BusinessMagazin

Tag: deficit

  • Teodorovici: Bugetul pe 2019 este construit pe un deficit de 2,55%

    De asemenea, ministrul Finanţelor a mai afirmat marţi, în cadrul unei discuţii cu presa, că bugetul este construit pe o creştere economică de 5,5%.

    „Nu afectează deloc (n.red. întârzierea bugetului), pentru că există un cadru legislativ pentru funcţionare, pe baza bugetului din anul anterior, chiar dacă nu s-a adoptat bugetul. De ce am întârziar? Pentru că discuţiile au fost destul de largi cu toţi actorii, Parlamentul a fost în vacanţă”, a mai spus Teodorovici.

    În noul buget, Sănătatea şi Educaţia vor primi mai multe resurse, iar Apărarea 2%, conform ministrului Finanţelor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România înregistra , în T3 2018, cel mai mare deficit guvernamental din UE

    Deficitul guvernamental a fost în România -3,8% din PIB în T1, şi -2,3% din PIB în T2.

     
    În UE deficitul guvernamental era 0,6% din PIB, în creştere faţă de 0,4% în trimestrul precedent, iar în zona euro indicatorul era 0,5% din PIB, în creştere de la 0,3% în T2.
     
    Excedent bugetar înregistrau 12 state membre.
     
    În UE 28 veniturile guvernamentale reprezentau 44,9% din PIB în T3, la acelaşi nivel cu trimestrul precedent, iar cheltuielile guvenamentale erau 45,5% din PIB, faţă de 45,3% din PIB în trimestrul precedent.

  • Deficit URIAŞ de forţă de muncă industria ospitalităţii. Ce soluţii există

    „Vorbim de ceva ani că dezvoltarea şi operarea eficientă în turism nu se poate face în condiţiile crizei (n.red. – de forţă de muncă) pe care o traversăm azi. Atunci încercăm să propunem către autorităţi o serie de soluţii, pentru că nu există o soluţie miraculoasă care să rezolve total această problematică a forţei de muncă. Trebuie un mix de soluţii, astfel încât abordate fiecare dintre ele să ne ajute să micşorăm, pentru că rezolvarea ei totală este iluzorie”, a afirmat Călin Ilie, care este şi directorul general al Ibis Continental Hotels România, miercuri, în cadrul unei întâlniri cu presa.
     
    Una dintre soluţii o reprezintă investiţiile în educaţie. Companiile din domeniu au investit în învăţământul dual, dar se aşteaptă la rezultate în doi – trei ani. Astfel, această investiţie nu este suficientă, fiind completată de alta din aceeaşi arie.
     
    „Am investit şi investim în relaţia cu liceele tehnologice de turism, dar, astăzi, în liceele tehnologice din turism, în număr de circa 200 de licee de turism în ţară, figurează undeva la 48.000 de elevi care, şi în cazul în care i-am aborda pe toţi, nu ar rezolva problema forţei de muncă din turism. Deficitul pe care-l estimăm noi se ridică la minimum 100.000 de persoane”, a precizat Ilie.
     
    În prezent, în industria ospitalităţii lucrează aproximativ 400.000 de persoane, conform datelor prezentate de Dragoş Petrescu, proprietarului grupului City Grill şi preşedintele Asociaţiei HORA.
     

  • Proiect al Ministerului Sănătăţii: Numărul locurilor la rezidenţiat ar putea creşte cu 300

    “Prin acest act normativ se modifică pct.VII subpunctul 4 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 131/2018 privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat şi pentru învăţământul superior de stat în anul şcolar/universitar 2018 – 2019, în sensul majorării cifrei de 5415 aferentă pentru pregătirea în rezidenţiat cu 300 locuri”, se arată în Hotârărea semnată de Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii şi Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei Naţionale.

    De asemenea, hotărârea mai prevede şi crearea condiţiilor pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale în special în zonele defavorizate, cum ar fi judeţele Călăraşi, Hunedoara, Tulcea, Vaslui, Harghita şi Covasna. Astfel, vor fi formaţi mai mulţi specialişti pentru monitorizarea sănătăţii populaţiei, pentru reducerea mortalităţii infantile şi pentru asigurarea cadrelor medicale în dispensarele şcolare sau serviciile de ambulanţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană solicită României măsuri de temperare a deficitului public

    Comisia a prezentat miercuri, în „Semestrul european, pachetul de toamnă: Consolidarea creşterii durabile şi favorabile incluziunii”, priorităţile economice şi sociale ale UE pentru 2019, document în cadrul căruia prezintă avize privind planurile bugetare. Pachetul confirmă existenţa unei situaţii deosebit de grave de neconformitate cu Pactul de stabilitate şi de creştere în cazul Italiei; Grecia este integrată pentru prima dată în semestrul european, spune comisia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PwC: România pierde anual peste 6 miliarde de Euro din TVA necolectată

    La nivelul UE, valoarea pierderilor de TVA s-a ridicat la 147,1 miliarde EURO, ceea ce reprezintă un deficit de încasare a TVA de 12,3%, potrivit unui comunicat de presă al PwC.

    Toate cele 6 state din Europa Centrală şi de Est (ECE), respectiv Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Estonia şi Slovacia, s-au confruntat, în continuare, cu niveluri ridicate ale deficitului de TVA, care variază între 7% în Estonia şi 35,88% în România. În celelalte state ECE, nivelul deficitului de TVA a fost 13,33 în Ungaria, 14,19% în Republica Cehă, 20,80% în Polonia şi 25,68% în Slovacia.

    Anual, Comisia Europeană monitorizează deficitul de încasare a TVA* (”VAT Gap”) înregistrat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, indicator calculat ca diferenţa dintre veniturile din TVA preconizate şi suma colectată efectiv. În cel mai recent studiu** publicat de Comisia Europeană se analizează situaţia colectării TVA la nivelul anului 2016.

    În anul 2016, România s-a situat din nou pe ultimul loc în privinţa gradului de colectare de TVA dintre toate statele membre UE cu un deficit de încasare a TVA de 35,88%. Îngrijorător este că deficitul de încasare a taxei pe valoare adăugată a crescut în 2016 faţă de nivelul înregistrat în 2015 în România, în timp ce majoritatea statelor membre au înregistrat scăderi ale acestui indicator. Cea mai bună performanţă a fost înregistrată de vecinii bulgari. Potrivit studiului publicat de Comisia Europeană, deşi cota standard de TVA a fost redusă în România în anul 2016 de la 24% la 20%, neconformarea în materie de TVA a crescut, contribuind în mod negativ la deficitul de încasare a TVA.

    În ultimii ani, unele ţări UE au introdus diverse programe de reformă şi modernizare a administraţiilor fiscale, cum ar fi analiza tranzacţiilor în timp real, facturarea electronică obligatorie sau protocolul SAF-T, care au condus la sporirea gradului colectării TVA.

    „La nivelul întregii Uniuni Europene sunt 6 ţări care au înregistrat în anul 2016 un decalaj de încasare a TVA mai mare decât în anul 2015. România este singura din regiunea Europei Centrale şi de Est, cu excepţia ţărilor Baltice, în această situaţie, de aceea considerăm că este foarte important ca ţara noastră să urmeze buna practică a altor state în ceea ce priveşte informatizarea interacţiunii cu contribuabilii. Opţiunea ANAF pentru implementarea unor metode moderne de colectare a TVA cu ajutorul tehnologiilor IT, ar crea premisele unei normalităţi şi ale unei evoluţii ascendente a gradului de colectare nu doar pe termen scurt, ci şi pe termen mediu şi lung, aşa cum îşi doresc atât ANAF, cât şi contribuabilii corecţi”, spune Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de taxe şi consultanţă juridică, PwC România.

  • Studiu CE: România a înregistrat în 2016 cel mai ridicat deficit de TVA din UE, de 35,88%

    Ţara noastră a fost urmată de Grecia, cu un nivel al deficitului de TVA, deficit care indică diferenţa dintre veniturile din TVA preconizate şi suma colectată efectiv, de 29,22%, iar pe a treia poziţie s-a clasat Italia, cu un nivel de 25,90%. Cele mai mici deficite de TVA au fost observate în Luxemburg (0,85%), Suedia (1,08%) şi Croaţia (1,15%).

    În plus, spre comparaţie, în 2016, Polonia consemna un deficit de TVA de 20,80%, Bulgaria de 13,56%, Cehia de 14,19%, Ungaria de 13,33% şi Slovacia de 25,68%, în timp ce media de la nivelul UE a fost de 6,78%, mai reiese din studiu CE. În ansamblu, jumătate din statele membre ale UE au înregistrat un deficit de TVA de sub 9,9%, se menţionează în studiu CE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: În perioada 2000-2017, România şi-a triplat deficitul extern în comerţul cu mărfuri

    În anul 2000, ţara noastră importa mărfuri de 8,6 miliarde de euro, pentru ca în 2017, să importăm în valoare de peste 69,1 miliarde de euro. În privinţa exporturilor, acestea au însumat în anul 2000 în jur de 5 miliarde de euro, ajungând ca 17 ani mai târziu ţara noastră să trimită către restul lumii mărfuri de 57,2 miliarde de euro.

    În privinţa comerţului cu mărfuri dintre Uniunea Europeană şi restul lumii, între 2000 şi 2012 a existat un deficit, această situaţie schimbându-se însă în 2013, când a existat un excedent de 42 miliarde de euro, surplusul ajungând să atingă în 2017 puţin peste 137 de miliarde de euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertisment DUR din partea HR-ului pentru angajatori. Vin vremuri grele în recrutare

    Peste 3,6 milioane de români au plecat la muncă în străinătate în ultimele două decenii, iar fenomenul migraţiei externe continuă să afecteze piaţa muncii din România.

    În acelaşi timp, economia a ajuns la un număr de peste 4,9 milioane de salariaţi – record al ultimilor 20 de ani – iar companiile continuă să facă noi angajări, însă nu găsesc candidaţi.
     
    „Efectivul de angajaţi a crescut cu 7% în ultimii 10 ani, de la 4,718 milioane în 2009 la 4,94 milioane de persoane în 2018 (iunie). Creşterea nu e rea, având în vedere exodul românilor plecaţi la muncă în afară, dar, exact din acest motiv, ne aşteaptă timpuri grele pe recrutare. Deja suntem a două ţara din lume, după Japonia, la capitolul deficit de personal (conform Manpower Talent Shortage Survey 2018), în «urcare» locul 3, deci mai rău“, a explicat Sorin Faur, fondator al companiei de consultanţă în resurse umane Academia de HR.
     

  • Deficitul comercial al Statelor Unite cu China a crescut în semestrul I, în ciuda taxelor vamale

    Puse laolaltă însă, deficitele comerciale înregistrate în intervalul 1 ianuarie – 30 iunie trec de 185 de miliarde de dolari. Această valoare este mai mare decât cea a primului semestru din 2017, care a fost de aproximativ 170 de miliarde de dolari. Este, de asemenea, mai mare şi decât deficitul de pe primul semestru al anului 2016.

    Această evoluţie a avut loc în ciuda taxelor vamale impuse Statelor Unite Chinei în lunile anterioare.

    Şi în situaţia în care tendinţa actuală se menţine şi în al doilea semestrul, deficitul comercial al Statelor Unite cu China ar putea fi chiar mai mare decât cele înregistrate în anii precedenţi. Anul trecut, de exemplu, deficitul total a fost 375,5 miliarde de dolari. Cel din 2016 a fost de 346,9 miliarde de dolari, iar cel din 2015 a totalizat 367,3 miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.