BusinessMagazin

Tag: diminuare

  • Lapoviţă şi ninsoare în Bucureşti. Cât mai ţine vremea rea

    Vineri

    ÎN ŢARĂ

    Noaptea, astfel de manifestări vor fi, pe arii restrânse, în nord-vest, nord şi centru; în primele ore şi în extremitatea de răsărit, iar în restul teritoriului, cerul va deveni variabil. Precipitaţiile vor fi mai ales sub formă de ninsoare în Moldova şi la munte; mixte în Transilvania; predominant ploi în Bărăgan şi în Dobrogea şi doar ploi în celelalte zone. Vântul va sufla în general moderat, iar în est, sud-est şi la munte va avea intensificări, îndeosebi în prima parte a intervalului. Temperaturile maxime se vor încadra între 1 şi 12 grade, iar cele minime între -6 şi 2 grade, mai scăzute în depresiuni, spre -8…-10 grade. Local, se va produce brumă şi izolat îngheţ la sol.

     

    BUCUREŞTI

    Vremea se va menţine deosebit de rece pentru ultima decadă a lunii aprilie; temperatura maximă va fi de 8…9 grade, iar cea minimă de 0 grade în centrul oraşului şi -3…-2 grade la periferie. Cerul va avea înnorări ziua, când temporar va ploua, iar noaptea se va degaja treptat şi se va produce brumă. Vântul va sufla slab şi moderat.

    LA MUNTE

    Vremea se va menţine deosebit de rece. Ziua, cerul va avea înnorări va ninge, în diminuare din punct de vedere cantitativ, local în Carpaţii Orientali şi Meridionali şi izolat în restul zonei montane. Noaptea, cerul se va degaja şi doar izolat va mai ninge slab în nordul Carpaţilor Orientali. Vântul va avea intensificări îndeosebi în prima parte a intervalului. Valorile termice vor fi mai scăzute faţă de cele din intervalul 

  • ANAF taie din sporul de suprasolicitare acordat inspectorilor anti-fraudă. Bugetul, principala cauză

    Printr-un ordin al preşedintelui Agenţie Naţionale de Administrare Fiscală, Bogdan-Nicolae Stan, inspectorilor de la anti-fraudă fiscală le va fi diminuat sporul de suprasolicitare psihică de la 25% la 5% din salariu începând cu data de 1 martie a.c.

    “În construcţia bugetară pentru anul 2017 nu s-au alocat fonduri care să susţină acordarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihică, până la nivelul maxim prevăzut de lege (25% din salariul de bază), de care au beneficiat inspectorii antifraudă în anii precedenţi. Fondul total bugetar aprobat pentru anul 2017 repartizat aparatului propriu al ANAF s-a diminuat cu 4,62 puncte procentuale, reprezentând un procent de 95,38% din execuţia anului 2016. În ciuda acestei situaţii, conducerea ANAF a apreciat necesitatea menţinerii acestui spor în cuantum de 5 % din salariul de bază, pentru inspectorii din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, precum şi a sporurilor acordate pentru orele suplimentare efectuate, în cuantum de 75%. Menţionăm că se va reveni cu o analiză în ceea ce priveşte modificarea procentului sporului de risc i suprasolictare neuropsihică în momentul unei eventuale rectificări bugetare pozitive, luându-se măsurile care se vor impune”, se arată într-un comunicat al ANAF.

    Reamintim că, primul ministru, Sorin Grindeanu, s-a întâlnit vineri dimineaţa cu ministrul Finanţelor Publice, Viorel Ştefan şi cu preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Bogdan Nicolae Stan pentru a discuta despre colectarea taxelor şi impozitelor, pe fondul diminuării acesteia. În acest context, premierul României a solicitat creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare administrate de ANAF şi intensificarea mãsurilor de îmbunãtãţire a conformãrii voluntare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Previziunile şefului CEC Bank pentru anul viitor

    Riscurile legislative pentru sectorul bancar s-au diminuat, iar cererea de credite va con­tinua  să crească anul viitor, atât din partea companiilor, cât şi pe palierul populaţiei, având în vedere şi majorările de salarii din sectorul bugetar, iar revenirea dobânzilor pe creştere va fi „domoală“, apreciază Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank.

    CEC Bank,  singura bancă de top 10 rămasă în portofoliul statului, a acordat credite noi în acest an de aproximativ 5 mld. lei, peste nivelul de anul trecut şi peste valoarea prognozată pentru 2016, potrivit lui Gheţea.

    La nivelul întregului sistem bancar stocul creditelor acordate sectorului privat înregistra în octombrie o creştere de 2% an la an, până la 218,7 mld. lei (49,1 mld. euro), dublu faţă de ritmul de creştere înregistrat în lunile anterioare, potrivit datelor Băncii Naţionale.

    Faţă de luna septembrie, stocul de creditele acordate populaţiei şi companiilor s-a majorat cu 1,9 mld. de lei (0,9%). Ascensiunea creditării private este susţinutăexclusiv de finanţările în lei, care înregistrează an la an o creştere de două cifre, graţie scăderii dobânzilor la minime istorice.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Klaus Iohannis a promulgat Legea privind diminuarea risipei alimentare

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, Legea privind diminuarea risipei alimentare, care prevede ca alimentele care se apropie de termenul de expirare, dar sunt consumabile, să fie donate către orfelinate, cămine de bătrâni, spitale sau fundaţii.

    Legea privind diminuarea risipei alimentare prevede că “direcţionarea alimentelor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, provenite din donaţii sau sponsorizări, se face către operatorii din sectorul agroalimentar prevăzuţi la art. 2 alin. (2) lit. c), acestora fiindu-le interzisă comercializarea în orice mod a alimentelor către alţi operatori din sectorul alimentar sau direct consumatorului final”.

    Operatorii economici din domeniul agroalimentar pot oferi către asociaţii, fundaţii şi întreprinderi sociale, alimentele aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, conform prevederilor art. 2 alin. (2) şi alin. (1) al prezentului articol, contra unei sume maxime de 3% + TVA din preţul de achiziţie, în cazul comercianţilor, şi de 3% + TVA din preţul de producţie, în cazul producătorilor şi procesatorilor, potrivit legii promulgate de preşedintele Klaus Iohannis.

    Transferul alimentelor către entităţile înregistrate la ANSVSA, se face în baza unui contract de donaţie sau sponsorizare.

    Asociaţiile şi fundaţiile prevăzute pot comercializa alimentele oferite cu maximum 25% + TVA din preţul de achiziţie, în cazul preluării de la comercianţi, respectiv cu maximum 25% + TVA din preţul de producţie, în cazul preluării de la producători sau procesatori, potrivit sursei citate.

    Amenzile contravenţionale aplicate pentru încălcarea prevderilor legale sunt între 1.000 şi 10.000 de lei.

    Legea intră în vigoare în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Iniţativa legislativă i-a aparţinut deputatului PNL Florin Alexe şi este semnată de 52 de deputaţi şi senatori, mare parte de la PNL, dar şi de la UDMR şi grupul minorităţilor, altele decât cea maghiară.

  • Honor 8 este disponibil oficial în România. La ce preţ va putea fi achiziţionat

    În comparaţie cu modele anterioare, noul vârf de gamă are un sistem dual-camera, format din două camere, de 12 MP fiecare. O cameră integrează senzorul RGB, pentru captarea culorilor, iar cealaltă cameră integrează senzorul monocrom, pentru fotografii cu mai multe detalii. În plus, senzorul monocrom captează de trei ori mai multă lumină decât în mod normal, îmbunătăţind intervalul dinamic al imaginii şi diminuând noise-ul din fotografii – chiar şi în condiţii de iluminare scăzută. Cei doi senzori permit fotografilor să utilizeze o serie de filtre, precum ajustarea focalizării după realizarea imaginii, schimbând efectul Bokeh, blurul din spatele obiectului focalizat.

    Mai mult, camera foto integrează o gamă variată de funcţii şi filtre, de la funcţia Light Painting şi modul Beauty până la funcţia Panorama, Slow-Motion, modul Food, HDR, Super-Night şi Watermark-uri. Mai mult, utilizatorii pot selecta într-o fracţiune de secundă camera frontală de 8MP, iar modul Perfect Selfie va înfrumuseţa fiecare zâmbet.

    Honor 8 a fost conceput astfel încât utilizatorii să poată accesa rapid un set complet de funcţii, iar acest succes se datorează opţiunii sale unice Smart Key, o interfaţă interactivă care permite accesarea rapidă a aplicaţiilor, precum WhatsApp sau Pokémon Go, printr-o simplă atingere. Astfel, pentru menţinerea rutinei de zi cu zi, utilizatorii au nevoie doar de amprenta personală. Pe lângă toate acestea, smartphone-ul permite încărcarea super-rapidă, de la 0% la 47% în doar 30 de minute. Cu o încărcare de doar 10 minute, telefonul poate fi utilizat până la 2 ore, interval potrivit pentru situaţiile de urgenţă, sau timp de 6 ore, dacă utilizatorii se rezumă la ascultarea de muzică offline. Senzorul de amprentă integrat în Honor 8 are capacitate de auto-învăţare, ceea ce înseamnă că, cu este mai des folosit, cu atât devine mai rapid, iar în final deblocarea telefonului se realizează în mai puţin de 0,4 secunde.

    Honor 8 integrează un procesor Kirin Octa-core, ce conţine un co-procesor i5, care lucrează în tandem pentru a creşte viteza de procesare, perioada de răspuns şi durata de viaţă a bateriei, asigurând astfel utilizatorii că au baterie suficientă pentru îndeplinirea tuturor task-urilor de pe ordinea de zi. Procesorul este format din 4 procesoare de 2,3GHz şi 4 procesoare de 1,8GHz.

    Dispozitivul acceptă conexiuni Wi-Fi pe ambele benzi (2,4 GHz / 5 GHz), cu viteze de până la 150 Mbps, permiţând accesarea tuturor informaţiilor imediat, fără ca utilizatorii să aştepte prea mult.

    Honor 8 va fi disponibil în România la un preţ recomandat de 1899 RON. Modelul poate fi achiziţionat de la retailer-ul online, Emag, urmând să fie disponibil în perioada următoare şi în magazinele partenere Huawei.

    Românii vor putea alege modelul dintr-o gamă variată de culori: Pearl White, Midnight Black, Sapphire Blue şi Sunrise Gold.

  • Hidroelectrica va depăşi, în primele opt luni ale anului, pragul de 1 miliard de lei profit brut

    Hidroelectrica va depăşi, în primele opt luni ale anului, pragul de 1 miliard de lei profit brut, estimând că va vinde în august peste 1,3 TWh, în valoare de peste 236 de milioane de lei, informează un comunicat al companiei.

    Profitul brut înregistrat pe primele şapte luni este mai mare cu 13% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care cifra de afaceri, de 1,9 miliarde lei, cumulată până la finele lunii iulie 2016 este cu 8% mai mică faţă de 2015.

    Scăderea veniturilor s-a produs ca urmare a diminuării preţurilor în piaţa de energie de la 165 lei/MWh anul trecut la 156 lei /MWh în primele şapte luni din 2016.

  • De ce vrea un miliardar introducerea săptămânii de lucru de trei zile


    “Săptămânile de lucru mai scurte reprezintă o soluţie pentru transformarea civilizaţiei. Istoric, cu cât tehnologia avansează mai mult, cu cât sunt mai multe progrese, cu atât oamenii muncesc mai puţin. Acum se întâmplă că oamenii trăiesc mai mult, au o sănătate mai bună, fără necesitatea efortului fizic. Această civilizaţie necesită mai multe cunoştinţe, mai multă experienţă, mai puţin efort fizic. Productivitatea a crescut exponenţial, chiar dacă unii economişti neagă acest lucru. Şi vedem că din această cauză şomajul este o problemă în multe ţări, mai ales în Europa. Este important ca oamenii să nu mai iasă la pensie la 50, 60 sau 65 de ani. Cred că ar trebui să se pensioneze mai târziu, dat fiind că au mai multe cunoştinţe şi mai multă experienţă. Iar eu cred că trebuie să lucreze trei zile pe săptămână, pentru a crea spaţiu şi altora”, afirmă Carlos Slim, preşedinte de onoare al companiei América Móvil.

    “În acest mod necesităţile pentru mijloace de transport vor scădea. Statele nu se vor mai confrunta cu problema pensionărilor timpurii, care sunt destabilizatoare din punct de vedere financiar. Calitatea vieţii şi patru zile libere pe săptămână vor stimula numeroase activităţi economice – mai mult turism, divertisment, sporturi, cultură, educaţie. Oamenii pot profita de acesta zile libere suplimentare pentru a continua să acumuleze cunoştinţe”, explică magnatul mexican.

    Întrebat dacă acest sistem nu ar conduce la diminuarea veniturilor, Carlos Slim a precizat: “Nu; pentru companii, productivitatea a generat un excedent de personal. Se poate aplica un schimb foarte bun – mai puţine zile de lucru şi mai mulţi ani până la pensionare. De fapt, am început să aplicăm acest sistem în Telmex (o filială a companiei América Móvil) acum doi ani. Le oferim angajaţilor care au multe cunoştinţe posibilitatea de a lucra mai mulţi ani, dar mai puţine zile pe săptămână. Circa 40% dintre angajaţi acceptă”, subliniază Carlos Slim.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Cum poate România să îşi recupereze oamenii plecaţi la muncă în străinătate? “Este nevoie de voinţă politică şi de mult bun simţ“

    O  soluţie pentru diminuarea deficitului de candidaţi ar putea fi reîntoarcerea în ţară a unora dintre cei 3 milioane de români care lucrează pe salarii de 4-5 ori mai mari în Occident.

    În ce context s-ar putea întoarce să lucreze pe joburile disponibile în ţară specialiştii români care au plecat să lucreze în străinătate?

    „Pedalele pe care trebuie să apăsăm sunt creşterea productivităţii şi a competitivităţii României. Trebuie să ne concentrăm, în primul rând, pe ce putem face pentru ca românii care încă sunt în ţară să nu mai plece cu atâta uşurinţă. Să nu uităm că pentru aceiaşi candidaţi concurăm cu economii puternice care întâmpină aceleaşi probleme: deficit de specialişti şi îmbătrânirea populaţiei“, adaugă Cristina Săvuică de la Lugera. În opinia ei, pentru a convinge specialiştii români care au plecat să lucreze în străinătate să se întoarcă, cel mai bun argument poate fi doar eficientizarea economică a României.

    „Căpşunarii“, care au avut ani buni un efect important asupra bugetului ţării prin prisma sumelor de bani pe care le trimiteau rudelor, nu s-ar întoarce acasă neapărat pentru salarii comparabile cu cele primite în vest, ci dacă ar avea servicii cât de cât comparabile cu ceea ce au văzut în străinătate, spun angajatorii. „Românii plecaţi în străinătate se vor întoarce în momentul în care serviciile pe care le oferă statul vor ajunge la un nivel normal, nu neapărat performant, dacă sunt îndeplinite condiţiile de bun simţ, precum un sistem de sănătate decent sau o educaţie bună. Condiţiile generale mai bune din România îi aduc înapoi pe cei plecaţi. E nevoie de voinţă politică şi de mult bun simţ“, spune Florin Godean de la Adecco.

    Totuşi, o parte dintre românii care au emigrat pentru studii sau ca urmare a unor promovări internaţionale deja încep să se întoarcă acasă. „Printre puţinii specialişti pe care îi găsim pe piaţă sunt şi românii care revin din străinătate; fie că şi-au finalizat acolo studii, fie că au muncit pentru o vreme în străinătate ca parte a unui plan personal de dezvoltare a carierei. Şi avem exemple concrete de colegi recrutaţi din aceste categorii“, spune Anica Stoica de la Continental.

     

  • De ce vrea un miliardar introducerea săptămânii de lucru de trei zile


    “Săptămânile de lucru mai scurte reprezintă o soluţie pentru transformarea civilizaţiei. Istoric, cu cât tehnologia avansează mai mult, cu cât sunt mai multe progrese, cu atât oamenii muncesc mai puţin. Acum se întâmplă că oamenii trăiesc mai mult, au o sănătate mai bună, fără necesitatea efortului fizic. Această civilizaţie necesită mai multe cunoştinţe, mai multă experienţă, mai puţin efort fizic. Productivitatea a crescut exponenţial, chiar dacă unii economişti neagă acest lucru. Şi vedem că din această cauză şomajul este o problemă în multe ţări, mai ales în Europa. Este important ca oamenii să nu mai iasă la pensie la 50, 60 sau 65 de ani. Cred că ar trebui să se pensioneze mai târziu, dat fiind că au mai multe cunoştinţe şi mai multă experienţă. Iar eu cred că trebuie să lucreze trei zile pe săptămână, pentru a crea spaţiu şi altora”, afirmă Carlos Slim, preşedinte de onoare al companiei América Móvil.

    “În acest mod necesităţile pentru mijloace de transport vor scădea. Statele nu se vor mai confrunta cu problema pensionărilor timpurii, care sunt destabilizatoare din punct de vedere financiar. Calitatea vieţii şi patru zile libere pe săptămână vor stimula numeroase activităţi economice – mai mult turism, divertisment, sporturi, cultură, educaţie. Oamenii pot profita de acesta zile libere suplimentare pentru a continua să acumuleze cunoştinţe”, explică magnatul mexican.

    Întrebat dacă acest sistem nu ar conduce la diminuarea veniturilor, Carlos Slim a precizat: “Nu; pentru companii, productivitatea a generat un excedent de personal. Se poate aplica un schimb foarte bun – mai puţine zile de lucru şi mai mulţi ani până la pensionare. De fapt, am început să aplicăm acest sistem în Telmex (o filială a companiei América Móvil) acum doi ani. Le oferim angajaţilor care au multe cunoştinţe posibilitatea de a lucra mai mulţi ani, dar mai puţine zile pe săptămână. Circa 40% dintre angajaţi acceptă”, subliniază Carlos Slim.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Cum ar putea fi convinşi românii care lucrează în străinătate să se întoarcă acasă

    O  soluţie pentru diminuarea deficitului de candidaţi ar putea fi reîntoarcerea în ţară a unora dintre cei 3 milioane de români care lucrează pe salarii de 4-5 ori mai mari în Occident.

    În ce context s-ar putea întoarce să lucreze pe joburile disponibile în ţară specialiştii români care au plecat să lucreze în străinătate?

    „Pedalele pe care trebuie să apăsăm sunt creşterea productivităţii şi a competitivităţii României. Trebuie să ne concentrăm, în primul rând, pe ce putem face pentru ca românii care încă sunt în ţară să nu mai plece cu atâta uşurinţă. Să nu uităm că pentru aceiaşi candidaţi concurăm cu economii puternice care întâmpină aceleaşi probleme: deficit de specialişti şi îmbătrânirea populaţiei“, adaugă Cristina Săvuică de la Lugera. În opinia ei, pentru a convinge specialiştii români care au plecat să lucreze în străinătate să se întoarcă, cel mai bun argument poate fi doar eficientizarea economică a României.

    „Căpşunarii“, care au avut ani buni un efect important asupra bugetului ţării prin prisma sumelor de bani pe care le trimiteau rudelor, nu s-ar întoarce acasă neapărat pentru salarii comparabile cu cele primite în vest, ci dacă ar avea servicii cât de cât comparabile cu ceea ce au văzut în străinătate, spun angajatorii. „Românii plecaţi în străinătate se vor întoarce în momentul în care serviciile pe care le oferă statul vor ajunge la un nivel normal, nu neapărat performant, dacă sunt îndeplinite condiţiile de bun simţ, precum un sistem de sănătate decent sau o educaţie bună. Condiţiile generale mai bune din România îi aduc înapoi pe cei plecaţi. E nevoie de voinţă politică şi de mult bun simţ“, spune Florin Godean de la Adecco.

    Totuşi, o parte dintre românii care au emigrat pentru studii sau ca urmare a unor promovări internaţionale deja încep să se întoarcă acasă. „Printre puţinii specialişti pe care îi găsim pe piaţă sunt şi românii care revin din străinătate; fie că şi-au finalizat acolo studii, fie că au muncit pentru o vreme în străinătate ca parte a unui plan personal de dezvoltare a carierei. Şi avem exemple concrete de colegi recrutaţi din aceste categorii“, spune Anica Stoica de la Continental.