BusinessMagazin

Tag: depunere

  • Comoara uriaşă din Marea Neagră: Cine se bate pentru moştenirea de zeci de miliarde de euro

    Virgil Popescu, ministrul ener­giei, dă asigurări că Romgaz are capa­citatea de a dezvolta proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, chiar dacă oa­menii din piaţă susţin că experienţa companiei în producţia onshore nu ar fi suficientă pentru dezvoltarea investiţiei.

    Romgaz, compania care asigură jumătate din producţia de gaz a Ro­mâ­niei, ar fi, potrivit surselor din piaţă, singura care a depus o ofertă pentru preluarea participaţiei de 50% de­ţi­nute de americanii de la ExxonMobil. După ce a investit 750 de milioane de dolari, Exxon, care avea şi calitatea de operator al proiec­tului Neptun Deep, a decis să iasă din parteneriatul cu OMV Petrom pentru Marea Neagră.

    „Toţi experţii din Romgaz au capacitatea de a dezvolta acest proiect. Avem nevoie de gaze naturale, dorim să scoatem gazele naturale din Marea Neagră, dorim să găsim noi rezerve în onshore şi în offshore“, a scris Virgil Popescu, ministrul energiei, pe pagina personală de Facebook.

    Oamenii din piaţă sunt însă ceva mai reticenţi privind abilităţile offshore ale Romgaz.

    „Este foarte important să vedem cine va fi operatorul întregului proiect. ExxonMobil avea clar experienţa necesară pentru a gestiona investiţia. Cu americanii, Neptun Deep ar fi putut fi finalizat în trei ani de la luarea unei decizii de investiţii. Experienţa Romgaz însă este legată de producţia pe uscat şi asta ar putea ridica anumite probleme“, spun oamenii apropiaţi proiectului.

     

  • Calendarul obligaţiilor fiscale pentru luna februarie 2021: Care sunt obligaţiile fiscale pe care le au contribuabilii în această lună

    Mai jos vă prezentăm calendarul obligaţiilor fiscale pentru a doua lună din 2021 cu scopul de a veni în ajutorul contribuabililor cu privire la lista principalelor obligaţii de plată şi de declarare aferente lunii februarie i a acestui an, conform documentului de pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

    Agenda fiscală a lunii februarie 2021, aşa cum este publicată de ANAF, poate fi consultată gratuit pe site-ul instituţiei

    Data de 25 februarie (marţi) este cea mai aglomerată zi a lunii ca urmare a faptului că este data de depunere a formularelor 00/101/107/112/224/300/301/306/307/311/390.

    Primul termen fiscal din această lună a anului 2021 este 05 februarie(vineri) când se depune formularul 092 (Depunerea Declaraţiei de menţiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează o achiziţie intracomunitară taxabilă în România).

    Ultimul termen de depunere a declaraţiilor din această lună va fi vineri, pe 26 februarie 2020.

     

  • Calendarul obligaţiilor fiscale pentru luna decembrie 2020: Care sunt obligaţiile fiscale pe care le au firmele în ultima lună a acestui an

    Mai jos vă prezentăm calendarul obligaţiilor fiscale pe luna decembrie 2020, care în această lună, unele dintre ele – cele care trebuiesc depuse de obicei până pe data de 25 a lunii, se vor depunde până în data de 21 decembrie 2020, conform documentului de pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).
     
    Această decalare a programului de depunere se datorează faptului că 25 şi 26 decembrie sunt zile nelucrătoare.
     
    Data de 21 decembrie este cea mai aglomerată zi a lunii ca urmare a faptului că este ziua pentru depunerea formularelor 100/112/224/300/301/307/311.
     
    În această lună, formularul 097 (Norificarea pentru încetarea aplicării sistemului TVA la încasare) şi formularul 390 VIES ( Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare de bunuri pentru luna precedentă) se depun în data de 28 decembrie.
     

    Agenda fiscală a lunii decembrie 2020, aşa cum este publicată de ANAF, poate fi consultată gratuit pe site-ul instituţiei.

  • Laura Codruţa Kovesi a depus jurământul. Românca este primul şef al Parchetului European

    Laura Codruţa Kovesi a depus jurământul în calitate de şef al Parchetului European şi devine primul conducător al instituţiei înfiinţate de UE. În prezent, la Parchet se fac ultimele pregătiri pentru deschiderea activităţii.

    Laura Codruţa Kovesi a depus jurământul în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în calitate de şef al Parchetului European. Fosta şefă DNA a jurat să nu urmeze instrucţiuni de la alte persoane sau entităţi.

    „Jur solemn să fiu complet independentă în îndeplinirea responsabilităţilor mele în interesul Uniunii Europene şi să nu caut şi sau să urmez instrucţiuni de la altă persoane sau entitate externă Parchetului European. Mă angajez mai departe să mă supun datoriei de confidenţialitate în privinţa informaţiilor deţinute de Parchetul European”, a spus Kovesi în discursul ei.

    Încă de anul trecut, Parchetul European este în curs de operaţionalizare. Recent, ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a anunţat că i-a propus Laurei Codruţa Kovesi 10 procurori pentru Parchetul European. Potrivit unor surse, Kovesi a cerut, însă, peste 20 de procurori.

    Pe de altă parte, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX-Aleph News, Tine Hollevoet, purtătorul de cuvânt al Parchetului European, nu a putut preciza motivul solicitării acestui număr de procurori.

    „Negocierile sunt în desfăşurare. Pentru a nu afecta discuţiile, nu vom merge în detaliu”, a spus Hollevoet.

     

  • Este oficial: Românii pot lua 50.000 de euro gratis de la stat pentru a-şi deschide o afacere

    Agricultorii români şi cei care dezvoltă afaceri în zonele rurale mai au puţin de o lună pentru a accesa finanţarea de la stat,  în valoare de 40.000 sau 50.000 de euro, prin programul „ Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“, conform unui comunicar recent al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

    Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale primeşte până în data de 15 octombrie 2020 solicitări de finanţare prin programul „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Pragul de calitate pentru primirea proiectelor, începând cu 16 septembrie, este de 25 de puncte.

    Dacă plăţile directe sunt bune pentru că-i ajută pe fermieri să facă faţă concurenţei externe, mult mai puternic subvenţionată, fondurile alocate pentru dezvoltare rurală sunt de departe mai importante pentru că ajută la dezvoltarea afacerilor şi la ridicarea nivelului de trai în zonele uitate de lume ale României, zone care înseamnă însă aproape jumătate de ţară.

    Din totalul de 43 de milioane euro alocate pentru finanţare în această sesiune, tinerii fermieri mai au la dispoziţie 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt alocaţi tinerilor din diaspora.

    Până în prezent, au fost depuse 377 proiecte în valoare de peste 15,4 milioane de euro pentru programul national şi 4 proiecte în valoare de 170.000 de euro pentru programul tinerilor din diaspora.

    Situaţia proiectelor depuse la zi, în timp real, precum şi a disponibilului de fonduri poate fi urmărită pe site-ul AFIR, prin Contor Disponibil.

    AFIR încurajează pe toţi cei interesaţi să depună cerere de finanţare să consulte situaţia depunerilor la zi, pentru a evalua corect şansele de a obţine finanţare în contextul posibilităţii depunerii unui număr mare de proiecte cu punctaj similar.

    Reamintim faptul că finanţarea se acordă în urma evaluării proiectelor în funcţie de criteriile de selecţie şi criteriile de departajare detaliate în Ghidul Solicitantului.

    “În cazul proiectelor cu acelaşi punctaj, departajarea acestora se face în funcţie de nivelul de calificare în domeniul agricol. De asemenea, în cazul în care există proiecte cu acelaşi punctaj şi aceleaşi priorităţi, departajarea se va face în ordine descrescătoare a dimensiunii economice a exploataţiei agricole exprimate prin standard output (SO)”, mai scrie în comunicate.

    Conform ghidului este o finanţare nerambursabilă 100% în sumă de 40.000 €, între 12.000 şi 29.999 SO* şi 50.000 €, între 30.000 şi 50.000 SO. SO este valoarea producţiei standard, calculată prin introducrea indicatorilor specifici exploataţiei în Cererea de finanţare.

    Sprijinul acordat este ca sumă forfetară, în două tranşe, pentru imple- mentarea obiectivelor din Planul de afaceri.

    “Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole (dimensiunea exploataţiei agricole se poate calcula şi prin noua aplicaţie pusă la dispoziţia publicului pe pagina de internet a AFIR – http://so.afir.info/)”, aşa cum scrie în comunicatul instituţiei.

    Care sunt etapele de urmat penreu cei ce doresc să obţină finanţarea:

    1. Înregistrarea tânărului fermier la Oficiul Registrului Comerţului ca microîntreprindere/ întreprindere mică, având pentru prima dată obiect de activitate în domeniul agricol, cu maximum 24 de luni înaintea depunerii Cererii de finanţare, iar înscrierea la APIA şi/sau la ANSVSA/DSVSA a exploataţiei deţinute sub entitatea economică prin care solicită sprijin, se face în acelaşi termen de maximum 24 de luni.

    Această etapă trebuie să fie încheiată înaintea depunerii Cererii de finanţare.

    1. Depunerea şi înregistrarea Cererii de finanţare însoţită de Planul de afaceri şi documentele obligatorii, precum şi documentele anexă.
    • sprijinul se va acorda sub formă de sumă forfetară în două tranşe, 75% din cuantum la semnarea Con- tractului şi 25% la implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăşi trei ani de la semnarea acestuia;
    • implementarea Planului trebuie să înceapă în termen de 9 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului;
    • înaintea solicitării celei de-a doua tranşe de plată, beneficiarul face dovada creşterii performanţelor economice ale exploataţiei, prin comercializarea producţiei proprii în procent de minimum 20% din valoarea primei tranşe de plată.
    1. Instalarea tânărului fermier este considerată finalizată la momentul implementării corecte a Planului de afaceri (adică la acordarea celei de-a doua tranşe de plată).
    • solicitantul se angajează să devină fermier activ în termen de maximum 18 luni de la data încheierii instalării.

     

  • Parlamentul ar putea „arunca un colac de salvare” industriei HoReCa

    O inţiativă legislativă depusă în Senat ar putea reprezenta un colac de salvare a industriei HoReCa.

    Propunerea arată că firmele şi angajaţii din această industrie trebuie să fie scutiţi de plata impozitelor pentru anii fiscali 2020, 2021 şi 2022.

    Iniţiativa legislativă vine după ce industria HoReCa a scăzut în acest an cu 70%.

    În domeniu lucrează peste 400.000 de români, angajaţi în hoteluri, baruri şi restaurant.

    Înainte de epidemia de coronavirus, HoReCa producea circa cinci miliarde de euro pe an.

     

  • Românii care au creat imprimanta de alimente. În curând putem să ne primim mâncarea doar apăsând pe un buton

    „Reebo este practic prima imprimantă alimentară 3D concepută să funcţioneze în sistem vendingmachine şi de aici posibilităţile sunt nenumărate tehnologic pentru că acest sistem permite multiple capete de depunere a materialului, capacitate mare de cartuşe şi produse alimentare care vin ready-to-eat şi care sunt gata de consum, nu mai necesită gătire. Lucrăm acum la prototipul experimental. Reebo ca prototip experimental poate face sandvişuri şi prăjituri care sunt ready-to-eat, personalizate, iar clientul final îşi poate seta caloriile”, a declarat la ZF IT Generation Mădălina Ilie, fondator al Manna Foods Solutions. Ea a povestit că ideea proiectului Reebo a apărut în ultima parte a anului 2018.

    „În acea perioadă lucram la un alt proiect food-tech legat de nişte produse alimentare destinate situaţiilor de urgenţă şi uzului militar. Reebo a apărut în urma acelui proiect şi este abia la primul capitol. A apărut mai degrabă cu o viziune a felului în care va arăta alimentaţia viitorului în contextul dezvoltării globale a dezvoltării tehnologice rapide, al creşterii populaţiei gloabe şi al nevoii de sustenabilitate. Nu pentru că sunt subiecte în trend, ci din contră, pentru că omenirea are nevoie de soluţii care să permită acces facil la alimente sigure şi personalizate în funcţie de nevoile nutriţionale.”
    Imprimanta alimentară 3D Reebo va putea realiza sandvişuri şi prăjituri din ingrediente naturale în doar câteva minute, după cum susţin reprezentanţii start-up-ului.

    Cum se foloseşte însă mai exact imprimanta alimentară 3D Reebo de către utilizatori?
    „Toată lumea cunoaşte aparatele coffee vending machine. Reebo vine dotată cu un meniu touchscreen de pe care clientul îşi poate alege ingredientele, îşi setează caloriile, achită prăjitura sau sandvişul şi aşteaptă până la 3 minute să îi fie livrate într-un ambalaj biodegradabil. Maşina este dotată cu cartuşe alimentare în care sunt ingredientele. Aici este şi noutatea tehnologică – avem numeroase capete de depunere.

    Ce înseamnă asta? Că utilizatorul poate alege o varietate de gusturi”, a explicat Mădălina Ilie. Dacă utilizatorul nu doreşte să ia contact cu echipamentul, poate da comanda şi plăti direct din aplicaţia de mobil dedicată atunci când se află lângă aparat. Aplicaţia mobilă va fi dezvoltată în faza de prototip industrial.

    Fiind o imprimantă în sistem vending, Reebo poate fi instalată pe stradă, în locuri cu trafic pietonal intens sau în clădiri de birouri. „Astfel toată lumea poate avea acces la ea şi la un produs cu raport calitate-preţ care este mult mai bun decât un produs de fast-food, de la restaurantele din jurul birourilor sau de la magazinele din jurul blocurilor.”

    Proiectul Reebo este compus din trei faze, până când va putea ajunge în etapa comercială. „Prima este cea de prototip experimental, rolul acestei faze fiind să arătăm că ideea şi conceptul nostru sunt fezabile, se pot realiza. A doua etapă este prototipul industrial, care cuprinde şi un laborator alimentar în care se va testa imprimanta şi în acelaşi timp se vor testa şi consumabilele pentru că businessul Manna Foods Solution pe proiectul Reebo înseamnă pe de-o parte imprimanta Reebo, iar pe de altă parte consumabilele aferente imprimantei.

    În cadrul acestui laborator şi în această fază de prototip industrial se fac de asemenea pilotarea, validarea, măsurătorile, analizele atât pentru imprimante, cât şi pentru consumabile. Concluziile trase din această etapă vor fi utilizate pentru linia de producţie pentru a scuti timp şi bani pentru acea etapă. Pentru linia de producţie, tot atunci se va face şi strategia go-to-market”, a precizat fondatoarea Manna Foods Solutions.

    Acum, următoarea etapă a proiectului este cea de prototip industrial. „Practic, aceasta va seta toţi parametrii pentru linia de producţie şi tot atunci vom avea o colaborare cu medici nutriţionişti care ne vor ajuta să facem reţetele pentru fiecare tip de pastă astfel încât ele să fie echilibrate din punct de vedere nutriţional, din toate punctele de vedere medicale, de alimentaţie, de siguranţă ş.a.m.d.”
    Pentru a trece la următoarea etapă, echipa Manna Foods Solutions are însă nevoie de finanţare şi ia în considerare atât obţinerea de fonduri europene nerambursabile, cât şi obţinerea unor investiţii private, având în vedere complexitatea şi amploarea proiectului.
    „Pe de-o parte aplicăm în octombrie la EIC Horizon 2020 – un fond al UE pe partea de cercetare-dezvoltare, adică sunt practic nişte fonduri de risc pe această zonă. Pe de altă parte avem discuţii şi cu investitori cu venture capital-uri, am început să abordăm şi fonduri de investiţii. Facem în paralel acest lucru pentru că în tehnologie este foarte important să fii primul pe piaţă şi atunci vrem să grăbim lucrurile. Cu cât găsim finanţele mai repede pentru următoarea etapă, cu atât şi Reebo va ajunge mai repede pe piaţă.”

    Până acum, în etapa de prototip experimental, proiectul Reebo a fost realizat din fonduri proprii ale echipei Manna Foods Solutions, însă pentru a putea trece în următoarea etapă de prototip industrial start-up-ul are nevoie de o finanţare considerabilă.

    „Pentru partea de prototip industrial suma este de cercetare-dezvoltare practic şi ajunge la circa 3,5 milioane euro. Sperăm ca până la finalul acestui an să avem deja măcar direcţia de finanţare, astfel încât din ianuarie să ştim de unde plecăm. În octombrie aplicăm la Horizon 2020, avem discuţii în prezent cu câteva venture capital-uri şi vedem ce se va finaliza. Deadline-ul pe care noi ni l-am dat pentru obţinerea finanţării sau garantarea obţinerii finanţării este decembrie anul acesta.”

    Manna Foods Solutions lucrează la realizarea unei imprimante alimentare 3D de mici dimensiuni pe care să o poată prezenta în faţa investitorilor. Start-up-ul local ce lucrează în prezent la dezvoltarea unei imprimante are în plan să obţină anul acesta o finanţare de circa 3,5 milioane de euro pentru a putea trece în etapa de prototip industrial din cadrul proiectului.

    Proiectul, numit Reebo, se află în prezent în faza de prototip experimental, etapă în care echipa Manna Foods Solutions lucrează la realizarea unei imprimante alimentare 3D de mici dimensiuni pe care să o poată prezenta în faţa investitorilor.

    Proiect: Manna Foods Solutions
    Ce face? Dezvoltă o imprimantă alimentară 3D
    Necesar actual de finanţare: 3,5 milioane euro
    Invitat: Mădălina Ilie, fondator Manna Foods Solutions

    Proiect: Scriptoman
    Ce face? Platformă ce permite transcrierea şi traducerea automată a fişierelor audio/video
    Investiţie iniţială: circa 80.000 euro
    Invitat: George Rusu, administrator RolaxIT Innovation

    Proiect: Trusted App
    Ce face? Aplicaţie software de raportare financiară pentru IMM-uri
    Investiţie iniţială: 35.000 euro
    Ţinta de venituri 2021: 30.000 euro
    Invitat: Ioana Arsenie, fondator Trusted App

    Proiect: Menisto
    Ce face? Aplicaţie ce îşi propune să digitalizeze procesele din cadrul restaurantelor pornind de la meniul digital direct pe smartphone-ul clienţilor
    Necesar actual de finanţare: 100.000 euro
    Invitaţi: Mircea Deliu si Cezar Cherciu, fondatori Menisto

    Proiect: I’m fine
    Ce face? Platformă care se foloseşte de tehnologie pentru a ajuta persoanele care au nevoie de psihoterapie
    Invitat: Daniel Barbu, fondator şi CEO I’m fine

    Proiect: DAHNA
    Ce face? Aplicaţie mobilă de nutriţie care le configurează utilizatorilor meniuri conform profilului lor metabolic, precum şi reţetele pentru prepararea lor, dar şi lista de cumpărături cu ingredientele şi cantităţile necesare
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Necesar actual de finanţare: circa 300.000 euro
    Invitat: Daniela Tatu-Chiţoiu, CEO al CardioScience şi coordonatoarea proiectului DAHNA

    Proiect: Automation Pill
    Ce face? Soluţii software de automatizare a diferitelor procese din cadrul companiilor
    Ţintă de venituri 2020: 150.000 euro
    Invitat: Daniel Tilă, cofondator Automation Pill

    Proiect: Chifor Vision
    Ce face? Dezvoltă o tehnologie pentru simplificarea diagnosticării bolii parodontale
    Finanţări totale atrase până acum: 275.000 euro
    Necesar actual de finanţare: 2 milioane euro
    Invitat: Radu Chifor, fondator Chifor Vision

    Proiect: VetFast
    Ce face? Dezvoltă aplicaţii pentru digitalizarea proceselor din domeniul veterinar
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Invitat: Alexandru Pavel, fondator VetFast

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Proiect de ordin: Declaraţiile 100 şi 101 vor fi modificate pentru a reflecta bonificaţiile acordate pentru plata impozitelor

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) vrea să modifice declaţiile 100 şi 101 pentru a include bonificaţiile pentru plata trimestrială a impozitelor micro şi pe profit, conform celui mai recent proiect de ordin publicat pe site-ul instituţiei.

    Ca urmare a stabiilirii aplicării de bonificaţii pentru plata în termen a impozitelor micro şi pe profit pentru primele trei trimeste din anul curent, ANAF vrea să modifice declaraţiile 100 şi 101.

    Mai exact este vorba despre proiectul de ordin privind modificarea Anexei nr.4″Instrucţiuni de completare a formularului 100 «Declaraţie privind obligaţiile deplată la bugetul de stat», cod 14.13.01.99/bs” la Ordinul preşedintelui ANAF nr.587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă- publicat în data de 10.07.2020.

    De asemenea, este vorba şi despre proiectul de ordin pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui ANAF nr.3386/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor 101 “Declaraţie privind impozitul pe profit”şi 120 “Decont privind accizele”- publicat în data de 09.07.2020

    Declaraţia 100 este depusă trimestrial de către plătitorii de impozit pe profit şi de plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

    Prin Legea nr.54/2020 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.33/2020 privind unele măsuri fiscale şi modificarea unor acte normative, articolul 1 se completează cu prevederi referitoare la acordarea unei bonificaţii pentru plata la termen a impozitului pe profit şi a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, datorate pentru trimestrul II şi trimestrul III al anului 2020, scrie în referatul de aprobare a proiectului de ordin.

    Declaraţia 101 este folosită de plătitorii de impozit pe profit pentru raportarea impozitului pe profit pentru anul anterior.

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.33/2020, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează acordarea unei bonificaţii pentru plata la termen a impozitului pe profit, datorat pentru trimestrele I-III ale anului 2020, scrie în referatul de aprobare a proiectului de ordin.

    Ca urmare, se impune modificarea formularului 101 “Declaraţie privind impozitul pe profit” şi a instrucţiunilor de completare a acestuia, prin introducerea unui rând pentru evidenţierea bonificaţiei aplicate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.33/2020, scrie în referatul de aprobare a proiectului de ordin.

    Pentru a intra în vigoare, proiectele de ordin trebuie aprobate de şefa ANAFşi publicate în Monitorul Oficial.

     

  • Anda Jurcă, director de vânzări, Teilor: „Doar cu foarte multă muncă, ceea ce înseamnă sacrificii din timpul personal, poţi excela în domeniul pe care ţi-l alegi”

    Realizările profesionale ale Andei Jurcă, care este director de vânzări la Teilor din anul 2017, sunt sinonime cu cele ale lanţului de magazine de bijuterii cu originile în Piteşti. Din rândul reuşitelor de anul trecut ea menţionează deschiderea a două magazine externe în cursul anului 2019, la Sofia şi Varşovia. Pentru anul curent extinderea internţională reprezintă în continuare o prioritate, cu ţinta fixată de a deschide patru noi magazine în ţări din Europa de Est.
    Ea consideră că inteligenţa emoţională este un diferenţiator major între femei şi bărbaţi în business, prin urmare acestea pot aduce ceva în plus printr-o abordare mai soft, care nu se bazează doar pe cifre. Mai crede şi că femeile pot să identifice mai uşor talentele în cadrul companiilor şi încurajează un mediu mai deschis de comunicare şi exprimare a opiniilor decât ar face-o bărbaţii. Echilibrul între viaţa personală şi profesională este, din punctul ei de vedere, „doar o teorie greu de pus în aplicare în viaţa de zi cu zi”: „Mediul dinamic al mediului de business actual oferă provocări constante şi chiar şi cel mai strict planificator are timpul şi viaţa personală afectate. Doar cu foarte multă muncă, ceea ce înseamnă sacrificii din timpul personal, poţi excela în domeniul pe care ţi-l alegi, orice altă reţetă nu este sustenabilă pe termen lung”.

    Profilul Andei Jurcă a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Nimeni nu scapă de pandemia de COVID-19. Unul dintre cele mai celebre companii de spectacole trage cortina: se pregăteşte de faliment şi lasă mii de oameni din toată lumea fără locuri de muncă

    Compania a acumulat datorii de aproape un miliard de dolari şi a fost nevoită să dea afară aproximativ 3.500 de angajaţi. Cirque du Soleil urmăreşte o reeşalonare a datoriilor sale prin intermediul ajutorului oferit de guvernul canadian şi de firmele private. De asemenea, organizaţia Cirque du Soleil a primit o infuzie de capital în valoare de 300 de milioane de dolari pentru a plăti anumite datorii restante către angajaţi şi partenerii afectaţi de oprirea spectacolelor.

    Cirque du Soleil a fost înfiinţat pe 16 iunie 1984 în Canada, de Guy Laliberté şi Gilles Ste-Croix, şi a devenit cel mai mare producător de circ contemporan al lumii.

    Compania a avut dificultăţi financiare şi la început, când a fost ajutată de granturi de la guvern, însă după mai multe eşecuri în anii ‘80,  s-a extins rapid în anii ‘90 şi 2000, crescând de la un spectacol la 44 în peste 300 de oraşe de pe fiecare continent, cu excepţia Antarcticii. Compania avea 4.900 de angajaţi din 50 de ţări şi genera venituri anuale de aproximativ 1 miliard de dolari.

    În aprilie 2015, Guy Laliberté a vândut 90% din companie grupurilor de investiţii TPG Capital, Fosun Capital Group şi La Caisse de dépôt et placement du Québec în schimbul a 1,5 miliarde de dolari, păstrând doar 10% din companie. Sub noii proprietari, compania a început un program de restructurări astfel încât să se concentreze pe creşterea profitabilităţii. În 2017, compania a cumpărat Blue Man Group, un alt grup cunoscut, axat pe spectacole muzicale.

    Pandemia de COVID-19 a forţat compania să îşi suspende toate cele 44 de spectacole pe care le avea în toată lumea.

    „Timp de 36 de ani, Cirque du Soleil a fost o organizaţie extrem de profitabilă şi de succes. Totuşi, din cauza veniturilor zero generate de închiderea forţată a tuturor spectacolelor noastre din cauza COVID-19, managementul a decis să acţioneze decisiv în scopul protejării viitorului companiei.” 
    Daniel Lamarre, preşedintele şi CEO-ul Entertainment Group