BusinessMagazin

Tag: dificultati

  • Mai mult de jumătate din proprietarii de IMM-uri au dificultăţi în gestionarea fluxului de numerar

    Aproape jumătate dintre proprietarii de IMM-uri din România (47%) sunt constant preocupaţi de situaţia financiară a firmei şi vor să deţină controlul total al administrării afacerii, deşi nu se simt pregătiţi să ia decizii financiare complexe, potrivit unui studiu realizat de compania de tehnologii de plată Visa Europe despre comportamentul de plată al firmelor mici şi mijlocii.

    De asemenea, studiul arată că peste 50% dintre IMM-uri întâmpină dificultăţi în gestionarea fluxului de numerar, iar aproape 60% consideră o provocare să ţină o evidenţă clară a finanţelor.

    Antreprenorii şi managerii de IMM-uri sunt prudenţi în accesarea unui credit bancar şi preferă să se bazeze pe propriile resurse. Totodată 1 din 2 antreprenori români sunt foarte precauţi în luarea deciziilor financiare sau stabilirea unei strategii complexe privind fluxul de numerar – situaţie similară cu cea din Germania (46%), însă sub nivelul înregistrat în Franţa (55%) sau Spania (60%).

    Două treimi dintre IMM-uri deţin un singur cont bancar, iar 70% dintre firmele care deţin unul sau mai multe conturi curente preferă să lucreze cu o singură bancă. În general, interacţiunea cu banca se limitează în principal la depunerea şi retragerea de numerar, însă se observă creşterea gradului de utilizare a operaţiunilor de online banking în condiţiile în care numai o treime dintre IMM-uri apelează la aceste servicii pentru plăţi curente sau transferuri bancare.

    În ceea ce priveşte comportamentul de plată, numerarul continuă să fie cea mai răspândită formă de plată în România, având în vedere că 80% dintre plăţile realizate de firmele mici şi mijlocii din ţară sunt realizate în cash. Spre deosebire, în Polonia doar 29% la sută dintre IMM-uri aleg să facă plăţi cu numerar, în timp ce 23% preferă să efectueze tranzacţii cu cardul, iar aproape jumătate dintre ele aleg alte tipuri de tranzacţii electronice.

    Studiul Visa Europe a fost realizat în prima jumătate a anului 2014 în rândul a peste 600 de firme mici şi mijlocii înregistrate în România, cu 0-49 de angajaţi, din domenii de activitate variate cum ar fi construcţii, industria prelucătoare, comerţ en gros şi en detail, HORECA, transporturi şi comunicaţii, servicii de business. Metodologia a inclus atât o parte de cercetare cantitativă cât şi una calitativă, constând în interviuri cu un eşantion reprezentativ de proprietari şi reprezentanţi ai IMM-urilor care iau deciziile financiare pentru firmă.

     

  • Schimbarea a devenit cuvânt de ordine în companiile din întreaga lume

    „Toţi managerii spun că mediul de business se schimbă continuu şi aseamănă cele mai dificile momente prin care au trecut cu nişte catastrofe. Paradoxal, îşi amintesc de crizele peste care au fost nevoiţi să păşească de-a lungul carierei cu zâmbetul pe buze. Iar, în final, ceea ce îi separă pe managerii şi pe antreprenorii performanţi de cei care pierd lupta este zâmbetul.“

    Jérôme Barrand a ajuns la această concluzie după ce timp de o oră a discutat cu directori ai unor companii precum Lafarge, Danone, Wienerberger sau Energobit, care le-au povestit câtorva zeci de absolvenţi Copernic despre cele mai importante meciuri pe care le-au câştigat cu mediul economic în ultimii ani şi despre nevoia de schimbare a organizaţiilor. Barrand, director al Institutului de Agilitate a Organizaţiilor din cadrul Şcolii de Management din Grènoble, susţine că schimbarea a devenit cuvânt de ordine în organizaţiile din întreaga lume, iar singurii manageri şi antreprenori care vor reuşi să-i facă faţă constant sunt cei care vor înceta să mai pună rezultatul pe primul loc şi care vor înlocui ordinele cu o mână de ajutor dată subalternilor.

    Prea multe niveluri ierarhice, procese mult prea structurate, teamă de asumare, expansiune exagerată sau intrarea în „moarte clinică” a unor modele de business – toate au fost pe lista de schimbare a acestor manageri, care astăzi renunţă la strategii pe termen lung în schimbul managementului făcut aproape „din mers”. De ce? „Pentru că viaţa este şi va fi o întreagă schimbare, de la caracteristicile resursei umane până la modul de funcţionare a businessului. Un tânăr care se înscrie la o facultate de inginerie ştie că, atunci când va absolvi, peste 50% din ceea ce învaţă nu va mai fi de actualitate. Iar unul care abia se angajează va schimba peste zece joburi şi chiar companii până la 35 de ani. Aşadar, adaptarea la schimbare, la stituaţii neaşteptate, aşa-zisa agilitate, trebuie să fie o prioritate pentru toţi managerii”, explică Jérôme Barrand.

    De aceeaşi părere este şi Corneliu Fecioru, membru în boardul producătorului de cărămizi Wienerberger, pentru care schimbarea a fost o constantă în întreaga carieră. Lucrează în industria materialelor de construcţii din 1997, când s-a angajat ca director de resurse umane la Lafarge, tocmai când francezii intrau pe piaţa locală. Pe atunci, avea experienţa altor două companii prin care a trecut şi încă mai voia să schimbe economia. Nevoia de schimbare l-a găsit într-o primă echipă a Lafarge foarte structurată, cu 12 niveluri ierarhice. Apoi, schimbarea a venit din nou, la scurt timp, când Lafarge a început să achiziţioneze companii de profil româneşti pentru a se extinde, iar managerii au început să se schimbe şi ei.

    De atunci, Corneliu Fecioru a trecut prin mai multe „ocolişuri” în cariera profesională. În cadrul Lafarge a schimbat trei funcţii, iar timp de peste doi ani a lucrat şi pentru firma de logistică Gebruder Weiss: „Oamenii se schimbă greu, în general, şi tocmai de aceea trebuie să încercăm să «ieşim din cutie» cât mai des, să inovăm. Deşi tehnologiile industriale, spre exemplu, sunt destul de stabile, climatul extern se schimbă mereu şi trebuie să fii pregătit pentru asta”. Un studiu realizat de Project Management Institute arată că organizaţiile agile, care identifică schimbarea şi se adaptează, sunt de două ori mai performante.

    Pentru Florin Pop, directorul general al EnergoBit, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa echipamentelor energetice, cu afaceri de 176 de milioane de euro anul trecut, schimbarea a venit într-un moment în care businessul era „pe val”. „Am profitat foarte bine de boomul energiei verzi (eoliene, fotovoltaice) până la un anumit punct (în 2013, când compania a fost nevoită să oprească astfel de proiecte din cauza modificării legislaţiei din domeniu n.red.). Aşa că am fost obligaţi să ne reorientăm, să acceptăm schimbarea şi să ne adaptăm. Am mers spre energia electrică. Nu a fost uşor, am schimbat o bună parte din tehnologie, dar altă soluţie nu era“.

    În prezent, Florin Pop spune că organizaţia nu se mai concentrează decât pe strategii realizate pe termen mai scurt şi în fiecare zi sau lună este „în priză” pentru a se adapta unor noi obstacole, fie acestea legate de salariaţi sau de câştigarea unor noi contracte profitabile. „A venit timpul şi pentru o schimbare de cultură organizaţională. Trecem de la o afacere de familie la una corporatistă.“

    Schimbările multiple prin care trec companiile din România şi-au pus amprenta asupra liderilor, care lucrează cu strategii flexibile şi au împrumutat ceva din relaxarea sportivilor de performanţă, care au capacitatea de a zâmbi şi când pierd, pentru că ştiu să se bucure de competiţie.

  • Ucraina va cere FMI suplimentarea ajutorului financiar

    O delegaţie condusă de ministrul de Finanţe, Oleksandr Şlapak, şi de preşedintele băncii centrale, Valeria Gontareva, va participa în această săptămână la reuniunea de toamnă a FMI şi a Băncii Mondiale, care va avea loc la Washington.

    Obiectivul Ucrainei este adaptarea programului convenit cu organizaţiile financiare internaţionale la realităţile actuale şi atragerea unui nivel maxim posibil de noi resurse, pentru ca Ucraina să poată începe să se dezvolte economic şi să depăşească această perioadă extrem de dificilă, potrivit premierului.

    Pentru ca Ucraina să nu intre în incapacitate de plată, FMI a acordat în luna aprilie o linie de credit dee 17 miliarde de dolari, în cadrul unui program internaţional de sprijin care totalizează 27 de miliarde de dolari.

    Furnizarea tranşelor de ajutor este condiţionată de un program de reforme drastice şi nepopulare, cum ar fi reducerea cheltuielilor publice şi majorarea preţului gazelor pentru populaţie.

    La începutul lunii septembrie, FMI a recunoscut că sprijinul acordat Ucrainei ar putea fi insuficient din cauza conflictului cu speratiştii pro-ruşi din estul ţării, care a provocat din aprilie moartea a peste 3.600 de persoane.

    După armistiţiul intrat în vigoare pe 5 septembrie, luptele au scăzut în intensitate, dar continuă în anumite zone, precum aeroportul din Doneţk.

    “Din punct de vedere obiectiv, indicatorii economici din Ucraina sunt direct legaţi de războiul iniţiat de Rusia”, a spus Iaţeniuk.

    FMI a confirmat în această săptămână estimarea unei contracţii economice de 6,5% în acest an, în Ucraina, ţară aflată într-o cvasi-recesiune încă de la jumătatea anului 2012. Banca centrală a Ucrainei este mai pesimistă, anticipând un declin al PIB de 8,3% în 2014.

    Conflictul din estul Ucrainei a afectat în special producţia industrială, concentrată în regiunile Doneţk şi Lugansk, în condiţiile în care metalurgia şi industria minieră aveau deja dificultăţi înainte de această criză.

  • Ziua internaţională a stângacilor, sărbătorită pe 13 august

    Ziua de 13 august este Ziua internaţională a stângacilor, motiv de bucurie pentru cei aproximativ 10% dintre noi. Data a fost proclamată în 1996 pentru a atrage atenţia asupra anumitor dificultăţi ce reies din folosirea cu precădere a mâinii stângi.

    În lume au existat, de-a lungul timpului, personalităţi ce foloseau în principal mâna stângă. Iată câteva dintre acestea.

    1. Barack Obama

    2. Bill Gates

    3. Oprah Winfrey

    4. Napoleon Bonaparte

    5. Leonardo da Vinci

    6. Marie Curie

    7. Jimi Hendrix

  • STUDIU: Doi din cinci angajatori găsesc cu greu candidaţii potriviţi pentru posturile libere

     “Ponderea angajatorilor care se confruntă cu dificultăţi a scăzut cu 14 puncte procentuale faţă de anul trecut, când angajatorii din România se aflau pe locul 7 global în privinţa percepţiei deficitului de talente, dar continuă să fie superioară atât mediei globale, cât şi celei din regiunea Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord (EMEA), cu 4 puncte procentuale”, se arată într-un comunicat al Manpower Group România privind studiul “Deficitul de talente”.

    În ultimii şapte ani, meseriaşii calificaţi (zidari, instalatori, sudori, zugravi, tâmplari, electricieni etc.) şi inginerii au alternat pe primele două locuri din top, fiind singurele poziţii care nu au lipsit niciodată de pe lista posturilor greu de ocupat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un fond de investiţii va prelua parcul Vitantis din Bucureşti

     “Suntem în fază finală de vânzare a proiectului, sper ca tranzacţia să fie încheiată în următoarele săptămâni. Tranzacţia este în faza de due-dilligence de mai mult timp”, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii EBP.

    Cumpărătorul este compania Revetas Capital, activă în Europa Centrală şi de Est şi cu birouri la Londra, Bratislava, Viena, Cracovia şi Bucureşti. Compania administrează un vehicul de investiţii cu un capital de 40 de milioane de euro, iar în prezent este în curs de strângere de fonduri pentru un alt vehicul, cu o ţintă de capitalizare de 200 milioane de euro.

    Centrul comercial are datorii cumulate de peste 44 de milioane de euro, cea mai mare parte din două credite de la UniCredit Bank. Fondul urmează să preia datoriile, să încerce să le restructureze şi, de asemenea, să repoziţioneze centrul comercial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca centrală a Rusiei a redus estimarea de creştere economică a ţării la sub 1%

     “Previziunea iniţială, de creştere a PIB între 1,5% şi 1,8%, este puţin probabilă, în opinia noastră, mai probabil este un ritm de sub 1%”, a declarat preşedintele băncii centrale, Elvira Nabiullina.

    Cel mai îngrijorător factor este scăderea investiţiilor în Rusia, a subliniat Nabiullina, care a constatat în schimb rezistenţa consumului, în februarie.

    Ea a precizat că deprecierea rublei a avut un efect important asupra ieşirilor de capital, care vor depăşi previziunile. Banca centrală nu a publicat încă date privind ieşirile de capital din primul trimestru.

    “Deprecierea monedei ruse în raport cu principalele valute are un efect pozitiv asupra competitivităţii unor producători, dar însemnă şi un cost mai mare al împrumuturilor în monede străine, precum şi al componentelor şi al investiţiilor de capital”, a notat Nabiullina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul schimbă regulile de selectare a firmelor care primesc bani pentru promovarea exportului

     Conform legii, valabilă din 2007, firmele primesc anual, din bugetul de stat, fonduri pentru acoperirea, parţială sau totală, a cheltuielilor generate de participarea la târguri şi expoziţii internaţionale organizate în străinătate, organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare a exporturilor în străinătate, realizarea de studii de piaţă şi pe produse, realizarea de acţiuni de publicitate şi reclamă cu caracter general pe pieţe de interes pentru exportul românesc.

    Banii sunt acordaţi prin Programul de promovare a exportului, gestionat de Ministerul Economiei, cu acordul Consiliului de Export, şi acoperă 50% din cheltuielile cu transportul extern şi cazarea pentru un delegat de la fiecare firmă participantă la misiunile economice şi acţiunile de promovare a exportului organizate în afara spaţiului european şi 100% cheltuielile cu transportul în interiorul ţării de destinaţie a câte unui delegat al firmei, precum şi cele pentru închirierea sălilor aferente întâlnirilor de afaceri şi a dotărilor necesare desfăşurării acestora, cheltuielile pentru mediatizarea acţiunii, cheltuielile de reprezentare şi protocol, precum şi alte cheltuieli.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul Renault: Renault ar avea probleme dacă Peugeot ar întâmpina dificultăţi serioase

     “Nu avem absolut nici un interes ca rivalul nostru francez să ajungă în dificultăţi serioase, pentru simplul motiv că avem mulţi furnizori în comun”, a afirmat Ghosn la postul de radio RTL, preluat de Wall Street Journal.

    Astfel, Renault ar fi de asemenea în dificultate dacă furnizorii ar avea probleme deoarece Peugeot sau un alt producător auto ar înregistra vânzări în scădere puternică sau ar reduce producţia, a afirmat Ghosn.

    Companiile auto care au adoptat sisteme de aprovizionare “la timp” pentru a reduce costurile generate de acumulările de inventar pot avea probleme atunci când unul sau mai mulţi furnizori întâmpină dificultăţi, fiind în unele cazuri determinate să suspende liniile de producţie. O astfel de situaţie a apărut după cutremurul şi valul tsunami care au lovit Japonia în anul 2011, când unele fabrici ale companiilor auto japoneze au oprit producţia timp de mai multe săptămâni, după blocarea reţelelor de furnizori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iberdrola nu va mai investi în România în domeniul energiei eoliene

     “În România Iberdrola rămâne doar cu cei 80 MW aflaţi în producţie. Este un proces de dezinvestire care, practic, este finalizat”, au declarat pentru MEDIAFAX surse din companie.

    Unul dintre motivele pentru care grupul spaniel a decis să renunţe la investiţiile în producţia de energie eoliană este reprezentat şi dificultăţile financiare cauzate de criza financiară la nivel global, potrivit surselor citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro