Tag: Datorii

  • SUA ar putea deveni cea mai vânată destinaţie studenţească: Noua speranţă a democraţilor, Elizabeth Warren, vrea ca facultatea să fie gratuită, iar cei care au datorii studenţeşti de 50.000 de dolari să nu le mai plătească

    America se confruntă deja de mulţi ani cu o criză presantă în ceea ce priveşte datoriile studenţeşti. Ambele părţi ale Congresului sunt de acord că această problemă are nevoie de o rezolvare imediată, însă există foarte multe neînţelegeri cu privire la modul în care ar trebui făcută reforma, potrivit The Atlantic.

    Săptămâna aceasta, senatoarea Elizabeth Warren, una dintre speranţele principale ale Democraţilor pentru Casa Albă în 2020, a lansat în spaţiul public ideea unui plan de reformă despre care ea crede că ar putea rezolva problema fundamentală a sistemului.

    Într-o postare pe platforma Medium, Warren a criticat abordarea guvernului în ceea ce priveşte accesul absolvenţilor de liceu la facultate, susţinând că guvernul ar putea subvenţiona o parte însemnată din costul studiilor astfel încât tinerii să nu mai apeleze la soluţia creditelor bancare de care nu mai reuşesc să scape pentru zeci de ani, sau chiar niciodată.

    „În loc să subvenţioneze integral studiile, sau măcar parţial încât ele să rămână accesibile, guvernul federal a ales a treia opţiune: forţarea familiilor care nu îşi pot permite accesul la studii să ia împrumuturi exorbitante”, a scris ea într-o postare pe Medium.

    Pentru a rezolva problema, ea sugerează o serie întreagă de măsuri curajoase, una dintre ele fiind cea de a anula cu totul datoriile studenţeşti existente în prezent, înfiinţarea unui sistem de facultăţi gratuite, şi o susţinere mai mare pentru tinerii care vin din medii defavorizate.

    Însă, chiar dacă ar ajunge la putere, planul ei nu ar putea fi uşor implementat deoarece are nevoie de bani pentru a subvenţiona educaţia în masă.

    Ea plănuieşte să ia banii dintr-o altă reformă propusă şi-anume taxarea „superbogaţilor”. Elizabeth Warren crede că familiile care au o avere de peste 50 de milioane de dolari ar trebui taxate cu 2% din total, însă o astfel de măsură a iscat critici printre miliardarii americani.

    Planul senatoarei Elizabeth Warren este de a anula datoriile studenţeşti de până în 50.000 de doalri pentru cei care câştigă sub 100.000 de dolari pe an. Pentru fiecare 3 dolari pe an pe care îl câştigă o persoană din această categorie, suma care va fi anulată scade cu 1 dolar.

    „Deci, de exemplu, o persoană cu un venit de 130.000 de dolari beneficiază de o reducere a datoriilor cu 40.000 de dolari, în timp ce o persoană care câştigă 160.000 de dolari beneficiază de o reducere cu 30.000 de dolari, iar cei care câştigă peste 250.000 de dolari nu vor fi eligibili pentru reducerea datoriilor studenţeşti”, menţionează Warren.

     

     

  • Cum o practică obscură a transformat justiţia americană într-o maşină de colectare a datoriilor

    Confesiunile de judecată (un contract între două părţi) au făcut parte din legea comună engleză încă din Evul Mediu; contractul în cauză presupune, pe scurt, ca una dintre părţi să renunţe la dreptul la apărare în cazul în care este acţionată în judecată de cealaltă parte. Gândite iniţial ca o formă de arbitrare, confesiunile de judecată au ajuns să fie folosite de instituţiile de credit pentru executarea silită a clienţilor.

    Deşi ridică unele semne de întrebare, mai ales legat de etică, aceste contracte au fost acceptate de-a lungul timpului în cadrul mai multor sisteme juridice. Preocupările legate de potenţialul lor abuz sunt aproape la fel de vechi. Unele state americane au exceptat confesiunile la mijlocul secolului al XX-lea şi autorităţile federale au interzis aplicarea lor în clauze legate de credite de consum în 1985. Dar New York le permite încă în speţe ce implică împrumuturile pentru afaceri, conform Bloomberg.

    Un exemplu de o astfel de practică este povestea familiei Duncan, deţinătorii unei agenţii imobiliare. În urma unui împrumut de 36.762 de dolari facută de la o companie creditoare numită ABC Merchant, aceştia s-au văzut ajunşi într-o situaţie prin care afacerea lor a fost atacată printr-un proces legal care a colectat bani la o rată a dobânzii asemănătoare cu cea impusă de mafie.

    Nu este singurul exemplu de acest fel: În urma crizei financiare, băncile au renunţat la împrumuturi doar atunci când întreprinderile mici aveau nevoie de numerar. Companii precum Yellowstone sau ABC Merchant au ajuns să ocolească valorile reglementate de împrumut prin “avansuri în numerar”, nu împrumuturi, iar un judecător de distincţie a recunoscut că există o mică diferenţă practică.

    Cu alte cuvinte. aceiaşi oameni care s-au făcut responsabili de fraudele din anii 1990 şi ipotecile subevaluate, au început un deceniu mai târziu să convingă întreprinderile mici să îşi asume datorii costisitoare. Profiturile au fost uriaşe, iar industria a crescut. Anul trecut, valoarea creditelor oferite în dolari a ajuns la aproximativ 15 miliarde de dolari, conform unei estimări a băncii de investiţii Bryant Park Capital.

     

  • “Moşul” a scăpat de datorii printr-o “metodă clasică”. Ultima decizie luată de Leonard Doroftei

    Site-ul supervizor.ro scrie că şi-a înfiinţat o nouă firmă, acesta fiind o metodă clasică de a scăpa de datoriile de pe cealaltă firmă.
     
    Înfiinţată în 1996, dar cu activitate din 2006, Santarin Com SRL Ploieşti a administrat fostul bar al ‘Moşului’. Fostul campion mondial WBA avea firma împreună cu soţia, Clara Ramona Doroftei. Femeia era şi cea care administra firma.
     
    Societatea a raportat pierderi consistente pentru perioada 2010-2014, şi-a revenit în 2015 şi în 2016, dar anul 2017 a fost încheiat cu pierderi de 61.405 lei şi cu datorii de 915.579 lei. Potrivit interpretărilor făcute de sursa citată, rezultatele fiscale din 2017 nu indică nici pe departe că ar fi vorba de un local cu trecere la clienţi. Vechea firmă a raportat o cifră de afaceri de 414.325 lei, ceea ce înseamnă încasări de numai 250 de euro pe zi!
     
  • Veşti bune pentru datornici: Fiscul a şters o parte din datoriile românilor

    În acest context, creanţele fiscal care se situează sub cuantului de 40 de lei, aflate în evidenţa ANAF la data de 31 decembrie 2018, au fost anulate în primele zile din anul acesta.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum a ajuns fiica unui cunoscut producător de la Hollywood DATOARE VÂNDUTA. „Obişnuia să închidă un magazin şi să cheltuie aici 50.000 – 60.000 de dolari în doar câteva ore”

    Cu toate acestea, Tori a primit, prin testament, doar 800.000 de dolari, mama ei dezvăluind pentru New York Times şi motivul.
     
    Se pare că Aaron nu avea încredere că fiica sa va şti cum să gestioneze o sumă mai mare, fiind cunoscută pasiunea acesteia pentru shopping. ”Tori obişnuia să închidă un magazin şi să cheltuie aici 50.000 – 60.000 de dolari în doar câteva ore”, a declarat propria ei mamă. ”O lua razna, pur şi simplu”.
     
    În cartea sa autobiografică din 2003, ”Spelling It Like It Is”, Toni mărturisea, la rândul ei: ”Nu este niciun secret că am probleme cu banii. În copilărie, am crescut într-un lux mai mare decât ar putea visa cineva. Nu am cunoscut alt stil de viaţă. Chiar şi atunci când am adoptat un stil de viaţă mai simplu, tot nu am putut să mă opresc din a cheltui mult. Chiar dacă gusturile mele nu sunt pretenţioase, tot costă foarte mult”.
     
     
    De asemenea, Tori a spus pentru People în 2016: ”Am crescut într-o familie în care nu se vorbea despre bani. Nu dau vina pe nimeni, dar probabil din această cauză nu ştiu să gestionez prea bine situaţia mea financiară…”.
     
    Tori şi soţul ei, Dean McDermott, au împreună cinci copii, Liam, Stella, Hattie, Finn şi Beau, iar actriţa din serialul ”Beverly Hills 90201” a mărturisit pentru People că îngrijirea celor mici costă foarte mult. 
     
    În 2014, Radar Online scria că vedeta a cheltuit 6.000 de dolari pentru petrecerea aniversară a fiicei sale, Stella, într-un spa de lux. În 2017, aceasta a dat o petrecere în cinstea bebeluşului cu numărul 5 care a costat peste 40.000 de dolari, conform Daily Mail. 
     
    De asemenea, o parte considerabilă din avere s-a pierdut pe multiplele operaţii estetice pe care aceasta şi le-a făcut, pe timpul petrecut la dezintoxicare de soţul ei Dean McDermott sau pe pensia alimentară pe care acesta o datorează fostei sale soţii, scrie stirileprotv.ro

     

     

  • Pensia specială a lui CIORBEA, declarată neconstituţională. Cum îşi mai plăteşte datoriile la Fisc

    Proiectul pentru modificarea Legii privind funcţionarea şi organizarea Avocatului Poporului se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia de miercuri a CCR.
     
    Pe 12 noiembrie 2018 , Klaus Iohannis a depus la CCR o obiecţie de neconstituţionalitate în legătură cu modificarea legii, mai multe invocând neclarităţi
     
    “Spre deosebire de pensia stabilită pentru judecătorii Curţii Constituţionale, legea criticată acordă pensie specială atât pentru Avocatul Poporului în funcţie, cât şi pentru persoanele care au exercitat în trecut această funcţie, fiind neclar dacă acest drept se cuvine inclusiv persoanelor care au deţinut funcţia de Avocat al Poporului şi au pierdut această calitate datorită revocării lor din funcţie de către Parlament ca urmare a încălcării Constituţiei şi a legilor, în condiţiile stabilite de lege,” se arată în sesizarea depusă de Preşedinţie.
     
  • Veşti bune pentru datornici: Fiscul a şters o parte din datoriile românilor

    În acest context, creanţele fiscal care se situează sub cuantului de 40 de lei, aflate în evidenţa ANAF la data de 31 decembrie 2018, au fost anulate în primele zile din anul acesta.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Statistică îngrijorătoare: 1 din 5 tineri americani din generaţia millennials se aşteaptă să moară înainte să îşi plătească datoriile

    În medie, un tânăr din generaţia millennials – cu vârste cuprinse între 18 şi 34 ani – avea anul trecut o datorie personală de 36.000 dolari, excluzând ipotecile, potrivit unui studiu citat de CNBC.

    Peste 60% dintre aceşti tineri nu ştiu când şi dacă vor reuşi să îşi plătească datoriile, potrivit unui raport al platformei CreditCards.com. Dintre aceştia, 42% nu sunt siguri când vor reuşi să rămână fără datorii, în timp ce aproape 20% se aşteaptă să moară îndatoraţi.

    Pe de altă parte, studiul arată că dintre cei care au doar datorii din cardurile de credit, 79% au un plan exact cu privire la momentul în care vor termina de achitat datoriile. În medie, ei se aşteaptă să rămână fără datorii până la vârsta de 43 ani.

    Totuşi, mulţi tineri încă se simt prizonierii propriilor datorii.

    Însă această situaţie nu se regăseşte doar în cazul tinerilor. Peste 35% dintre oamenii cu vârsta de peste 73 de ani sunt siguri că nu vor reuşi să îşi plătească niciodată datoriile.

    Datoria nu trebuie să fie o sentinţă pe viaţă, spune Ted Rossman, analist în cadrul CreditCards.com. Acesta susţine că „oricine poate scăpa de datorie”, deşi acest lucru va necesita multă muncă şi o planificare acerbă.

     

  • Un avion al Ryanair a fost confiscat de autorităţile franceze din cauza unei datorii

    Autorităţile franceze au confiscat un avion al Ryanair care se pregătea să decoleze de pe aeroportul din Bordeaux. Cei 149 de pasageri au fost transportaţi către destinaţie cu o altă aeronavă a companiei, înregistrând o întârziere de peste 5 ore.
     
    Francezii au declarat că regretă situaţia, dar au considerat-o o “ultimă soluţie” pentru a convinge compania să achite datorii în valoare de 525.000 de euro.
     
    La sfârşitul lunii septembrie, Ryanair a anulat 190 de zboruri, reprezentând 8% din cele 2.400 de zboruri programate pe 28 septembrie, din cauza unei greve a însoţitorilor de zbor din Spania, Belgia, Olanda, Portugalia, Italia şi Germania.
     
    Uniunile Piloţilor din mai multe ţări cer condiţii de lucru mai bune, salarii mai mari, cerinţe pe care compania Ryanair nu le poate îndeplini.
     
    O altă grevă a avut loc în august, când compania aeriană a anulat 6% din cele peste 2.400 de zboruri europene programate, ca urmare a anunţurilor privind greve din Irlanda, Suedia şi Belgia.
  • IBM achiziţionează Red Hat pentru 34 miliarde dolari

    Aceasta este cea mai mare preluare făcută de IBM şi cea de-a treia din istoria pieţei de tehnologiei din Statele Unite ale Americii. Ţinta gigantului american este să-şi diversifice activitate de producţie de hardware şi de consultanţă către produse şi servicii mai profitabile.

     

    Tranzacţia este estimată să fie finalizată în a doua jumătate a anului viitor. IBM a anunţat că plănuieşte să renunţe la planul de răscumpărare de acţiuni, programat pentru 2020 şi 2021, astfel încât să achite preţul acestei tranzacţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro