NATO

    Campania aeriană a Rusiei în Siria a provocat temeri cu privire la producerea unor contacte accidentale între avioane ruseşti de război şi cele ale coaliţiei conduse de către Statele Unite, care luptă împotriva SI de peste un an.

    Oficiali de la Pentagon au dezvăluit că au fost nevoiţi să efectueze recent cel puţin o manevră de “despărţire sigură”, pentru a evita ca un avion american de vânătoare să se apropie prea mut de o aeronavă rusească în spaţiul aerian sirian.

    Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg anunţa marţi că Rusia nu a oferit nicio explicaţie faţă de faptul că a încălcat spaţiul aerian al Turciei şi NATO, în incidente care “au durat mult timp” şi “nu au arătat ca un accident”.

    El a denunţat totodată o sporire a prezenţei navale şi a unor trupe terestre ruseşti în Siria.

    Ambasadorul rus la Ankara a fost convocat de trei ori, ca răspuns la recentele încălcări de către Rusia ale spaţiul aerian turc.

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat Kremlinul că orice “atac asupra Turciei înseamnă un atac asupra NATO”. “Dacă Rusia pierde un prieten ca Turcia, cu care are o mulţime de cooperări, ea va pierde multe lucruri. Ea trebuie să ştie acest lucru”, a avertizat Erdogan.

    Războiul civil sirian a început ca o revoltă paşnică faţă de preşedintele Bashar al-Assad, în 2011, reprimată sângeros. Revolta s-a extins şi a degenerat în confruntări armate între forţe proguvernamentale şi diverse grupări rebele – dintre care unele luptă împotriva altora.

    În acest haos, jihadiştii din cadrul Statului Islamic au cucerit bucăţi importante din teritoriile Siriei şi Irakului.

  • Germania, Brazilia, India şi Japonia cer să intre în Consiliul de Securitate al ONU

    Merkel a apreciat, în marja summitului ONU pentru dezvoltare, că un Consiliu de Securitate cu mai mulţi membri permanenţi ar fi mai în măsură să gestioneze marile crize internaţionale.

    Din Consiliul de Securitate fac parte, în prezent, doar cinci membri permanenţi, care au drept de veto – şi anume Statele Unite, Rusia, China, Franţa şi Marea Britanie -, plus zece ţări membre nonpermanente, care se schimbă regulat.

    În acest sens, Merkel a apreciat că ţările “G4” sunt “candidate legitime” la o intrare “permanentă” în Consiliu. Cele patru ţări îşi sprijină candidaturile unele altora.

    “Un Consiliu de Securitate mai eficient şi mai reprezentativ este mai necesar ca niciodată pentru rezolvarea crizelor şi conflictelor globale care au apărut în aceşti ultimi ani”, au subliniat cele patru ţări, într-un comunicat comun.

    Cei cinci membri permanenţi sunt singurii care dispun de un drept de veto, iar disensiunile lor cu privire la conflicte majore – ca cel din Siria sau cel din Ucraina – au paralizat Consiliul de Securitate, care nu a putut adopta nicio decizie de anvergură cu privire la aceste crize.

    Merkel s-a întâlnit cu preşedinta braziliană Dilma Rousseff şi premierii indian Narendra Modi şi japonez Shinzo Abe pentru a discuta despre candidatura lor comună.

    Adunarea Generală a ONU s-a pus de acord anterior, luna aceasta, asupra unui text care propune eventuale reforme ale Consiliului, însă China, Statele Unite şi Rusia au refuzat să-l semneze.

     

  • Castro, Xi Jinping şi Rohani îndeamnă la cooperare în cadrul summitului ONU dedicat dezvoltării

    Liderii lumii au susţinut discursuri, în cea de a doua zi a unui summit la nivel înalt dedicat examinării unui set de obiective ale dezvoltării mondiale – adoptate vineri – care urmează să fie atinse până în 2030.

    Rohani a subliniat importanţa protejării mediului ca o cale de luptă împotriva terorismului, îndemnând totodată la cooperare regională.

    “Teroriştii au tendinţa să se extindă şi să prospere în regiuni care sunt afectate de penurii şi devastate de catastrofe de mediu. Ei se revarsă cu uşurinţă peste frontiere, ca ceaţa”, a spus Rohani.

    “Grupările teroriste zdrobesc obiectivele unei dezvoltări sustenabile, iar continuarea acestei situaţii conduce la mai multă sărăcie şi la distrugerea mediului”, a adăugat el.

    Xi Jinping, care a vorbit la ONU pentru prima dată, a spus că este necesară o dezvoltare echitabilă, în vederea abordării cauzelor adânci ale crizelor care afectează lumea.

    “Este necesar să ne ataşăm de dezvoltare ca de o cale de acces universală, deoarece numai prin dezvoltare putem să soluţionăm cauzele adânci ale conflictelor, să apărăm drepturile fundamentale ale persoanelor şi să răspundem speranţei arzătoare a popoarelor noastre la un viitor mai bun”, a declarat el.

    Preşedintele chinez a îndemnat la o dezvoltare echitabilă, bazată pe inovaţie, subliniind însă că este necesară o abordare a unor “responsabilităţi comune, dar diferite”, deoarece ţările au capacităţi diferite de a se dezvolta.

    El a anunţat că China va crea un fond în valoare de două miliarde de dolari pentru ajutorarea ţărilor în curs de dezvoltare în atingerea acestor noi obiective de dezvoltare şi că va investi în total 12 miliarde de dolari în cele mai puţin dezvoltate ţări până în 2030.

    Raul Castro, care s-a adresat tot pentru prima dată ONU, a îndemnat la anularea embargoului american impus ţării sale şi a pledat pentru crarea unei noi infrastructuri financiare în vederea asistării ţărilor în curs de dezvoltare.

    El i-a îndemnat pe liderii lumii să schimbe actualul peisaj economic internaţional prin soluţionarea problemelor datoriei, construirea unei noi arhitecturi financiare şi încetarea deţinerii “monopolului asupra tehnologiei şi cunoaşterii” de către ţările dezvoltate.

    Preşedintele cubanez a salutat restabilirea relaţiilor diplomatice cu Statele Unite, dar a deplâns sancţiunile economice aflate în continuare în vigoare.

    “Blocada economică, comercială şi financiară impusă Cubei persistă de o jumătate de secol, provocând pagube şi dificultăţi poporului cubanez”, a subliniat el.

    Castro a notat că, în pofida sancţiunilor, Cuba a înregstrat progrese şi că o oferit un ajutor financiar limitat altor ţări în curs de dezvoltare, pe care va continua să-l acorde.

    “Nu ar trebui să denunţăm niciodată onoarea, solidaritatea umană şi dreptatea socială, deoarece aceste convingeri sunt adânc înrădăcinate în societatea noastră socialistă”, a spus el.

    Raul Castro a preluat oficial preşedinţia insulei Caraibe de la fratele său mai în vârstă, Fidel Castro, în urma unor probleme de sănătate, în 2008.

    Castro, Rohani şi Xi Jinping urmează să suţină discursuri şi miercuri, în cadrul dezbaterii la nivel înalt a Adunării Generale a ONU, care marchează 70 de ani de existenţă. Preşedinţii american Barack Obama şi rus Vladimir Putin se vor afla şi ei printre liderii lumii care vor lua cuvântul pe 30 septembrie.

  • Scandal diplomatic între Rusia şi Polonia pe tema cauzelor celui de-al Doilea Război Mondial

    Serghei Andreiev a acuzat Polonia că a blocat o coaliţie împotriva Germaniei naziste, în mai multe rânduri, în perioada premergătoare războiului.

    El a apreciat, de asemenea, că invazia Poloniei, în 1939, nu a fost o agresiune.

    Relaţiile dintre Varşovia şi Moscova sunt extrem de fragile în ultima perioadă, în contextul în care Polonia este unul dintre cei mai duri critici ai intervenţiei Rusiei în Ucraina.

    Scandalul se amplifică la numai o zi după ce ambasadorul polonez la Moscova a fost convocat în urma vandalizării unor morminte ale unor militari sovietici, într-un sat din Polonia.

    Polonia a fost condamnată, de asemenea, pentru o profanare la cimitirul din Milejczyce.

    “Lipsă de respect”

    Într-un interviu pentru un post polonez privat de televiziune, difuzat vineri seara, Andreiev a declarat că Polonia a stat în calea unei alianţe împotriva naziştilor.

    “Prin urmare, Polonia poartă parţial responsabilitatea pentru catastrofa care a izbucnit în septembrie 1939”, a declarat el, referindu-se la invazia nazistă a Poloniei.

    Ambasadorul rus pare să se refere astfel la refuzul Poloniei de a permite trupelor sovietice să-i tranziteze teritoriul.

    Andreiev a mai spus că invazia sovietică a părţii de est a Poloniei, ceva mai târziu, în aceeaşi lună, nu a fost o agresiune, ci o acţiune de “asigurare a securităţii URSS”, în momentul în care rezultatul invaziei germane era deja clar.

    Ambasadorul a adăugat că relaţiile dintre Polonia şi Rusia se află la cel mai scăzut nivel din 1945 încoace, deoarece Polonia a blocat contactele politice, culturale şi umanitare.

    Ministerul polonez al Apărării a apreciat că Andreiev a “subminat adevărul istoric”.

    “Considerăm acest lucru drept o lipsă de respect faţă de victimele NKVD (poliţia sovietică secretă, precursoarea KGB)”, a apreciat ministerul într-un comunicat, referindu-se la reprimarea care a urmat invaziei sovietice.

     

  • Ucraina interzice zborurile companiilor ruseşti în cadrul sancţiunilor de război

    Kievul anunţa săptămâna trecută că impune restricţii unui număr de peste 90 de companii şi grupuri, în principal din Rusia – inclusiv companiilor aeriene Transaero şi Aeroflot- operatorul naţional aerian rus.

    “În conformitate cu decizia Consiliului de Securitate, Guvernul Ucrainei adoptă hotărârea de a interzice zborurile companiilor (aeriene) ruseşti, în primul rând ale Aeroflot şi Transaero, în Ucraina”, a declarat vineri premierul Arseni Iaţeniuk, într-o şedinţă de Guvern în care a prezentat detaliile sancţiunilor.

    “Avioanele ruseşti cu tricolorul rus pe ele n-au ce căuta pe aeroporturile din Ucraina”, a spus el, citat pe site-ul Guvernului.

    Orice avioane care transportă echipament militar ori trupe au primit, de asemenea, interdicţia de a zbura în spaţiul aerian ucrainean, a adăugat Iaţeniuk.

    Ucraina acuză Rusia că trimite armament şi trupe în ajutorul separatiştilor proruşi, în lupta împotriva trupelor ucrainene, în estul ţării, într-un conflict care s-a soldat cu aproape 8.000 de morţi din aprilie 2014 încoace. Rusia dezminte orice implicare.

    Kievul a impus, de asemenea, sancţiuni unui număr de aproximativ 900 de persoane, invocând motive legate de securitatea naţională.

    Aeroflot a anunţat că nu a primit nicio notificare oficială din Ucraina cu privire la decizia autorităţilor ucrainene.

    “Doar dacă şi doar atunci când Aeroflot primeşte o notificare oficială din partea autorităţilor aviatice din Ucraina, care să anunţe că au fost anulate zborurile, compania îi va informa pe pasageri şi le va explica regulile de rambursare a biletelor”, a anunţat operatorul rus într-un comunicat.

    Guvernul ucrainean a interzis, de asemenea, companiilor ucrainene de stat să folosească software rusesc, în special de la gigantul rus Kaspersky Lab.

    Organizaţiilor ucrainene de stat li s-a interzis totodată să folosească bunuri sau servicii produse de către companii ruseşti vizate de sancţiuni. “Guvernul insistă asupra implementării tuturor sancţiunilor stabilite prin decizia Consiliului de Securitate”, a subliniat Iaţeniuk.

  • Moscova cere “fapte” împotriva terorismului în Siria, unde a trimis 28 de avioane de război

    Potrivit unor oficiali americani, este vorba despre bombardiere de tip Su-24 şi de avioane pentru atac la sol de tip Su-25, mobilizate în provincia Lattakia, în vestul Siriei, un fief al preşedintelui sirian Bashar al-Assad.

    “Au implementat capacitatea de a efectua bombardamente. Unde, când şi în sprijinul cui nu ştim”, a rezumat, sub protecţia anonimatului, unul dintre oficialii contactaţi de AFP.

    Ministerul rus de Externe a îndemnat, într-un comunicat, la “acţiuni concrete”, după căderea, duminică, pe teritoriul reprezentanţei diplomatice ruseşti, în capitala siriană, a unui obuz care însă nu a provocat pagube.

    “Obuzul a fost tras din cartierul Jobar, unde s-au baricadat grupări ostile Guvernului sirian”, a acuzat Moscova.

    Apreciind că acest bombardament a constituit un “act terorist”, diplomaţia rusă a anunţat că aşteaptă “o condamnare clară din partea întregii comunităţi internaţionale, inclusiv a actorilor regionali” şi a reclamat “fapte, nu doar vorbe”.

    Ambasada Rusiei la Damasc nu a fost atinsă pentru prima dată de tiruri. În mai, un bărbat a fost ucis în apropiere, în circumstanţe asemănătoare.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a ţinut, cu doar câteva ore înainte de emiterea acestui comunicat, să îi ofere asigurări lui Benjamin Netanyahu, prezent la Moscova în compania şefului Statului Major, generalul Gadi Eisenkot, şi a şefului serviciilor militare de informaţii, generalul Herzl Halevy.

    “Politica rusă în orientul Mijlociu va fi întotdeauna responsabilă”, a dat asigurări Putin, adăugând că aliatul său sirian nu intenţionează să atace Israelul.

    “Noi înţelegem că armata siriană şi Siria, în general, se află într-o asemenea situaţie încât nu pot deschide al doilea front. Siria încearcă doar să-şi păstreze independenţa”, a adăugat preşedintele rus.

    – Îngrijorările Israelului

    La începutul întâlnirii sale cu preşedintele rus, Netanyahu a acuzat atât Siria, cât şi Iranul, că vor “să deschidă al doilea front” – împotriva Israelului – şi s-a declarat hotărât să pună capăt livrărilor de armament către Hezbollah, prin Siria şi Iran.

    “Era foarte important să venim la Moscova, pentru a ne clarifica politica şi a face astfel încât să nu existe nicio neînţelegere”, a precizat premierul israelian.

    În comunicatele de presă emise separat, cei doi nu au evocat, în schimb, acuzaţiile formulate împotriva Rusiei de către Statee Unite, care a denunţat, de mai multe săptămâni, o consolidare a prezenţei militare ruse în Siria.

    Statele Unite sunt îngrijorate, de mai multe săptămâni, din cauza acestei consolidări, vizând să sporească ajutorarea lui al-Assad.

    Moscova a dezminţit c-ar fi adoptat măsuri suplimentare în vederea unei asemenea consolidări a prezenţei sale în Siria, unde conflictul dintre putere şi forţele rebele s-a soldat cu peste 250.000 de morţi în patru ani şi jumătate. Însă Kremlinul îşi apără susţinerea Damascului, al cărui principal aliat este, şi îndeamnă la formarea unei coaliţii mai largi împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI), care să includă Siria şi Irakul.

    Moscova şi Washingtonul au purtat săptămâna trecută, pentru prima dată, un dialog pe plan militar despre situaţia din Siria, o conversaţie la telefon considerată “constructivă” între miniştrii rus şi american ai Apărării Serghei Şoigu şi Ashton Carter.

    În pofida faptului că Israelul încearcă să se ţină cât mai departe de conflictul din Siria, acesta a provocat în ultimele luni tensiuni puternice şi incidente grave pe linia de demarcaţie dintre Israel şi Siria.

    Potrivit presei israeliene, oficiali militari se tem că prezenţa militară rusă, în cazul în care se adevereşte, ar putea să limiteze marja de manevră a aviaţiei israeliene.

    Cotidianul israelian de stânga Haaretz scrie că vizita lui Netanyahu la Moscova “pare să reflecte lipsa sa de încredere în capacitatea şi voinţa Statelor Unite de a proteja interesele în domeniul securităţii” din Israel, în contextul în care premierul israelian urmează să îl întâlnească pe preşedintele american Barack Obama pe 9 noiembrie.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR – Reuniune la Bruxelles pentru aplanarea diferendelor între europeni privind repartizarea refugiaţilor

    Potrivit unor surse apropiate preşedinţiei luxemburgheze a UE, Cei 28 ar putea să se înţeleagă asupra unui text din care termenul “constrângător” – referitor la cote – să fie exclus.

    Reuniunea miniştrilor de Interne este urmată – miercuri – de un summit extraordinar al şefilor de stat şi de guvern.

    Ungaria, o ţară tranzitată de 225.000 de migranţi de la începutul anului, şi-a dotat luni poliţia şi armata cu noi puteri în cadrul unei “stări de criză cauzată de o imigraţie masivă”.

    Între aceste măsuri figurează posibilitatea ca armmata să recurgă la armament cu gloanţe de cauciuc sau puşti cu plasă (Net Gun) împotriva imigranţilor care încearcă să pătrundă ilegal în ţară.

    “Frontierele ne sunt în pericol (…). Ungaria şi întreaga Europă sunt în pericol”, s-a justificat liderul populist Viktor Orban, apreciind că întregul continent va fi “inundat” de migranţi. “Ei nu ne bat la uşă, o forţează”, a spus el.

    Aceste noi dispoziţii au fost analizate cu îngrijorare de către ONG-ul Comitetul Helsinki, care a subliniat că ele vizează “refugiaţi care au fugit de război şi terorism şi care au fost deja supuşi unor abuzuri din partea poliţiei şi armatelor în ţara lor”.

    Profund divizate între Est şi Vest, ţările europene încearcă, în plus, săptămâna aceasta, să ajungă la acord asupra unui principiu de repartizare în vederea primirii refugiaţilor şi să deblocheze un ajutor financiar pentru ţările care se învecinează cu Siria şi găzduiesc aproape patru milioane de sirieni.

    Există puţine speranţe că se va ajunge la un consens. În pofida unor declaraţii exagerate ale lui Orban, ţările din Europa Centrală, reticente faţă de sistemul de cote cu caracter constrângător şi faţă de repartizarea migranţilor în Europa, au dat asigurări că vor să se ajungă la un acord european asupra acestei probleme.

    “Toţi participanţii la reuniune sunt foarte ataşaţi de ideea de a se ajunge la o poziţie comună”, a dat asigurări ministrul ceh de Externe Lubomir Zaoralek, la finalul unei întâlniri cu omologii săi polonez, ungur, slovac, leton şi luxemburghez, la Praga. “Europa are nevoie de o acţiune colectivă” pentru a răspunde cât mai rapid unei “situaţii foarte grele”, a adăugat el.

    Câtea mii de migranţi au intrat luni în Ungaria, din Croaţia, după care au fost trimişi de către autorităţi la frontiera austriacă, pentru ca să-şi continue de acolo periplul către Germania, după ce aproape 7.000 de persoane au ajuns în acest weekend în Bavaria.

    “Sper să pot ajunge în curând în Germania, pentru că mi-am cheltuit toţi banii”, a declarat Mohamed, un sirian originar din Damasc, la postul de frontieră croato-ungar Beremend. “Eu sper să-mi pot continua studiile în Germania, unde am un prieten care mi-a promis că mă va ajuta”, a adăugat tânărul, în vârstă de 23 de ani, înalt, care poartă ochelari de vedere şi un sac în culori de camuflaj.

    Preşedintele francez François Hollande a apreciat că “nicio ţară” europeană “nu se poate exonera” de la o repartizare “a refugiaţilor care ţine de deptul de azil”, în contextul în care UE s-a dovedit incapabilă să ajungă la o înţelegere asupra repartizării a 120.000 de refugiaţi şi în care mii de migranţi au venit în Europa anul acesta.

    Polonia, ostilă oricărui sistem cu caracter constrângător, s-a declarat totuşi pregătită să primească mai mulţi refugiaţi decât prin cotele propuse, cu condiţia ca UE să-şi închidă mai bine frontierele externe şi să stabilească “o listă de ţări considerate sigure”. Adică un mod de a cere ca imigranţii economici originari din mai multe ţări din Balcani, ca Albania sau Kosovo, să poată să fie expulzaţi înapoi acasă.

    – “Ultima şansă”

    În afară de problema spionoasă a repartizării migranţilor, europenii ar urma să discute şi despre alte măsuri de urgenţă în vederea stăpânirii crizei migraţiei.

    Preşedintele Parlamentului European (PE) Martin Schultz şi-a exprimat dorinţa ca “maximum de bani” să fie mobilizaţi pentru ajutorarea celor trei ţări care găzduiesc aproape patru milioane de refugiaţi pe teritoriile lor, şi anume Iordania, Turcia şi Libanul.

    Un semn al gravităţii acestei crize a migranţilor în Europa – care se adaugă tensiunilor din zona euro – este faptul că Schultz a anunţat “vizita istorică” a cuplului Merkel-Hollande la PE pe 7 octombrie.

    Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), Consiliul European de miercuri este, probabil, “ultima şansă a Europei să ajungă la un răspuns unit şi corent” faţă de cea mai gravă criză umanitară cu care se confruntă din 1945 şi până în prezent.

    Ministrul olandez de Externe Bert Koenders a sosit luni la Beirut pentru a discuta despre criza refugiaţilor. El urmează să viziteze marţi o tabără de refugiaţi sirieni din Valea Bekaa, în estul ţării.

    Luni, directorul Agenţiei europene de supravegherea frontierelor externe Frontex Fabrice Leggeri a insistat asupra necesităţii instaurării “de urgenţă” a unei politici europene de frontieră “omogene”, reclamând astfel UE o “susţinere umană” mai importantă pentru supravegherea frontierelor.