Tag: decoratiuni
-
IKEA România a înregistrat anul trecut venituri de 90 de milioane de euro şi a trecut pe profit după doi ani de pierderi
Compania suedeză de retail mobilier şi decoraţiuni IKEA a înregistrat în 2014 venituri de 394,4 milioane de lei (cca. 90 de milioane de euro) şi un profit net de 11,3 milioane de lei (circa 2,5 milioane de euro), potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Anul trecut a fost astfel primul în care compania a trecut pe profit după doi ani de pierderi. În 2013, valoarea pierderilor înregistrate de companie era de 500.000 de euro.Compania a lansat anul trecut serviciul de comenzi online, prin intermediul căruia a înregistrat un total de 32.794 comenzi făcute de clienţi din toată ţara, reprezentând 7% din vânzările totale ale companiei. Din comenzile plasate până la 30 iunie 2015, majoritatea produselor comandate online au fost piese de mobilier (80%). Iar de la începutul lui iunie, cei interesaţi pot comanda online inclusiv produsele fragile (farfurii, pahare, ghivece etc.).După un an de la lansarea serviciului de comenzi online, compania a anunţat reducerea preţului pentru serviciul de colectare a produselor atât în magazin, cât şi pentru comenzile online de la 49 lei la 29 lei. De asemenea, preţul transportului către Bucureşti şi judeţele Ilfov şi Prahova va scădea de la 1 leu la 0,75 lei pe kilogram, pentru comenzile plasate în magazin şi online. Clienţii vor beneficia de aceste modificări începând cu 14 iulie. -
Povestea oraşului în care s-a inventat afacerea decoraţiunilor de Crăciun
Bogaţia minereurilor din fier din zonă au ajutat de asemenea la dezvoltarea acestei mici industrii care, datorită acestor ingrediente naturale şi optimismului locuitorilor, a dat naştere la Glashutten – cabanele în care se fabrifcă sticla prin meşteşuguri tradiţionale şi care împânzesc în prezent oraşul.
Cu mai mult de patru secole în urmă, familia Greiner a ajuns să prospere de pe urma uneia dintre aceste mici afaceri. La sfârşitul anilor ‘50, Hans Greiner şi Christoff Mueller au pus bazele afacerii lor cu decoraţiuni din sticlă în Lauscha, după ce au obţinut o licenţă de la Ducele Saxe-Coburg-ului, Johann Casimir.
În perioada respectivă, sticla era scumpă şi era destinată aristocraţiei, Veneţia şi Germania având o tradiţie puternică de comerţ cu produse precum paharele din sticlă veneţiană. Sticlăria pictată oferea o alternativă mai populară, iar treptat sticla a început să fie folosită zilnic, chiar şi de populaţia mai săracă.
Unul dintre produsele Griener & Mueller erau ghirlandele cu mărgele din sticlă cu care se împodobeau copacii în sezonul de iarnă. Înainte de invenţia lor, “das lametta” sau beteala era făcută din fâşii de argint. Problema lor era că răspândeau în aer acid sulfuric, spre deosebire de mărgelele din sticlă, deloc toxice.
Piaţa pentru produsele din sticlă de la Lauscha s-a extins în secolul al XVII-lea, când fiii lui Mueller au construit o fabrică, în 1607, în timp ce alţi producători de sticlă din regiune au format fraternităţi pentru a cumpăra pământ şi resursele pe care le cerea industria. Până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, cererea crescuse şi “glasshutten” erau răspândite în tot oraşul. Meşteşugarii produceau pahare, sticle, mărgele şi ochi de păpuşi. Tradiţiile germane începuseră să fie exportate, în special cea legată de “Tannenbaum” — bradul de Crăciun. Acesta a fost importat mai întâi de nobilimea engleză, există consemnări despre «un brad imens, de crengile căruia atârnau dulciuri, fructe şi jucării, aranjate cu gust, luminate de mici lumânări din ceară » aflat în 1800 la aşezământul reginei. Prinţesa Victoria s-a bucurat de un copac cu ornamente la Kensington Palace în 1832, iar un moment important a fost în 1848, când o poză din Illustrated London News îi prezentau pe Victoria şi pe Prinţul Albert în jurul bradului de Crăciun, sub care se aflau cadouri.
În această perioadă Hans Greiner, descendent al primului Greiner, a început să facă ornamente din sticlă în formă de alune şi fructe, în scopul decorării brazilor de Crăciun. Totuşi, consemnările despre globurile rotunde au început să existe din 1847: acestea erau făcute prin inserarea unui tub fierbinte din sticlă în argilă, al cărui termen în germană este « kugel », procedeu folosit în continuare astăzi.
Imigranţii germani din Pennsylvania şi Ohio au început să cumpere brazi pentru casele lor americane în secolul al XVIII-lea, dar se spune că un reverend din Williamsburg, Virginia, ar fi decorat pentru prima oară un brad de Crăciun cu nuci poleite, lumânări şi ghirlande din popcorn. Globurile din sticlă nu apăruseră încă, dar piaţa transatlantică avea potenţial pentru Lauscha. Cel care a văzut această oportunitate este tânărul de 28 de ani Frank Woolworth. În 1880, un călător german a vizitat magazinul său din Lancaster, Pennsylvania şi i-a oferit câteva ornamente din Lauscha. Woolworth credea că acestea nu vor avea succes pentru că nu aveau nicio utilitate practică. Totuşi, a acceptat să încerce să le vândă şi a reuşit să ajungă la un profit de 4,32 dolari într-o singură zi.
După mai bine de un secol, Lauscha îşi revine în comerţul cu ornamente inundat în ultimii ani de ornamentele ieftine fabricate în China. Produsele făcute manual trebuie să inoveze şi să se orienteze pe piaţa premium. În 2008, Krebs Glas Lauscha a creat un glob cu aur şi diamante care valora 20.000 de lire, iar anul următor, Hallmark din Regatul Unit a răspuns cu unul ce a ajuns la valoarea de 82,000 de lire sterline. Recordurile continuă pe această piaţă – pentru că producţia de globuri de Crăciun este o afacere serioasă, la fel de competitivă ca oricare alta.
-
Reduceri de până la 50% la Mobexpert în perioada Black Friday
Produsele cu preţuri reduse vor fi postate pe site-ul www.mobexpert.ro şi pe pagina de Facebook Mobexpert începând cu 17 noiembrie, fiecare magazin pregătind clienţilor şi alte oferte tentante.
“Succesul ȋnregistrat anul trecut în campania Black Friday, când sute de decoraţiuni au fost vândute cu reduceri de 50%, ne-a ȋncurajat ca în 2014, pe lângă discounturi similare la decoraţiuni, să oferim reduceri importante şi pieselor sau garniturilor de mobilier”, a declarat Dan Şucu, fondatorul Mobexpert.
Şi Mobexpert Outlet, singurul magazin dedicat ofertelor speciale, va oferi reduceri de 70% la o gamă variată de decoraţiuni, iar pentru mobilier va majora discounturile deja excepţionale la sute de modele. Reducerile vor fi valabile ȋn perioada 21-23 noiembrie în magazinul situat în Bucureşti, poseaua Fabrica de Glucoză, nr. 21.
“Pe lângă surprizele frumoase pe care le pregăteşte clienţilor la nivelul produselor şi discounturilor, în 2014 Mobexpert Outlet vine cu ceva în plus: dublarea spaţiului magazinului şi, implicit, extinderea varietăţii colecţiei. Uriaşa ofertă suplimentară de piese de mobilier şi de decoraţiuni, toate cu reduceri extraordinare, transformă Mobexpert Outlet într-o destinaţie de neratat atât de Black Friday cât şi în orice alt moment”, a afirmat Iulian Toma, directorul Mobexpert Outlet.
Grupul Mobexpert a fost înfiinţat în 1993 şi este o companie 100% românească, deţinută de antreprenorul Dan Şucu. Este liderul pieţei româneşti de mobilier şi decoraţiuni, prin cele două mărci ale sale: Mobexpert – hipermagazine şi magazine de mobilier pentru casă şi decoraţiuni şi Mobexpert Office – mobilier pentru birou şi colectivităţi. Reţeaua regională a Mobexpert numără, în prezent, peste 30 de hipermagazine şi magazine. În România, reţeaua cuprinde hipermagazine în Bucureşti, Braşov, Suceava, Piteşti, Sibiu, Iaşi şi Oradea şi alte peste 20 de magazine de mai mici dimensiuni. În afara României, primul hipermagazin cu mobilier de casă şi decoraţiuni a fost inaugurat la Sofia, în 2007. Mobexpert Office este prezent, din 2005, cu magazine proprii în Sofia (Bulgaria) şi în Belgrad (Serbia). Grupul Mobexpert are 2.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de aproximativ 115 milioane euro. Grupul Mobexpert deţine, de asemenea, opt fabrici de mobilă care produc pentru piaţa românească şi pentru export. Grupul Mobexpert include un singur magazin dedicat ofertelor speciale: Mobexpert Outlet, situat în Bucureşti, Şoseaua Fabrica de Glucoză, nr 21.
-
Vreţi veselă de 10.000 de lire? Încercaţi marca Zaha Hadid (GALERIE FOTO)
O astfel de colecţie este cea recent anunţată de cunoscutul magazin londonez Harrod’s, ce cuprinde obiecte decorative şi veselă create de celebra arhitectă Zaha Hadid, notează The Independent. Printre articole se numără un platou ce costă aproape 10.000 de lire sterline, un set de şah de aproape 5.000 de lire, sfeşnice, vaze şi ceşti.
-
Ultima modă: telefoanele retro
Decoratorii de interioare susţin că vechile aparate telefonice cu disc sau butoane, vesel colorate sau sobre, dau o notă de eleganţă aparte încăperilor unde se află, motiv pentru care sunt căutate de oameni de afaceri, creatori de modă sau comercianţi de opere de artă.
Unii clienţi caută telefoane vechi, de bachelită, din perioada Art Deco, atent recondiţionate, sau ceva mai noi, din anii ’60-‘70 ori unele care să semene cu aparatele din anumite filme de altădată şi recunosc că le face mai mare plăcere să le folosească pe acestea decât telefoanele mobile moderne, în parte şi datorită calităţii mai bune a acusticii convorbirilor.
-
Culmea luxului: dressingul cu trei etaje (GALERIE FOTO)
Proiectul a costat-o nici mai mult, nici mai puţin de 500.000 de dolari, scrie Houston Chronicle. La fiecare nivel al uriaşului dressing de 300 mp se poate ajunge pe o scară în spirală şi se pot admira pantofi, genţi, haine, pălării şi parfumuri frumos aşezate pe categorii.
Deşi criticii nu au întârziat să apară, întreprinzătoarea îşi justifică investiţia afirmând că dressingul ei este un loc foarte potrivit pentru organizarea de strângeri de fonduri pentru opere caritabile şi că invitatele ei care donează bani se simt foarte bine la evenimentele găzduite acolo.
-
Cum să arăţi că ai carte: ai auzit de “blooks”? (GALERIE FOTO)
Aceste pseudocărţi, numite de unii colecţionari “blooks” (de la “book” – carte şi “look” – aspect) există de sute de ani, fiind destul de căutate de cei care-şi permit să le aibă. Blook-urile sunt de diverse dimensiuni şi culori, fiind confecţionate dintr-o varietate de materiale, de la carton şi piele la granit, ardezie, ceramică, ghips, ceară sau săpun ori plastic şi pot fi pline sau goale în interior, scrie New York Times.
Potrivit specialistei Mindell Dubansky de la Muzeul de Artă Metropolitan, blook-urile pot fi lucrate cu mai mult sau mai puţină atenţie în privinţa imitării cărţilor, unele având doar forma de carte şi cotorul aferent, iar altele având până şi margini de pagini. De-a lungul timpului li s-au dat diferite întrebuinţări, cum ar fi sticle de băutură, ca aceea care i-a aparţinut dramaturgului, actorului şi compozitorului Noel Coward, ce se poate admira la Victoria and Albert Museum din Londra, ori trusa de lucru de mână care i-a aparţinut familiei celebrului circar P.T. Barnum, expusă la Barnum Museum din Bridgeport, Connecticut.
Alte blook-uri sunt întrebuinţate pe post de sculpturi, prespapieruri, puşculiţe, coşuri de gunoi, călimări, cutii de ţigări ori reportofoane sau chiar conserve de sardele şi pot costa şi peste o mie de dolari, ca în cazul unui blook confecţionat în secolul al XVIII-lea, care ascundea între coperte o cutie de ceai.
-
Noua modă în decoraţiuni: ciudăţenii din ceramică
Soluţia vine, scrie Wall Street Journal, de la artiştii capabili să realizeze obiecte stranii din ceramică ori sculpturi, inspirate de forme şi vietăţi din natură, combinate cu o mare doză de originalitate. Se caută, spun cei implicaţi în comercializarea unor astfel de obiecte, articolele unicat, lucrate manual de artişti, cum ar fi vaze semnate David Wiseman, ce seamănă cu o combinaţie de ou de struţ şi o bucată de cuarţ ori vase de ceramică cu protuberanţe ce le dau un aspect de plante marine, lucrate de Sandra Davolio.
Alţi artişti căutaţi sunt fraţii gemeni Nikolai şi Simon Haas din Los Angeles, care de multe ori îşi caută inspiraţia în adâncul oceanului, unde filmează anemone de mare sau alte vietăţi, iar lucrările lor stranii, de la vaze la piese de mobilier, combină elemente de siluete umane şi animaliere cu forme de ciuperci sau faună şi floră subacvatică.
Cu cât mai multă muncă manuală necesită un obiect decorativ cu atât mai mult este el apreciat în prezent, susţin experţii. La mare căutare sunt, de pildă, craniile de animale lucrate în porţelan de către compania newyorkeză Beetle&Flor ori creaţiile artistei japoneze Junko Mori, ce amintesc de flori sau de arici de mare, acoperite cu argint încălzit şi stropit cu acid de mai multe ori până devine alb strălucitor.
-
Lumea acvatică a lui Lalique (GALERIE FOTO)
L-au atras în special peştii, caii de mare, lebedele, ţestoasele, nuferii, broaştele sau libelulele, dar şi sirenele sau nimfele, lucru pe care şi-l propune să-l dovedească o expoziţie intitulată “Lumea acvatică a lui Lalique”.
Expoziţia, scrie Wall Street Journal, este găzduită de Muzeul Lalique din Alsacia, Franţa, până în noiembrie şi reuneşte 180 de lucrări: desene, bijuterii, vaze şi obiecte decorative realizate de artistul însuşi şi de succesorii săi, care azi creează sub brandul Maison Lalique.
-
Şi cristalele au nevoie de rebranding (GALERIE FOTO)
Cristaleriile recurg la colaborări cu designeri, artişti sau arhitecţi celebri ai zilelor noastre pentru colecţiile lor, scrie The Telegraph. Casa franceză Baccarat, spre exemplu, a colaborat cu designerii Philippe Stark sau Jaime Hayon pentru găsirea unei soluţii de încorporare a cristalului în mobilierul modern, iar artişti ca Jeff Koons i-au proiectat candelabre şi veselă. Compania a ales să-şi marcheze ce-a de-a 250-a aniversare prin lansarea unui set de şah creat de firma japoneză de design Nendo, ca omagiu la adresa capetelor încoronate care i-au fost clienţi de-a lungul istoriei sale.
Casa austriacă Lobmeyr a făcut echipă cu Poetic Lab pentru a crea gama Ripple Light (“lumină vălurindă”), mici corpuri de iluminat închise în sticlă vălurită care proiectează pe pereţi umbre ce seamănă cu ape curgătoare.
La rândul său, casa Lalique a înfiinţat Lalique Maison pentru a îmbina experinţa sa în producţia de obiecte de cristal cu decoraţiunile interioare şi a apelat la la arhitecta Zaha Hadid, care i-a creat o serie de vaze. Compania are în plan şi o reîntoarcere la bijuterii de lux şi sticluţe de parfum.
Casa irlandeză Waterford nu se mai mulţumeşte nici ea cu producţia de candelabre: după realizarea globului de cristal din Times Square din New York a trecut la o gamă de obiecte de colecţie semnate de artişti ca John Rocha sau Jo Sampson. Acesta din urmă a dat viaţă colecţiei Sampson Couture, ale cărei componente, confecţionate din cristal, aramă şi lemn, au fost produse în serii de câte numai cincizeci de exemplare.