BusinessMagazin

Tag: decese

  • Bătălia pentru Soledar: „Ruşii calcă pe cadavrele propriilor soldaţi”

    Mercenarii ruşi susţin că au capturat un oraş minier. Ucraina spune că rezistă, Moscova nu a revendicat victoria.
    Moscova îl pune pe şeful Statului Major General la comanda directă a invaziei.

    Ucraina a declarat joi că trupele sale rezistă în pofida luptelor grele pe un câmp de luptă plin de cadavrele soldaţilor într-un oraş minier de sare din estul Ucrainei, unde mercenarii ruşi au revendicat prima victorie semnificativă a Moscovei în jumătate de an.

    Miliţia ultranaţionalistă contractată Wagner, condusă de un aliat al preşedintelui Vladimir Putin în afara lanţului principal de comandă militară, susţine că a cucerit Soledar după lupte intense care, potrivit acesteia, au lăsat oraşul plin de morţi ucraineni. Dar Moscova a amânat să proclame oficial victoria.

    „În momentul de faţă, există încă câteva mici focare de rezistenţă în Soledar”, a declarat Andrei Bayevsky, un politician local instalat în Rusia, într-o emisiune online. Ucraina a recunoscut avansurile ruseşti, dar ministrul adjunct al apărării Hanna Malyar a declarat joi, în cadrul unui briefing, că luptele sunt încă violente.

    Ruşii „se deplasează peste propriile cadavre”, a spus ea. Malyar a declarat că Rusia şi-a mărit numărul de unităţi din Ucraina de la 250 la 280 în ultima săptămână, în încercarea de a recâştiga iniţiativa. Observatorii de la Kremlin au analizat cu atenţie cea mai recentă schimbare a conducerii Rusiei pe câmpul de luptă, la o zi după ce Valery Gerasimov, şeful Statului Major al armatei, a primit în mod neaşteptat comanda directă a invaziei.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Bătălia pentru Soledar: „Ruşii calcă pe cadavrele propriilor soldaţi”

    Mercenarii ruşi susţin că au capturat un oraş minier. Ucraina spune că rezistă, Moscova nu a revendicat victoria.
    Moscova îl pune pe şeful Statului Major General la comanda directă a invaziei.

    Ucraina a declarat joi că trupele sale rezistă în pofida luptelor grele pe un câmp de luptă plin de cadavrele soldaţilor într-un oraş minier de sare din estul Ucrainei, unde mercenarii ruşi au revendicat prima victorie semnificativă a Moscovei în jumătate de an.

    Miliţia ultranaţionalistă contractată Wagner, condusă de un aliat al preşedintelui Vladimir Putin în afara lanţului principal de comandă militară, susţine că a cucerit Soledar după lupte intense care, potrivit acesteia, au lăsat oraşul plin de morţi ucraineni. Dar Moscova a amânat să proclame oficial victoria.

    „În momentul de faţă, există încă câteva mici focare de rezistenţă în Soledar”, a declarat Andrei Bayevsky, un politician local instalat în Rusia, într-o emisiune online. Ucraina a recunoscut avansurile ruseşti, dar ministrul adjunct al apărării Hanna Malyar a declarat joi, în cadrul unui briefing, că luptele sunt încă violente.

    Ruşii „se deplasează peste propriile cadavre”, a spus ea. Malyar a declarat că Rusia şi-a mărit numărul de unităţi din Ucraina de la 250 la 280 în ultima săptămână, în încercarea de a recâştiga iniţiativa. Observatorii de la Kremlin au analizat cu atenţie cea mai recentă schimbare a conducerii Rusiei pe câmpul de luptă, la o zi după ce Valery Gerasimov, şeful Statului Major al armatei, a primit în mod neaşteptat comanda directă a invaziei.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • ONU: Un copil moare la fiecare 4,4 secunde

    ONU a deplâns rata încă ridicată a mortalităţii în rândul copiilor şi tinerilor din întreaga lume.

    Se estimează că aproximativ 5 milioane de copii cu vârsta sub 5 ani au murit în 2021. De asemenea, 2,1 milioane de copii şi tineri cu vârsta cuprinsă între 5 şi 24 de ani şi-au pierdut viaţa anul trecut. Acest lucru corespunde cu un deces la fiecare 4,4 secunde.

    În aceeaşi perioadă, s-au înregistrat şi 1,9 milioane de naşteri de copii morţi.

    În mod tragic, multe dintre aceste decese ar fi putut fi evitate printr-o mai bună asistenţă medicală pentru mame, nou-născuţi, copii şi adolescenţi.

    În fiecare zi, mult prea mulţi părinţi suferă trauma pierderii copiilor lor, uneori chiar înainte de primul suflu, a declarat Vidhya Ganesh, director al UNICEF pentru analiza datelor, conform dpa.

    Pe termen lung, totuşi, există evoluţii pozitive, potrivit ONU: începând cu anul 2000, ratele mortalităţii în rândul copiilor mici din întreaga lume au scăzut cu 50%, iar în rândul copiilor mai mari şi al tinerilor cu 36%.

    Potrivit studiului, această evoluţie este legată de o consolidare a asistenţei medicale primare.

    Conform OMS, şansa de supravieţuire a unui copil depinde în mare măsură de locul în care se naşte. Aceasta este o “nedreptate flagrantă”. Copiii din regiunea subsahariană au un risc de 15 ori mai mare de a muri prematur decât cei din Europa sau America de Nord. Riscul de naştere a unui copil mort este de 7 ori mai mare în Africa Subsahariană şi în Asia de Sud decât în ţările industrializate din nord.

  • COVID: OMS consideră că decesele din China nu sunt raportate în totalitate

    Eliminarea celor mai multe restricţii luna trecută a dus la o creştere a numărului de cazuri de infectare COVID. Totuşi, China a încetat să mai publice datele zilnice privind cazurile şi a anunţat doar 22 de decese cauzate de COVID din decembrie.

    „Credem că această definiţie [a unui deces Covid] este prea îngustă”, a declarat directorul pentru situaţii de urgenţă al OMS, Michael Ryan.

    Ryan a mai spus că cifrele Chinei „subevaluează adevăratul impact al bolii în ceea ce priveşte internările în spitale, în ceea ce priveşte internările la terapie intensivă şi, în special, în ceea ce priveşte decesele”.

    Luna trecută, China a schimbat criteriile privind declararea unui deces COVID, ceea ce înseamnă că sunt număraţi doar cei care mor de boli respiratorii. Acest lucru contravine îndrumărilor OMS, care încurajează ţările să contabilizeze numărul de decese în exces, comparaţia făcându-se cu perioadele fără pandemie.

    Compania britanică Airfinity estimează că în fiecare zi în China sunt peste două milioane de cazuri COVID şi 14.700 de decese.

  • Doi ruşi, printre care un politician care a criticat războiul lui Putin, au murit în India

    Antov, în vârstă de 65 de ani, era deputat şi îl criticase recent pe preşedintele rus Vladimir Putin pentru războiul din Ucraina, dar a revenit în scurt timp asupra acestei critici.

    El a murit după ce a căzut de la etajul al treilea al hotelului său. A fost găsit zăcând într-o baltă de sânge în faţa hotelului sâmbătă, 24 decembrie.

    Poliţia a declarat că a suspectat că este vorba de sinucidere, deoarece ar fi fost deprimat după moartea prietenului său.

    Bidenov fusese găsit joi, 22 decembrie, zăcând inconştient în camera sa şi a fost declarat mort de către medicii de la spitalul districtual.

    Ambasada Rusiei a declarat că poliţia din Odisha nu a găsit încă nicio legătură criminală în cazul morţii celor doi.

    Presa locală a speculat cu privire la un asasinat, deoarece mai mulţi critici ai preşedintelui Putin au murit în moduri similare în Rusia.

     

     

     

  • Explozii la două aerodromuri militare din Rusia. Mai multe persoane au murit

    Mai multe persoane au fost ucise în urma unor explozii pe două aerodromuri militare ruseşti, potrivit BBC.

    O cisternă de combustibil a explodat, provocând moartea a trei persoane şi rănirea altor şase pe un aerodrom din apropierea oraşului Riazan, la sud-est de Moscova, a anunţat presa din Rusia

    Alte două persoane ar fi fost rănite într-o explozie produsă pe un aerodrom din regiunea Saratov.

    Nu se ştie ce a cauzat exploziile. Ambele zone se află la sute de kilometri distanţă de graniţa cu Ucraina.

    Unii specialiştii cred că bombardierele strategice ruseşti cu rază lungă de acţiune se află la baza aeriană Engels din regiunea Saratov.

    Guvernatorul regiunii Saratov a declarat că forţele de securitate verifică ceea ce el a numit „un incident la instalaţiile militare”.

  • Qatar: între 400 şi 500 de muncitori migranţi au murit în proiecte legate de turneu – oficial

    Coordonatorul Cupei Mondiale, Hassan Al-Thawadi, a declarat că între 400 şi 500 de muncitori migranţi au murit ca urmare a lucrărilor efectuate în cadrul proiectelor legate de turneu – o cifră mai mare decât cea anunţată anterior de oficialii qatarezi, scrie CNN.

    Într-un interviu cu Piers Morgan, difuzat luni la TalkTV, Al-Thawadi a fost întrebat despre numărul de decese ale muncitorilor migranţi ca urmare a lucrărilor efectuate în cadrul turneului şi a spus: “Estimarea este în jur de 400, între 400 şi 500 de persoane.

    În noiembrie 2022, un oficial guvernamental a declarat pentru CNN că au existat trei decese legate de muncă pe stadioanele Cupei Mondiale şi 37 de decese care nu au legătură cu munca.

    The Guardian, între timp, a raportat anul trecut că 6.500 de muncitori migranţi din Asia de Sud au murit în Qatar de când ţara a a fost desemnată gazda Cupei Mondiale, în 2010, majoritatea fiind implicaţi în munci periculoase, efectuate adesea în condiţii de căldură extremă.

    Raportul nu a făcut legătura între toate cele 6.500 de decese şi proiectele de infrastructură ale Cupei Mondiale şi nu a fost verificat de CNN.

    Anul trecut, Al Thawadi – cel care se ocupă de conducerea pregătirilor Qatarului – a contestat informaţia şi a declarat pentru CNN că numărul publicat de The Guardian este un “titlu senzaţional” care induce în eroare şi că raportul nu are context.

    Între timp, un oficial guvernamental din Qatar a declarat luna trecută pentru CNN: “Raportarea de 6.500 ia numărul tuturor deceselor lucrătorilor străini din ţară pe o perioadă de 10 ani şi îl atribuie Cupei Mondiale. Acest lucru nu este adevărat şi neglijează toate celelalte cauze de deces, inclusiv boala, bătrâneţea şi accidentele de circulaţie. De asemenea, nu recunoaşte faptul că doar 20% dintre lucrătorii străini din Qatar sunt angajaţi pe şantierele de construcţii.”

    Potrivit Amnesty International, lucrătorii migranţi reprezintă 90% din totalul forţei de muncă din Qatar.

  • România înregistrează cel mai mare număr de decese cauzate de accidente rutiere din UE

    Se estimează că 19.900 de persoane au fost ucise pe drumurile din UE anul trecut, conform cifrelor finale privind decesele cauzate de accidente rutiere pentru 2021, publicate luni de Comisie.

    Valorile sunt anunţate în condiţiile în care Comisia găzduieşte anual Premiile de excelenţă în domeniul siguranţei rutiere, prin care sunt recompensate proiectele inovatoare în materie de siguranţă rutieră din întreaga Europă.

    Cifrele din acest an anunţă o creştere de 6 % faţă de 2020. Creşterea a urmat unei scăderi anuale fără precedent, de 17 % între 2019 şi 2020, puternic influenţată de scăderea nivelurilor de trafic din cauza restricţiilor de deplasare impuse în pandemie.

    La nivelul UE, în 2021 s-au înregistrat 45 de decese în accidente rutiere la un milion de locuitori (de la 20 per milion în Suedia şi 22 per milion în Danemarca, până la 81 per milion în Bulgaria şi 92 per milion în România).

    Pentru primele şapte luni ale anului 2022, cifrele preliminare indică o creştere medie cu peste 10 % a numărului de decese cauzate de accidente rutiere în comparaţie cu aceeaşi perioadă a lui 2021. Cu toate acestea, tendinţa actuală este încă sub nivelurile anterioare pandemiei. În cadrul a strategiei sale „Viziunea zero”, Comisia colaborează îndeaproape cu statele membre în sensul unei abordări holistice a unui sistem sigur, care să includă vehicule sigure, infrastructură sigură, utilizarea în condiţii de siguranţă a drumurilor şi o mai bună îngrijire post-coliziune. Se acceptă pe scară largă că această abordare modernă este ce mai bună metodă de abordare a siguranţei rutiere.

  • România înregistrează cel mai mare număr de decese cauzate de accidente rutiere din UE

    Se estimează că 19.900 de persoane au fost ucise pe drumurile din UE anul trecut, conform cifrelor finale privind decesele cauzate de accidente rutiere pentru 2021, publicate luni de Comisie.

    Valorile sunt anunţate în condiţiile în care Comisia găzduieşte anual Premiile de excelenţă în domeniul siguranţei rutiere, prin care sunt recompensate proiectele inovatoare în materie de siguranţă rutieră din întreaga Europă.

    Cifrele din acest an anunţă o creştere de 6 % faţă de 2020. Creşterea a urmat unei scăderi anuale fără precedent, de 17 % între 2019 şi 2020, puternic influenţată de scăderea nivelurilor de trafic din cauza restricţiilor de deplasare impuse în pandemie.

    La nivelul UE, în 2021 s-au înregistrat 45 de decese în accidente rutiere la un milion de locuitori (de la 20 per milion în Suedia şi 22 per milion în Danemarca, până la 81 per milion în Bulgaria şi 92 per milion în România).

    Pentru primele şapte luni ale anului 2022, cifrele preliminare indică o creştere medie cu peste 10 % a numărului de decese cauzate de accidente rutiere în comparaţie cu aceeaşi perioadă a lui 2021. Cu toate acestea, tendinţa actuală este încă sub nivelurile anterioare pandemiei. În cadrul a strategiei sale „Viziunea zero”, Comisia colaborează îndeaproape cu statele membre în sensul unei abordări holistice a unui sistem sigur, care să includă vehicule sigure, infrastructură sigură, utilizarea în condiţii de siguranţă a drumurilor şi o mai bună îngrijire post-coliziune. Se acceptă pe scară largă că această abordare modernă este ce mai bună metodă de abordare a siguranţei rutiere.

  • VIDEO. Imagini mişcătoare de pe front: oamenii au îngenuncheat la vederea convoiului cu cadavrele soldaţilor ucraineni

    Cetăţenii au îngenuncheat pe în stradă, la trecerea unui convoi care a adus victimele în oraşul Luţk.
    O coadă de maşini staţionate şi zeci de oameni care coboară din automobile, pentru a se pune în genunchi în mijlocul drumului.
    Locuitorii din Luţk, un oraş aflat în vestul Ucrainei, au făcut acest gest de respect şi recunoştinţă faţă de un comando care a readus de pe front cadavrele unor soldaţi ucraineni morţi în lupte.
    Un moment dureros al conflictului împotriva Rusiei, încadrat de steagul ucrainean de sunetul sirenelor care marchează trecerea victimelor.