BusinessMagazin

Tag: demisie

  • Guvernul Estoniei a demisionat

    Kaja Kallas a propus convocarea unei şedinţe extraordinare a Parlamentului pentru ziua de vineri, în care să ceară un mandat pentru noua sa coaliţie guvernamentală cu Isamaa şi Partidul Social-Democrat.

    „Guvernul nostru a venit să conducă ţara într-un moment foarte dificil, cu pandemia COVID-19, războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi criza energetică. În ciuda perioadei dificile, am făcut multe lucruri bune şi măreţe pentru a face statul estonian mai puternic şi pentru a ne sprijini poporul”, a declarat Kaja Kallas.

    „În timpul pandemiei, am ţinut societatea deschisă şi copiii la şcoală, am ajutat oamenii să facă faţă preţurilor ridicate la energie, am investit un miliard de euro în consolidarea capacităţilor de apărare ale Estoniei şi am realizat consolidarea apărării flancului estic al NATO şi am fost unul dintre cei mai mari susţinători ai Ucrainei. Sunt recunoscător miniştrilor, cu care am condus ţara timp de un an şi jumătate. Estonia a fost pe mâini bune”, a mai declarat Kallas.

    Potrivit Constituţiei estoniene, premierul va informa, de asemenea, preşedintele şi Parlamentul cu privire la decizia sa de a demisiona. De asemenea, Kallas i-a propus preşedintelui Parlamentului să convoace o sesiune extraordinară pe 15 iulie, în cadrul căreia va face o declaraţie politică prin care va prezenta noul acord de coaliţie. Parlamentul va decide apoi dacă va acorda sau nu un mandat noii coaliţii guvernamentale.

  • Oraşele americane afectate de marea demisie în masă majorează salariile chiar sub ameninţarea recesiunii

    Sectorul public încearcă să con­cureze cu angajatorii, menţinându-şi în acelaşi timp finanţele stabile pentru nesiguranţa viitoare, scrie Bloomberg.

    Oraşele americane majorează salariile şi oferă stimulente pentru a atrage şi reţine angajaţi pe fondul creşterii inflaţiei, chiar în condiţiile adâncirii riscului de recesiune. Ofi­cia­lii de stat şi locali se luptă să-şi consolideze echipele decimate de pandemie şi marea demisie în masă.

    „Au cu adevărat nevoie să an­ga­jeze pentru a-şi continua operaţiu­nile, dar trebuie să fie precauţi pentru a se asigura că pot suporta orice slujbe pe care le adaugă“, arată Emily Mandel, economist Moody’s Analytics.

    Inflaţia e la un maxim pe patru ani, iar pe fondul majorărilor de do­bânzi anunţate de Fed pentru stăvi­lirea creşterii preţurilor există trei din patru şanse ca SUA să intre în re­cesiune până la începutul anului 2024.

    În timpul pandemiei, administra­ţia Biden a oferit fonduri de 350 mili­arde dolari oraşelor, comitatelor şi statelor pentru a-şi stabiliza finan­ţele. Unele oraşe au folosit banii pentru retenţia angajaţilor, însă o nouă rundă de finanţare este puţin probabilă.

    Numărul locurilor vacante se situează aproape de niveluri record în cazul guvernelor de stat şi locale. Acestea au pierdut aproximativ 634.000 angajaţi faţă de februarie 2020.

    Potrivit directorilor HR din sectorul public, angajaţii eligibili îşi accelerează planurile de pensionare. Aceasta este o problemă deosebit de acută având în vedere că angajaţii din sectorul public sunt în medie cu trei, până la cinci ani mai în vârstă decât cei din sectorul privat.

    În trecut, planurile de pensii atrăgeau oamenii în sectorul public. Însă de-a lungul anilor, atractivitatea unor astfel de beneficii a scăzut pentru că multe localităţi şi-au restrâns planurile pentru controlul costurilor.

    Angajatorii privaţi dispun de resursele necesare pentru a devansa sectorul public la capitolul salarii. Şi totuşi, guvernele de stat şi locale încearcă să devină mai competitive la acest capitol.

    Între timp, unele guverne propun stimulente, iar multe municipalităţi analizează îndeaproape cum îşi definesc posturile în cadrul diverselor departamente, ceea ce ar putea duce la salarii mai mari pentru unele.

     

  • Încă două demisii din guvernul britanic

    Alţi doi miniştri au demisionat joi din guvernul britanic condus de Boris Johnson. Este vorba despre ministrul britanic pentru Irlanda de Nord, Brandon Lewis, şi ministrul britanic pentru Securitate, Damian Hinds.

    Ministrul britanic pentru Irlanda de Nord, Brandon Lewis, a demisionat joi, spunând că nu mai crede că valorile onestităţii, integrităţii şi respectului reciproc sunt susţinute de guvernul premierului Boris Johnson, anunţă Reuters.

    Lewis s-a alăturat celor aproximativ 40 de politicieni care au demisionat din funcţii guvernamentale în ultimele două zile, într-un efort de a-l forţa pe Johnson să plece de la putere.

    Ministrul britanic pentru Securitate, Damian Hinds, a demisionat tot joi, afirmând că ţara are nevoie de plecarea premierului Boris Johnson pentru a restabili încrederea în democraţie.

    “Mai importante decât orice guvern sau lider sunt standardele pe care le respectăm în viaţa publică şi încrederea în democraţia şi administraţia noastră publică”, a declarat Hinds în scrisoarea de demisie adresată lui Johnson.

    “Din cauza erodării serioase a acestora, am ajuns la concluzia că ceea ce este corect pentru ţara noastră şi pentru partidul nostru este ca dumneavoastră să vă retrageţi din funcţia de lider de partid şi prim-ministru.”

    Helen Whately, un ministru junior al Trezoreriei, a demisionat şi ea joi.

    Miercuri seara, premierul Boris Johnson nu pătea să intenţioneze să demisioneze şi, pe fondul amplificării presiunilor în Partidul Conservator în sensul retragerii sale din funcţie, l-a demis pe Michel Gove, ministrul Egalităţii, Locuinţelor şi Comunităţilor, un membru influent al formaţiunii politice.

    În contextul crizei politice de la Londra, Downing Street a confirmat, miercuri seară, demiterea lui Michael Gove, un membru influent al Partidului Conservator (centru-dreapta), din funcţia de ministru al Egalităţii, Locuinţelor şi Comunităţilor. Decizia de a-l demite pe Michael Gove a fost anunţată în timp ce o delegaţie de miniştri s-a deplasat la biroul lui Boris Johnson pentru a-i cere să demisioneze.

    Zeci de oficiali guvernamentali şi-au dat demisiile miercuri, distanţându-se de premierul Boris Johnson. Primii care au demisionat au fost ministrul Sănătăţii, Sajid Javid, şi ministrul de Finanţe, Rishi Sunak, după care au urmat zeci de oficiali guvernamentali, în principal secretari de stat.

    Boris Johnson a obţinut cu greu un vot de încredere în Partidul Conservator în iunie, pe fondul criticilor privind organizarea unor petreceri în birouri guvernamentale, în timpul pandemiei, prin încălcarea regulilor antiepidemice.

    În ultimele zile, presiunile s-au intensificat, în condiţiile în care Boris Johnson este acuzat că l-a promovat pe deputatul Chris Pincher în funcţia de adjunct al grupului parlamentar conservator, deşi acesta este vizat de o anchetă privind presupuse agresiuni sexuale.

    În plus, miercuri, în cursul audierii în Parlament, premierul Boris Johnson a părut să confirme că în 2018, în timp ce era ministru de Externe, s-a întâlnit singur, fără a fi însoţit de alţi oficiali, cu Alexander Lebedev, un fost agent KGB care are legături cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi care este proprietarul publicaţiilor The Evening Standard şi The Independent. Întrebat dacă a avut vreo întâlnire privată în 2018 cu oligarhul rus Alexander Lebedev, Boris Johnson a declarat că nu îşi mai aminteşte exact, dar a părut să confirme. “Cred că probabil m-am întâlnit, dar trebuie să verific. M-am întâlnit cu el de câteva ori, dacă a fost când eram ministru de Externe, atunci, da”, a admis Boris Johnson.

    Această dezvăluire este de fapt “foarte gravă”, a declarat Nick Timothy, fost şef de cabinet la Downing Street, citat de Sky News.

    În Parlament, Boris Johnson a subliniat că nu intenţionează să demisioneze. Întrebat dacă este îmcrezător că va rămâne prim-ministru, el a răspuns: “Sigur”. De asemenea, Boris Johnson a exclus varianta convocării alegerilor parlamentare anticipate. “Sigur că exclud această opţiune. Cea mai apropiată dată a alegerilor este peste doi ani, în 2024, cred că este cel mai probabil termen pentru alegeri. Avem sarcini colosale şi avem un volum uriaş de treburi. Vom continua să ne facem treaba”, a afirmat Boris Johnson.

    Partidul Laburist (centru-stânga) şi Partidul Liberal-Democrat (social-liberal), aflate în opoziţie, cer convocarea imediată a alegerilor anticipate.

    Comitetul 1922, un organism al Partidului Conservator, intenţionează să modifice peste câteva zile regulamentul intern pentru a permite depunerea cu rapiditate a unei noi moţiuni de cenzură împotriva premierului Boris Johnson.

  • Surse: Boris Johnson va demisiona din funcţia de prim-ministru

     

    Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a vorbit cu preşedintele Comitetului 1922 al Partidului Conservator, Sir Graham Brady, şi a fost de acord să se retragă, urmând ca un nou lider conservator să fie numit până la conferinţa partidului din octombrie, a declarat o sursă din cadrul No 10, potrivit Sky News.

    Decizia vine după ce Michelle Donelan, proaspăt numită secretar pentru educaţie, a demisionat după doar 36 de ore în funcţie. De asemenea, cancelarul Nadhim Zahawi i-a spus premierului să „plece acum”, iar secretarul apărării, Ben Wallace, şi-a retras sprijinul.

    Premierul britanic Boris Johnson este aşteptat să demisioneze joi, biroul său precizând că va face o declaraţie în faţa ţării.

     

  • Oraşele americane afectate de marea demisie în masă majorează salariile chiar sub ameninţarea recesiunii

    Sectorul public încearcă să con­cureze cu angajatorii, menţinându-şi în acelaşi timp finanţele stabile pentru nesiguranţa viitoare, scrie Bloomberg.

    Oraşele americane majorează salariile şi oferă stimulente pentru a atrage şi reţine angajaţi pe fondul creşterii inflaţiei, chiar în condiţiile adâncirii riscului de recesiune. Ofi­cia­lii de stat şi locali se luptă să-şi consolideze echipele decimate de pandemie şi marea demisie în masă.

    „Au cu adevărat nevoie să an­ga­jeze pentru a-şi continua operaţiu­nile, dar trebuie să fie precauţi pentru a se asigura că pot suporta orice slujbe pe care le adaugă“, arată Emily Mandel, economist Moody’s Analytics.

    Inflaţia e la un maxim pe patru ani, iar pe fondul majorărilor de do­bânzi anunţate de Fed pentru stăvi­lirea creşterii preţurilor există trei din patru şanse ca SUA să intre în re­cesiune până la începutul anului 2024.

    În timpul pandemiei, administra­ţia Biden a oferit fonduri de 350 mili­arde dolari oraşelor, comitatelor şi statelor pentru a-şi stabiliza finan­ţele. Unele oraşe au folosit banii pentru retenţia angajaţilor, însă o nouă rundă de finanţare este puţin probabilă.

    Numărul locurilor vacante se situează aproape de niveluri record în cazul guvernelor de stat şi locale. Acestea au pierdut aproximativ 634.000 angajaţi faţă de februarie 2020.

    Potrivit directorilor HR din sectorul public, angajaţii eligibili îşi accelerează planurile de pensionare. Aceasta este o problemă deosebit de acută având în vedere că angajaţii din sectorul public sunt în medie cu trei, până la cinci ani mai în vârstă decât cei din sectorul privat.

    În trecut, planurile de pensii atrăgeau oamenii în sectorul public. Însă de-a lungul anilor, atractivitatea unor astfel de beneficii a scăzut pentru că multe localităţi şi-au restrâns planurile pentru controlul costurilor.

    Angajatorii privaţi dispun de resursele necesare pentru a devansa sectorul public la capitolul salarii. Şi totuşi, guvernele de stat şi locale încearcă să devină mai competitive la acest capitol.

    Între timp, unele guverne propun stimulente, iar multe municipalităţi analizează îndeaproape cum îşi definesc posturile în cadrul diverselor departamente, ceea ce ar putea duce la salarii mai mari pentru unele.

     

  • Chesnoiu demisionează de la Agricultură şi se autosuspendă din PSD

    „Nu am săvârşit nicio faptă de natură penală sau de corupţie şi mi-am desfăşurat mereu cu integritate şi cu dedicare activitatea mea executivă! În urma apariţiei în spaţiul public a unor suspiciuni cu privire la activitatea mea ministerială, am luat următoarele decizii: Le solicit tuturor deputaţilor din toate partidele vot pentru ridicarea imunităţii parlamentare, deoarece eu consider că suntem cu toţii egali în faţa legii şi vreau să am posibilitatea de a elimina orice potenţială suspiciune! Mă retrag din funcţia de ministru – nu vreau să planeze nicio suspiciune asupra activităţii mele guvernamentale”, scrie pe Facebook Adrian Chesnoiu.

    El anunţă că se autosuspendă din Partidul Social Democrat.

    „Vă mulţumesc tuturor celor care aveţi încredere în mine, în nevinovăţia mea şi în toate lucrurile bune pe care le-am făcut! Doamne ajută”, încheie Chesnoiu.

    DNA a anunţat joi că a transmis procurorului general al PICCJ referatul în vederea sesizării Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de ministrul Agriculturii Adrian Chesnoiu, deputat în Parlamentul României.

     

  • Dacian Cioloş şi alţi europarlamentari şi-au prezentat demisiile din USR

    „Din păcate, conducerea actuală a USR a îndepărtat partidul treptat, dar sigur de valorile şi promisiunile cu care noi, eurodeputaţii aleşi pe lista Alianţei 2020 USR PLUS, am cerut şi obţinut votul a 2 milioane de cetăţeni români în campania electorală din 2019. Nu vedem la conducerea USR nici dorinţa, nici maturitatea de a accepta greşelile trecutului şi de a schimba o direcţie care duce partidul spre irelevanţă politică. Nu mai girăm refuzul de a atrage şi promova competenţe (oameni şi idei) şi de a dezvolta organizaţia. Vedem un cerc restrâns de membri care îşi consolidează puterea internă prin mijloace politice neconforme cu valorile noastre şi ale electoratului reformist din România. Acest electorat aşteaptă răspunsuri”, susţin cei 5 europarlamentari într-o declaraţie comună.

    Cei cinci europarlamentari declanşează tot marţi înfiinţarea partidului REPER – Reînnoim Proiectul European al României – „o nouă iniţiativă politică de dialog şi interacţiune cu societatea şi comunitatea de afaceri, care să adune resurse umane şi soluţii pentru crizele şi provocările reale actuale din societatea românească: costul şi calitatea vieţii, securitatea energetică şi alimentară, statul de drept şi respectul pentru justiţie, transformarea climatică şi digitală”.

    Cei cinci europarlamentari rămân afiliaţi grupului Renew Europe din Parlamentul European.

    „Un proiect politic are datoria de a rămâne constant deschis către societate şi mediul de afaceri, de a căuta soluţii, de a răspunde nevoii de a coagula oameni şi resurse pentru pregatirea profesionistă a unei guvernări pentru 2024. Am înţeles nemulţumirile susţinătorilor noştri, vedem că guvernarea PNL-PSD nu reprezintă o soluţie şi că nu există o alternativă reală în actualele partide de opoziţie. Avem responsabilitatea de a crea această alternativă şi am decis înfiinţarea partidului REPER, pe care îl vom construi împreună cu cei care se vor alătura acestui demers”, spun cei 5 eurodeputaţi.

    Pe pagina partidului, www.partidulreper.ro, iniţiatorii admit că există în societate dezamăgire şi neîncredere în partidele politice, dar spun că nu este prea târziu pentru a o lua de la capăt.

    Dacian Cioloş a fost preşedintele USR, însă a demisionat la începutul lunii februarie, după ce fostul preşedinte, Dan Barna l-a acuzat pe acesta că vrea partidul „pe persoană fizică”.

  • Nu a mai suportat războiul lui Putin! Decizia luată de consilierul misiunii Rusiei la ONU. Ştirea a făcut înconjurul lumii

    Un consilier diplomatic al Rusiei la sediul Naţiunilor Unite din Geneva a anunţat luni că demisionează, în semn de protest faţă de intervenţia militară rusă în Ucraina, informează BBC News.

    “Deşi am asistat la numeroase evoluţii în materie de politică externă, nu am fost niciodată atât de ruşinat de ţara mea cum am fost pe 24 februarie”, când a fost lansată intervenţia militară în Ucraina, a afirmat Boris Bondarev.

    Dipomatul rus a denunţat “minciunile şi lipsa de profesionalism” din cadrul Ministerului de Externe de la Moscova şi l-a acuzat pe preşedintele Vladimir Putin de “crime împotriva poporului ucrainean” şi de “posibila cea mai gravă crimă împotriva poporului Rusiei”.

    În martie, Anatoli Ciubais, emisar special al Kremlinului pentru Relaţiile cu organizaţii internaţionale, a demisionat în semn de protest faţă de intervenţia militară în Ucraina şi a părăsit Rusia.

  • Care este poziţia BRD Pensii după sancţiunile de zeci de mii de lei ale ASF şi ridicarea aprobării, inclusiv pentru CEO: au fost luate imediat măsurile de remediere. CA-ul a demisionat iar noi administratori sunt în curs de numire

    Ziarul Financiar a solicitat BRD Pensii un punct de vedere după sancţiunile de zeci de mii de lei şi ridicarea aprobării, inclusiv pentru CEO, pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară le-a aplicat administratorului de fonduri de pensii în urma unui control.

    ASF spune că a constatat că directorul general şi membrii Consiliului de Administraţie al societăţii au încălcat regulile de guvernanţă corporativă şi cele privind evidenţa situaţiilor contabile ale administratorului. Astfel CEO-ul BRD Pensii, respectiv Alina Cecilia Andreescu, a fost amendată cu 100.000 de lei şi cu ridicarea aprobării pentru CEO.

    Mai multe detalii la acest link: https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/sanctiuni-precedent-piata-pensiilor-private-asf-amendeza-ceo-ul-brd-20826525

    “În sarcina directorului general s-au reţinut fapte contravenţionale privind efectuarea unor înregistrări în contabilitate, care nu au avut la bază documente justificative, nu au raţionament economic, contravin funcţionalităţii conturilor şi care nu reflectă situaţia reală a patrimoniului administratorului BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A”, spune ASF. Cele mai recente date ale ASF, cele de la martie 2022, arată active de 3,6 mld. lei pentru BRD Pensii şi un număr de 232.000 de participanţi.

    Mai jos poziţia integrală a BRD Pensii trimisă la solicitarea ZF:

    Recent au fost descoperite unele nereguli privind o serie de înregistrări contabile legate de conturile de cheltuieli generale ale BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private (SAFPP). Deţinerile participanţilor la fondurile de pensii administrate de SAFPP, precum şi activele acestora, care sunt păstrate la băncile depozitare şi sunt separate prin lege de fondurile proprii ale administratorului, nu sunt afectate în niciun fel de această situaţie.

    Au fost luate imediat toate măsurile necesare de remediere, inclusiv implementarea unor controale suplimentare şi declanşarea unei investigaţii interne. Toate autorităţile competente, precum şi acţionarii şi auditorii statutari, au fost sesizaţi în mod corespunzător. Atribuţiile persoanelor potenţial responsabile au fost suspendate.

    Membrii Consiliului de Administraţie au decis să demisioneze pentru a evita orice potenţial conflict de interese în timpul investigaţiei. Noi administratori sunt în curs de numire, sub rezerva validării Autorităţii de Supraveghere Financiară, în cadrul planurilor de succesiune ale companiei.

    Cu întreg sprijinul acţionarilor, activitatea BRD SAFPP se desfăşoară în mod normal, sub conducerea dlui Director executiv Florian Hănţilă.

     

     

  • Peste jumătate dintre români ar pleca de la job-ul actual dacă ar găsi un loc de muncă mai bine plătit, dar o mărire salarială reprezintă primul factor care i-ar face să reconsidere o eventuală demisie

    Românii au devenit mai curajoşi să facă schimbări în carieră, în contextul în care deficitul de candidaţi se adânceşte şi mai mult odată cu revenirea pieţei muncii la nivelul prepandemic, arată datele celui mai recent sondaj eJobs.

    Astfel, doar de la începutul acestui an până în prezent au fost publicate aproape 165.000 de locuri de muncă, cu 55% mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 71% mai multe comparativ cu 2020.

    În acest context, aproape 85% dintre respondenţi spun că fie îşi caută un job în acest moment, fie că ar accepta un loc de muncă mai bun dacă s-ar ivi oportunitatea, chiar dacă nu caută activ un nou loc de muncă.

    Întrebaţi de ce ar schimba actualul job, peste jumătate (52%) menţionează un salariu mai mare, în timp ce 16% ar alege un loc de muncă unde să poată evolua în carieră şi cu proiecte care să-i motiveze. În acelaşi timp, 15% ar schimba angajatorul pentru mai multă flexibilitate, iar 8,5% pentru mai multă stabilitate. De asemenea, 4,5% ar alege un job pentru mediul de lucru, manageri şi colegi, iar 4% pentru mai multe beneficii extrasalariale.

    „Reanimarea pieţei muncii a insuflat o doză suplimentară de curaj celor care aveau nemulţumiri legate de jobul curent. În acest moment, piaţa este clar în favoarea candidaţilor, ceea ce le oferă şi legitimitate la negociere atunci când îşi schimbă jobul, iar, pe de altă parte, pune companiile în mare dificultate în contextul unui deficit de talente galopant pe aproape toate domeniile şi industriile.”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din ţară.

    Ea precizează că în continuare factorul financiar primează: un salariu mai mare e principalul criteriu care i-ar determina pe români să facă o schimbare de job, dar în acelaşi timp, poate şi mai important e faptul că o mărire salarială reprezintă primul factor care i-ar face să reconsidere o eventuală demisie.

    “Dacă la începutul anului vorbeam despre The Great Resignation şi de candidaţi tot mai dispuşi să-şi dea demisia fără planuri de rezervă pentru că ştiu că piaţa e caldă, acum lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, ba din contră, curajul acestora pare tot mai mare”, spune Raluca Dumitra.

    Chiar şi acolo unde decizia de a părăsi o companie este luată, conform sondajului eJobs, există totuşi anumiţi factori care ar putea să îi întoarcă pe angajaţi din drum. Astfel, peste jumătate dintre români (55%) ar reconsidera decizia dacă ar primi o mărire de salariu la jobul actual. Cei mai mulţi dintre respondenţi (67%) nu şi-ar mai da demisia dacă li s-ar mări salariul cu minimum 20%.

    Un alt aspect interesant de luat în calcul în contextul revenirii la birou din ultima vreme e faptul că flexibilitatea e al doilea lucru care i-ar întoarce din drum pe angajaţii decişi să-şi dea demisia. Datele celui mai recent sondaj eJobs arată că românii îşi doresc tot mai mult să aibă controlul programului de lucru sau al locului de unde îşi desfăşoară activitatea, creşterea flexibilităţii la job fiind menţionată de 13% dintre respondenţi drept un motiv pentru care ar decide să rămână la locul curent de muncă.

    Dacă ne uităm la cum definesc românii creşterea flexibilităţii la actualul job, peste o treime din respondenţi doresc să păstreze programul de lucru tradiţional de 8 ore/5 zile pe săptămână, dar cu posibilitatea de a-şi alege intervalele de lucru. Aproape 25% şi-ar dori să poată să lucreze şi de acasă câteva zile pe săptămână, în timp ce peste 20% ar vrea să lucreze numai de acasă. În acelaşi timp, pe 17% din angajaţi scurtarea săptămânii de lucru la 4 zile i-ar întoarce din drum dacă ar fi hotărâţi să-şi dea demisia.

    „Candidaţii au devenit mai selectivi când vine vorba despre schimbarea locului de muncă, având în vedere că au la dispoziţie mai multe oportunităţi decât aveau în perioada pandemică. Deşi 59% dintre respondenţi sunt calculaţi şi fac schimbări profesionale doar când au un plan de rezervă, trebuie să ţinem cont că restul, adică 41%, preferă să nu stea la un job care îi nemulţumeşte, chiar dacă nu au o altă oportunitate pe masă pentru că au încredere că există suficiente joburi pentru nivelul lor de experienţă. E un procent enorm”, mai spune Raluca Dumitra.

    19% dintre respondenţi spun că aşteaptă să aibă mai multe oferte de job pe masă pentru a lua o decizie asumată, 14% spun că au acceptat întotdeauna o ofertă cu un salariu mai mare, iar 3% acceptă o ofertă de muncă imediat, de teamă să nu o piardă. Sondajul eJobs mai arată că 63% dintre români pun semnul egal între schimbarea jobului şi curaj, 23% asociază un loc de muncă nou cu pragmatismul şi 9,5% cu pasiunea, în timp ce doar 4,5% abordează procesul de schimbare a jobului cu timiditate ori plictiseală.

    Sondajul eJobs a fost derulat în perioada 15 aprilie – 5 mai 2022, pe un eşantion de 2.803 respondenţi.