BusinessMagazin

Tag: decizie

  • Încă o lovitură pentru Credit Suisse: Creditorul elveţian e obligat să plătească 926 de milioane de dolari fostului prim-ministru al Georgiei. Decizia vine cu puţin timp înainte ca UBS să finalizeze procesul de preluare a fostului rival

    Credit Suisse a fost obligată de un judecător din Singapore să plătească 926 de milioane de dolari fostului prim-ministru georgian Bidzina Ivanishvili, o ultimă lovitură dată băncii înainte ca UBS să finalizeze procesul de preluare, raportează Financial Times.

    Ivanishvili, care este cel mai bogat om din Georgia, a câştigat deja un proces împotriva băncii elveţiene în Bermuda anul trecut, în care a primit 607,5 milioane de dolari.

    Disputa miliardarului cu Credit Suisse datează din 2011, când fostul prim-ministru a devenit victima unui bancher care a fraudat unele dintre cele mai sensibile conturi ale creditorului elveţian.

    Timp de mai bine de un deceniu, bancherul Credit Suisse, Patrice Lescaudron, a fraudat conturile unor clienţi ai băncii – printre care se numără şi Ivanishvili, alături de oligarhul rus Vitaly Malkin – finanţându-şi un stil de viaţă somptuos, cu case de lux, maşini sport şi ceasuri scumpe.

    Banca a susţinut vreme îndelungată că Lescaudron – care a fost condamnat penal în 2018 şi a murit prin sinucidere în 2020 după o eliberare anticipată – a fost un operator corupt de mare succes care a lucrat neîncetat pentru a-şi ascunde activitatea ilegală de superiorii şi colegii săi. Procesul împotriva lui Lescaudron a constatat că banca a fost o parte vătămată a întregului şir de infracţiuni.

    Vineri, un judecător de la Tribunalul Comercial Internaţional din Singapore a ordonat filialei locale a Credit Suisse să plătească 926 de milioane de dolari lui Ivanishvili, din care se scad 79 de milioane de dolari pe care banca îi plătise anterior.

    În urma hotărârii, Credit Suisse a declarat că „decizia publicată astăzi este greşită şi ridică o serie de probleme juridice foarte grave”.

    Disputa cu Ivanishvili se numără printre numeroasele bătălii juridice care au planat asupra Credit Suisse în ultimii ani. UBS a pus deoparte 4 miliarde de dolari pentru a acoperi problemele de reglementare şi litigiile în care Credit Suisse este implicată.

    Preluarea de către UBS a rivalului său elveţian ar putea fi finalizată încă de săptămâna viitoare, după ce autorităţile de reglementare antitrust din UE au trimis joi aprobarea pentru încheierea tranzacţiei.

  • Marcel Boloş, decizie pentru milioane de români! Se dau noi ajutoare gratuite la nivel naţional

    Ministrul Investiţiilor şi proiectelor Europene, Marcel Boloş, a anunţat recent că persoanele vulnerabile care au primit sprijin pentru plata facturilor la încălzire vor beneficia, gratuit, de reabilitarea termică a locuinţelor.

    Marcel Boloş, decizie pentru milioane de români! Se dau noi ajutoare gratuite la nivel naţional
    Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care se introduc noi reglementări în domeniul proiectelor finanţate din fonduri europene, pentru a atrage cele 5 miliarde de euro ce mai pot fi atrase din perioada de programare 2014-2020, dar şi pentru a asigura accesul rapid, facil şi transparent la fondurile Politicii de Coeziune aferente perioadei 2021-2027, în valoare de 46 miliarde de euro.

    „Continuăm eforturile pentru a ne asigura că România beneficiază de întregul buget aferent perioadei 2014 – 2020 pus la dispoziţie prin politica de coeziune pentru a duce la bun sfârşit proiectele de infrastructură, care reprezintă o prioritate strategică pentru România. În acest sens, am adoptat astăzi noi reglementări care să răspundă situaţiilor identificate în cursul procesului de implementare a proiectelor, astfel încât să eliminăm riscul întârzierii acestora şi să ne asigurăm că cele 5 miliarde de euro pe care le mai avem la dispoziţie sunt folosite pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale românilor şi pentru a sprijini economia, cu accent pe specializare inteligentă, cercetare şi inovare”, a declarat Marcel Boloş, potrivit unui comunicat MIPE.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Majoritatea bancherilor au rămas în turnul de fildeş şi au tăcut după decizia ANPC privind amenzile pentru calculul ratelor. Doar două bănci din cele 11 sancţionate de ANPC au reacţionat ieri, susţinând că respectă legea în procesul creditării şi rambursării creditelor şi vor contesta sancţiunea ANPC

    Majoritatea bancherilor au rămas în turnul de fildeş şi au preferat să tacă după decizia Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) privind amenzile de 550.000 de lei pentru calculul ratelor.

    ♦ ING Bank România a transmis că a acţionat şi acţionează strict cu respectarea cadrului legal, modalităţile aplicate de rambursare a creditelor fiind prevăzute de legislaţia în vigoare. „Suntem în curs de analiză a procesului verbal primit de la ANPC şi urmează să contestăm această sancţiune“, a transmis ING Bank pentru ZF l Şi OTP Bank România susţine că respectă prevederile legale în ceea ce priveşte condiţiile de creditare. „În urma analizei procesului verbal primit de la ANPC, vom contesta sancţiunea dispusă, urmând ca instanţa de judecată să decidă calea de urmat“, a transmis OTP Bank pentru ZF.

    Majoritatea bancherilor au rămas în turnul de fildeş şi au preferat să tacă după decizia Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) privind amenzile de 550.000 de lei pentru calculul ratelor.

    Doar două bănci din cele 11 sancţionate de ANPC au reacţionat ieri explicând că respectă legea în procesul creditării şi rambursării creditelor şi vor contesta sancţiunea ANPC.

    ANPC a anunţat marţi 16 mai că a amendat 11 bănci cu 550.000 de lei pentru practici înşelătoare de calcul al ratelor. La cei 11 operatori economici financiari bancari din România verificaţi până acum ANPC spune că a identificat „fapte contravenţionale“, respectiv „practici comerciale înşelătoare săvârşite de aceştia cu privire la modul de calcul al ratelor, prin faptul că, pe graficul de rambursare, rata era compusă, în primii ani, 25% din soldul principal de rambursat şi 75 % dobândă“. Prin această modalitate de calcul, consumatorii plăteau, de fapt, preponderent dobândă, conform informaţiilor transmise de ANPC.

    Potrivit ANPC, cei 11 operatori eco­nomici sancţionaţi sunt ING Bank, First Bank, Credite Europe Bank, OTP Bank, Alpha Bank, BT, Raiffeisen Bank, BCR, Patria Bank, UniCredit Bank şi BRD.

    Băncile sancţionate de ANPC au primit cu siguranţă de la această autoritate procesele verbale de constatare pe baza cărora puteau să transmită puncte de vedere.

    ANPC nu le-a transmis încă bancherilor şi ordinul oficial care stabileşte exact cum ar trebui să arate noile grafice de rambursare, respectiv când şi cum ar trebui aplicat acest ordin al ANPC. Iar în perioada următoare ar putea avea loc întâlniri şi discuţii între bancherii şi reprezentanţii ANPC pe această temă, după cum spun surse apropiate discuţiilor. Cert este că soluţionarea contestaţiilor băncilor în instanţele de judecată durează. Iar în cazul în care băncile ar trebui să modifice în perioada următoare contractele şi graficele de rambursare pentru clienţii vechi cu credite ipotecare, procesul de creditare nouă ar putea să fie blocat o perioadă.

    Pe lângă cele 11 amenzi în valoare de 550.000 lei, comisarii ANPC au propus emiterea unor noi grafice de rambursare, atât pentru creditele aflate în curs, cât şi pentru cele viitoare, unde principalul creditului datorat să fie achitat de către consumatori în rate egale, pe întreaga perioadă de creditare, în raport cu dobânda aferentă creditului.

    ING Bank România a transmis ieri la solicitarea ZF că a acţionat şi acţionează strict cu respectarea cadrului legal, modalităţile aplicate de rambursare a creditelor fiind prevăzute de legislaţia în vigoare.  „Suntem în curs de analiză a procesului verbal primit de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi urmează să contestăm această sancţiune“, a transmis ING Bank pentru ZF.

    Şi OTP Bank România†susţine că respectă prevederile legale în ceea ce priveşte condiţiile de creditare. „Œn urma analizei procesului verbal primit de la ANPC, vom contesta sancţiunea dispusă, urmând ca instanţa de judecată să decidă calea de urmat“, a transmis OTP Bank la solicitarea ZF.

    Legat de cadrul legislativ în sfera creditării ipotecare, în 2016 a intrat în vigoare în România o nouă ordonanţă privind creditarea ipotecară, la care a contribuit atunci şi ANPC – OUG 52/2016 -, care a modificat OUG 50/2010. OUG 52/2016 a transpus o directivă europeană, respectiv Directiva 17/2014 privind privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale.

    Băncile sancţionate de ANPC au primit procesele verbale de constatare privind amenzile de 550.000 de lei pentru calculul ratelor. ANPC nu le-a transmis încă bancherilor şi ordinul oficial care stabileşte exact cum ar trebui să arate noile grafice de rambursare, respectiv când şi cum ar trebui aplicat acest ordin al ANPC. Iar în perioada următoare ar putea avea loc întâlniri şi discuţii între bancherii şi reprezentanţii ANPC pe această temă, după cum spun surse apropiate discuţiilor. Cert este că dacă băncile contestă în instanţă amenzile ANPC soluţionarea contestaţiilor durează.

     

  • BNR menţine dobânda de politică monetară la 7%, inflaţia va scădea, iar evoluţia economică merge peste aşteptări. “Rata anuală a inflaţiei va continua probabil să scadă pe o traiectorie aproape similară celei previzionate anterior, coborând la nivelul de o cifră în T3/2023”

    Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de miercuri, 10 mai, a decis menţinerea retei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an.

    De asemenea, BNR a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an.

    Conducerea Băncii Naţionale a mai decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.

    La nivel internaţional, Banca Centrală Europeană (BCE) a decis recent să majoreze dobânda cu doar 0,25 puncte procentuale (pp), până la 3,25%, alăturându-se astfel deciziei FED (Rezerva Federală; SUA), care a crescut dobânda de referinţă tot cu doar 0,25 pp, cele două mari bănci centrale considerând că inflaţia a intrat pe un trend descendent şi începând să fie mult mai atente şi la nivelul creşterii economice şi la evoluţia creditării.

    Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară:

    “Rata anuală a inflaţiei a scăzut semnificativ în luna martie 2023, coborând la 14,53 la sută, de la 15,52 la sută în februarie, în principal pe fondul diminuării preţului combustibililor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Pe ansamblul primelor trei luni ale anului, rata anuală a inflaţiei s-a redus astfel considerabil (de la 16,37 la sută în decembrie 2022), înregistrând prima scădere din ultimele 9 trimestre, aşa cum s-a anticipat. Scăderea a fost determinată în principal de descreşterea amplă a dinamicilor preţurilor combustibililor şi energiei electrice, sub influenţa unor efecte de bază consistente şi a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare şi compensare a preţurilor la energie.

    În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a stopat ascensiunea în trimestrul I, în condiţiile în care ea s-a mărit sub aşteptări în primele două luni ale anului, iar în martie a scăzut la nivelul din decembrie 2022, de 14,6 la sută, pe fondul unor efecte de bază dezinflaţioniste, al descreşterii cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, şi al ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt. Acestea au contrabalansat integral influenţele de sens opus ce au continuat să vină în primul trimestru din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor materiale şi salariale crescute, precum şi din conservarea marjelor de profit, în contextul rezilienţei cererii de consum, dar şi din scumpirea unor bunuri de consum importate.

    Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 12,1 la sută în martie 2023, de la 14,1 la sută în decembrie 2022. Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC au continuat însă să se mărească în trimestrul I 2023, până la 15,3 la sută şi 13,2 la sută în martie, de la 13,8 la sută, respectiv 12,0 la sută în decembrie 2022, rămânând totuşi la valori inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.

    Noile date statistice reconfirmă creşterea peste aşteptări a activităţii economice şi în trimestrul IV 2022, într-un ritm trimestrial doar uşor încetinit, de 1,0 la sută, faţă de 1,2 la sută în trimestrul III,  evoluţie ce implică o nouă mărire a excedentului de cerere agregată în acest interval.

    Se reconfirmă, de asemenea, accelerarea creşterii anuale a PIB în trimestrul IV 2022, la 4,5 la sută, de la 3,7 la sută în intervalul anterior. Potrivit noilor date, creşterea economică a fost susţinută în acest interval în principal de consumul gospodăriilor populaţiei, al cărui aport a fost urmat la mică distanţă de cel al formării brute de capital fix. Totodată, impactul exportului net a rămas doar marginal contracţionist, în condiţiile în care scăderea amplă de dinamică înregistrată în acest trimestru de volumul importurilor a devansat-o pe cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii. Pe acest fond, deficitul balanţei comerciale şi-a înjumătăţit ritmul anual de creştere, iar cel de cont curent şi l-a redus chiar mai puternic, inclusiv ca urmare a ameliorării evoluţiei soldului balanţei veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

    Cele mai recente date şi analize indică o încetinire modestă a creşterii economiei în trimestrele I şi II 2023, implicând o decelerare uşoară a acesteia în primele trei luni ale anului curent faţă de perioada similară din 2022.

    Astfel, în ianuarie-februarie 2023, comerţul cu amă­nuntul şi mai cu seamă serviciile prestate populaţiei şi-au prelungit creşterea robustă în raport cu perioada similară din 2022, iar vânzările auto-moto au continuat să se dinamizeze, în timp ce producţia industrială şi-a accentuat contracţia, iar volumul lucrărilor de construcţii şi-a decelerat considerabil creşterea. Totodată, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a devansat-o pe cea a importurilor, care a suferit un declin mult mai pronunţat în primele două luni ale anului, probabil inclusiv ca efect al ameliorării raportului de schimb. Drept consecinţă, deficitul comercial şi cel de cont curent s-au redus semnificativ în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Efectivul salariaţilor din economie a continuat să-şi tempereze ritmul de creştere în intervalul ianuarie-februarie 2023, însă rata şomajului BIM s-a redus până la 5,4 la sută în luna martie, după creşterea la 5,7 la sută în trimestrul IV 2022, iar costul unitar cu forţa de muncă din industrie a continuat să-şi mărească dinamica anuală deosebit de înaltă. În acelaşi timp, sondajele de specialitate din luna aprilie indică o accelerare a scăderii deficitului de forţă de muncă raportat de companii, dar şi o majorare a intenţiilor de angajare în perspectivă apropiată.

    Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au încetinit mişcarea descendentă în luna aprilie, iar randamentele titlurilor de stat au consemnat doar mici oscilaţii – relativ în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune -, sub influenţa revizuirilor succesive ale aşteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, în contextul turbulenţelor din sistemul bancar.

    Cursul de schimb leu/euro s-a menţinut în luna aprilie la valori uşor inferioare celor prevalente în semestrul I 2022, pe fondul atractivităţii relative ridicate a plasamentelor în lei. Totodată, moneda naţională s-a apreciat semnificativ faţă de dolarul USD, în condiţiile în care acesta şi-a reluat tendinţa de slăbire în raport cu euro.

    Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a temperat mai evident descreşterea în luna martie, ajungând la 10,2 la sută, de la 10,6 la sută în februarie, în condiţiile în care noua scădere moderată de ritm consemnată de componenta în lei a fost însoţită de accentuarea uşoară a trendului ascendent al variaţiei deosebit de înalte a creditului în valută. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă relativ alert, coborând la 67,8 la sută în martie, de la 68,3 la sută în februarie. 

    În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2023, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

    Prognoza actualizată reconfirmă în linii generale coordonatele precedentei prognoze pe termen mediu. Astfel, rata anuala a inflaţiei va continua probabil să scadă pe o traiectorie aproape similară celei previzionate anterior, coborând la nivelul de o cifră în trimestrul III 2023 şi în proximitatea intervalului ţintei la finele orizontului proiecţiei.

    Descreşterea va fi antrenată pe mai departe de factori pe partea ofertei, mai cu seamă de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, cărora li se alătură impactul prezumat al schemelor de plafonare a preţurilor la energie, dar şi influenţele aşteptate să vină din restrângerea în perspectivă a excedentului de cerere agregată, mai lentă totuşi decât în proiecţia precedentă, implicând închiderea acestuia la finele orizontului prognozei.

    În acelaşi timp, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate, iar altele decurg din turbulenţele în sistemele bancare din SUA şi Elveţia, ce ar putea exercita efecte adverse în principal prin afectarea economiilor statelor dezvoltate şi a costurilor de finanţare în Europa Centrală şi de Est.

    Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificat şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

    Incertitudini şi riscuri crescute sunt asociate însă conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, şi, pe de altă parte, caracteristicile execuţiei bugetare din primele luni ale anului, precum şi seturile de măsuri de sprijin aplicate ori prelungite în 2023, într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari finali.

    Relevante continuă să fie deciziile de politică monetară ale Fed şi BCE, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

    În şedinţa de astăzi, 10 mai 2023, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

    BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu”.

     

     

     

     

  • Povestea bărbatului cu origini româneşti care a şocat lumea dezvăluind secretele băncilor elveţiene

    Povestea lui Bradley Birkenfeld pare ruptă din filme: a lucrat timp de mai mulţi ani ca bancher, învăţând şi înţelegând practicile instituţiilor financiare, iar la un moment dat a înţeles că multe dintre lucrurile pe care le văzuse nu erau ceea ce păreau a fi. 

    A decis să dezvăluie ceea ce ştia autorităţilor, sperând că asta îi va aduce imunitate şi va ajuta la dispariţia aşa-numitului „secret bancar elveţian”; nu a fost însă aşa, pentru că Birkenfeld a ajuns să fie singurul trimis la puşcărie la capătul unui proces care viza fraude de miliarde de dolari. Şi pentru că povestea sa pare ruptă din filme, Bradley Birkenfeld – care lansează zilele acestea cartea „Bancherul diavolului – Cum am distrus secretul bancar elveţian” – vrea ca următorul lui proiect să aducă istoria sa pe marile ecrane.

    „Bunicul meu s-a născut în România, motiv pentru care am călătorit aici des în ultimii 20 de ani”, povesteşte Bradley Birkenfeld. „Este şi motivul pentru care vreau să fac ceva pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor şi pentru a le da speranţă pentru viitor. E nevoie să existe legi pentru denunţători, iar cetăţenii şi politicienii deopotrivă trebuie să susţină această schimbare.” Bancherul american, ajuns în lumina reflectoarelor după ce a denunţat practici ilegale din interiorul băncii elveţiene UBS, este prezent în România pentru lansarea cărţii sale, „Bancherul diavolului: Cum am distrus secretul bancar elveţian”.

    Crede că denunţarea lui a fost esenţială în terminarea secretomaniei generate de băncile elveţiene, spunând că fără declaraţiile sale acest sistem greşit ar exista şi astăzi. „Ca un rezultat direct al acţiunilor mele, numeroşi denunţători din lumea întreagă m-au contactat şi am lucrat alături de ei, ajutându-i să aleagă direcţia corectă în ceea ce priveşte sfaturi juridice, declaraţii în presă şi o planificare generală a întregului proces.”

    Cum a fost pus la pământ secretul bancar elveţian

    Birkenfeld are o diplomă de licenţă în ştiinţe economice de la Norwich University şi un master internaţional în administrarea afacerilor la American Graduate School of Business din Elveţia. El şi-a început cariera de bancher la State Street Global Advisors în Boston, Massachusetts, făcând mai întâi practică şi angajându-se ulterior cu normă întreagă în anul 1988. State Street Global Advisors era o instituţie bancară specializată în servicii pentru fonduri de investiţii, fonduri de pensii, companii de asigurări şi organizaţii neguvernamentale. „Am fost martor la activităţi ilegale desfăşurate de directori ai instituţiei, iar asta mi s-a părut în totală contradicţie cu etica mea profesională, ca să nu mai vorbesc de responsabilitatea faţă de clienţi şi colegi”, spune Birkenfeld.

    CITITI AICI MATERILAUL INTEGRAL

  • Bulgarii de la Euroins Insurance Group contestă în instanţă decizia ASF de retragere a licenţei de funcţionare a Euroins România

    Euroins Insurance Group (EIG), grupul bulgar din care face parte Euroins România, a demarat procedura legală de suspendare şi anulare a deciziei Autoirtăţii de Supraveghere Financiară (ASF) din 17 martie 2023 de revocare a licenţei de funcţionare a Euroins România, prin depunerea unei cereri la Curtea de Apel Bucureşti, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii Eurohold, holding-ul sub umbrela căreia funcţionează EIG.

    Acţiunea în justiţie a fost unul dintre demersurile întreprinse de acţionarii Euroins România pentru a revoca decizia ASF. În plus, Eurohold şi BERD, acţionari ai EIG, au înaintat deja Guvernului, Parlamentului, ASF şi FGA o propunere concretă pentru a rezolva criza de pe piaţa RCA, susţin reprezentanţii Eurohold.

    “Propunerea prevede transferul portofoliului Euroins România către EIG Re, printr-un acord de transfer prin care EIG Re se angajează să acopere daunele actuale şi viitoare şi specifică faptul că Euroins AD, filiala bulgară a grupului şi una dintre cele mai mari divizii din holding, va opera iniţial în România sub regimul Freedom of Services (FoS), deservind clienţii români. Acţionarii se angajează să asigure aportul de capital necesar pentru executarea Propunerii”, se arată în comunicatul transmis de reprezentanţii grupului bulgar.

    Euroins România a primit verdictul ASF de  retragere a autorizaţiei de funcţionare, s-a constatat starea insolvenţei şi s-a demarat promovarea procedurii de deschidere a falimentelului împotriva companiei pe data de 17 martie 2023. Conform ASF, Euroins România avea o lipsă de peste 400 mil. euro a capitalului.

    De asemenea, începând cu anul 2023, Euroins şi-a schimbat reasigurătorul cu cel al grupului din care face parte, EIG Re. Contractul de reasigurare presupunea ca, în cazul în care plăţile efectuate în perioada de decontare sunt mai mari decât încasările, reasigurătorul să îşi assume plata diferenţei către reasigurat, în speţă Euroins România. În caz contrar, diferenţa dintre încasări şi plăţi va rămâne la reasigurător. Din analiza contractului respectiv a rezultat că aceasta nu conducea la restabilirea solvabilityăţii socieţăţii, iar Consiliul ASF a luat măsura de a impune FGA, în calitate de administrator interimar, să facă toate demersurile pentru încetarea contractului cu EIG Re.  

     

  • Decizie de ULTIMĂ ORĂ luată la cel mai înalt nivel! România se înarmează

    România va achiziţiona avioane de ultimă generaţie F-35, au decis marţi, 11 aprilie 2023, în şedinţă membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

    Aceştia au aprobat concepţia de realizare a capabilităţii operaţionale de apărare aeriană cu avioane multirol de generaţia a V-a. Costul unui avion F-35 se situează între 100 şi 400 de milioane de dolari Avioanele F-35 sunt considerate cele mai performante avioane de luptă din lume, capabile să efectueze misiuni de atac la sol, recunoaştere şi supremaţie aeriană. Ele sunt dotate cu sisteme avansate de senzori, comunicaţii şi tehnologie stealth.

    Polonia a achiziţionat 32 de avioane F-35 Fighting Falcon şi urmează să le primească din 2024.
    În 2022, România a achiziţionat 32 de avioane F-16 la un preţ de 388 de milioane de euro de la Norvegia.
    Nu se ştie încă câte avioane F-35 va cumpăra România şi când vor ajunge în ţară, dar Klaus Iohannis, şeful statului, a luat în vedere achiziţionarea acestor modele de aeronave încă din februarie 2022: “avem în vedere să achiziţionăm şi avioane de ultimă generaţie, F-35”.
    Viteza maximă a unui avion F-35 este de 1.6 Mach, adică de 1.6 ori viteza sunetului/1.930 de kilometri pe oră.
    Potrivit unor surse, ţările care au cumpărat sau vor cumpăra avioane F-35 sunt: Statele Unite ale Americii, Australia, Belgia, Canada, Danemarca, Israel, Italia, Japonia, Marea Britanie, Norvegia, Polonia, România şi Ţările de Jos.  Turciei i-a fost anulată solicitarea ca urmare a actelor de agresiune ale regimului condus de Erdogan.
    Numărul total de avioane F-35 comandate sau livrate până în prezent este de peste 900.
     

  • Războiul cu statul nu s-a terminat. Sindicatele franceze lansează o nouă rundă de proteste şi haos pe străzile Parisului din cauza reformei pensiilor

    Sindicatele franceze protestează din nou joi împotriva reformei sistemului de pensii a preşedintelui Emmanuel Macron, profitând de sprijinul larg al publicului. Ultimele runde de proteste au lăsat străzile Parisului pline de haos, gunoaie şi distrugere, iar manifestaţiile au devenit violente, scrie Bloomberg.

    „Suntem într-o criză socială, avem o criză democratică, există o problemă, iar preşedintele are soluţia în mâinile sale”, a declarat Laurent Berger, liderul sindicatului CFDT, la postul de radio RTL.

    Operatorul feroviar francez SNCF a declarat că se aşteaptă la perturbări pe mai multe linii, iar autoritatea de aviaţie civilă DGAC a cerut companiilor aeriene să reducă zborurile cu 20% pe unele aeroporturi regionale, inclusiv Marsilia-Provence şi Bordeaux. Gunoierii s-au întors la lucru în Paris, dar intenţionează să reia grevele pe termen nelimitat la 13 aprilie.

    Conflictul privind pensiile ameninţă să afecteze agenda de reforme economice pro-business pe care Macron a condus-o de la  preluarea mandatului în 2017. Să dea înapoi în această etapă târzie a procesului legislativ ar fi o înfrângere politică, însă dacă merge mai departe riscă să cimenteze lipsa sa de majoritate în parlament şi să distrugă relaţiile cu sindicatele cu care guvernul trebuie să colaboreze pentru viitoarele revizuiri.

    De asemenea, debandada politică este în beneficiul partidului de extremă dreapta Raliul Naţional. Potrivit unui sondaj realizat de Ifop pe 1.105 adulţi la 30-31 martie, dacă ar avea loc alegeri prezidenţiale în acest weekend, veşnica candidată naţionalistă Marine Le Pen ar conduce în primul tur de scrutin împotriva oricărui aliat al lui Macron cu până la 36% din voturi.

    El nu poate candida pentru un al treilea mandat în 2027.

    Guvernul şi sindicatele se concentrează acum pe decizia Consiliului Constituţional, care se va pronunţa şi asupra unei cereri susţinute de opoziţie de a supune proiectul de lege unui referendum. Cu toate acestea, dacă nu respinge în mod categoric reforma, conflictul privind pensiile va continua probabil – cel puţin până când Macron va promulga modificările în cursul acestui an.

    „O decizie juridică ar adăuga legitimitate legii, dar nu ar şterge dezacordurile politice”, a declarat joi ministrul Muncii, Olivier Dussopt, la BFM TV.

    Premierul Elisabeth Borne a convocat miercuri o întâlnire cu liderii principalelor sindicate din Franţa, în încercarea de a discuta despre viitoarele modificări ale legislaţiei muncii. Aceştia au părăsit reuniunea după mai puţin de o oră, deoarece aceasta le-a refuzat cererile de a renunţa la reforma pensiilor.

    „Am avut impresia că nu trăim în aceeaşi lume.Nu vom discuta nimic până când această reformă nu va fi retrasă”, declarat şeful Force Ouvriere, Frederic Souillot.

     

  • BNR a decis marţi să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an

    Consiliul de administraţie al BNR, întrunit în şedinţa de marţi, 4 aprilie a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.

    De asemenea, Banca Naţională a păstrat neschimbată rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an, dar şi  nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

     

  • Coaliţia a decis: Pragul pentru abuzul în serviciu va fi 9.000 de lei

    Pragul pentru abuzul în serviciu va fi 9.000 de lei, au decis marţi liderii PSD, PNL şi UDRM în şedinţa coaliţiei de guvernare, au declarat pentru MEDIAFAX surse participante la discuţii.

    Pragul pentru abuzul în serviciu va fi de 9.000 de lei, au declarat pentru MEDIAFAX surse participante la şedinţa coaliţiei.

    Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, afirma, despre pragul la abuzul în serviciu, marţi dimineaţă, că sprijină propunerea venită de la specialiştii din Ministerul Justiţiei: Cătălin Predoiu, „fiind ministrul Justiţiei, să explice de ce a venit cu propunerea de 9.000 de lei şi cum este abordarea”.

    Ministerul Justiţiei a anunţat miercuri că va susţine adoptarea în Camera Deputaţilor a unui prag de 9.000 de lei pentru infracţiunea de abuz în serviciu.

    Liderii PNL şi PSD, Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu, au transmis miercuri seara că susţin în Camera Deputaţilor propunerea Ministerului Justiţiei privind pragul de 9.000 de lei pentru abuzul în serviciu.

    Anterior, Senatul a aprobat un proiect de lege care prevede un prag valoric pentru abuzul în serviciu în cuantum de 250.000 de lei.

    Potrivit unui amendament admis în Senat, „fapta funcţionarului public care, cu ştiinţă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea puterea de lege ori îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.