Tag: Curte

  • Curtea de Apel Bucureşti a SUSPENDAT decizia prin care aplicaţiile de taxi sunt obligate să aibă dispecerate

    Hotârârea Municipalităţii de la sfârşitul anului 2017, prin care aplicaţiile de taxi erau obligate să fie arondate unui dispecerat, adică să nu se mai facă o comunicare directă între şofer şi client, a fost suspendată, joi, de Curtea de Apel Bucureşti.

    „Dispune suspendarea HCGMB nr. 626/19.12.2017 până la pronunţarea instanţei de fond asupra acţiunii de fond asupra acţiunii în anulare. Cu majoritate de voturi, obligă intimaţii pârâţi, Municipiul Bucureşti şi CGMB să achite recurentei reclamante suma de 10.000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanţă şi recurs, reduse de instanţă”, se arată în hotârârea de joi a Curţii deApel Bucureşti. Decizia instanţei este definitivă.

    Practic, hotărârea CGMB va fi supendată până la finalizarea procesului pe fond, prin care compania care operează aplicaţia Star Taxi a acţionat în judecată PMB şi CGMB şi prin cere anularea aceste hotârâri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Interzis la mitinguri spontane. Magistraţii instanţei supreme au decis că adunările publice trebuie declarate în prealabil

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au admis, luni, recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti.

    Astfel, instanţa supremă a decis că există obligaţia de declarare prealabilă a adunărilor publice, atunci când acestea urmează să se desfăşoare în pieţe ori pe căile publice, respectiv drum public, parte carosabilă şi trotuar, sau în alte locuri situate în imediata vecinătate a sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat.

    Decizia instanţei supreme este obligatorie.

    Hotărârea a fost luată după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată de Curtea de Apel Bucureşti pe această temă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bogăţiile Mării Negre sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni

    Marea Neagră şi toate bogăţiile din adâncurile ei sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni.

    La finalul anului 2008, un act adiţional secret completa contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia din Marea Neagră, înţelegere parafată între statul român şi canadienii de la Sterling Resources în 1992.

    Chiar la finalul documentului de 42 de pagini, fiecare dintre acestea purtând antetul Secret de Serviciu, se precizau următoarele:
    „În porţiunile perimetrelor Pelican şi Midia, situate în zona platoului continental al Mării Negre aflat în curs de delimitare între România şi Ucraina, titularul (Sterling Resources) va executa doar operaţiuni petroliere de explorare, până la data hotărârii finale şi irevocabile a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.

    După pronunţarea definitivă şi irevocabilă a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga titularul va avea dreptul de a executa operaţiuni petroliere de exploatare în suprafeţele ce vor fi atribuite statului român, iar suprafeţele ce vor fi atribuite statului ucrainean, dacă va fi cazul, vor fi excluse din suprafaţa contractuală, prin reducerea corespunzătoare a perimetrelor petroliere Midia şi Pelican”, se arată în documentul secret amintit.

    În timp ce mulţi români nici măcar nu ştiau că este în derulare un proces la Haga cu Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre, împărţeala „comorilor” deja se făcea în culise.

    Din partea statului român şi a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), entitatea care veghează asupra tuturor bogăţiillor din subsolul României, semna chiar preşedintele instituţiei, Bogdan Găbudeanu.

    Din partea Sterling Resources însă semna avocatul Emilian Ijdelea, fost preşedinte al Agenţiei Române de Dezvoltare în 1992-1993, unul dintre oamenii care din umbră au contribuit chiar la scrierea legii petrolului.

    În februarie 2009, după ce abia se uscase cerneala pe acest act adiţional, România anunţa că a avut câştig de cauză la Haga în procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Mării Negre.

    În procesul istoric, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) i-a acordat României 80% din suprafaţa aflată în litigiu, în total de 9.700 de kilometri. La acel moment, se spunea că zona câştigată la Haga ar avea peste 70 de miliarde de metri cubi de gaze (producţia pe şapte ani a României) şi 12 milioane de tone de petrol (România mai produce azi circa 4 milioane de tone de petrol pe an).

    Mai mult, în ziua în care a fost anunţat rezultatul, reprezentanţi ai ANRM chiar spuneau că oricine va putea să înceapă să exploreze şi să exploateze pe suprafaţa câştigată.

    De fapt, o bună parte din noile teritorii erau deja date, prin acte adiţionale confidenţiale făcute pe o bogăţie colectivă, Sterling Resources fiind unul dintre marii câştigători ai deciziei de la Haga.

    Ceea ce a urmat a devenit unul dintre cele mai cunoscute scandaluri din istoria petrolului românesc, dar niciun cap nu a căzut.

    Mai departe însă, Sterling Resources începe să vândă din perimetrele întregite prin decizia Curţii de la Haga. Investiţiile erau prea mari.
    La începutul lui 2014, compania încasează 29,25 milioane de dolari din vânzarea participaţiei de 65% la o porţiune din perimetrul Midia, situat în platoul continental al Mării Negre, către ExxonMobil Exploration and Production România şi OMV Petrom, cei mai mari investitori în zona offshore de mare adâncime până în acest moment.

    Pasul făcut de OMV Petrom şi ExxonMobil venea în contextul în care bucata de perimetru se învecinează cu Neptun, zona în care deja cele două companii anunţaseră o descoperire de gaze în 2012. Piesele de puzzle începeau să se pună una lângă alta.

    În 2015 vine însă mişcarea prin care Sterling Resources iese complet din scena petrolului românesc şi intră nimeni altul decât Carlyle, cel mai mare jucător din zona de private equity la nivel global, un colos care administrează active de peste 210 miliarde de dolari prin 335 de vehicule de investiţii. Sterling Resources îşi făcuse treaba, ieşeau la rampă greii unei lumi.

    Printre braţele de investiţii ale Carlyle este chiar Carlyle International Energy Partners (CIEP), un fond cu un capital de 2,5 miliarde de dolari. Doar ca exemplu, până în acest moment OMV Petrom şi ExxonMobil au investit circa 1,5 miliarde de dolari pentru explorări în zona de mare adâncime a Mării Negre.

    Din această nouă tranzacţie, Sterling Resources a încasat 42,5 milioane de dolari, ieşind complet de pe scena energiei româneşti.
    „Deşi credem că aceste active au un potenţial semnificativ, suntem angajaţi la cheltuieli substanţiale de foraj în licenţele noastre şi ne confruntăm cu costuri de dezvoltare prea mari pentru o companie de dimensiunea noastră. Credem astfel că potenţialul real poate fi valorificat doar de o companie cu o putere financiară mult mai mare şi cu un orizont investiţional mai lung“, spunea la acel moment Jake Ulrich, CEO-ul Sterling Resources.

    Odată preluată, Sterling Resources se transformă în Black Sea Oil & Gas, compania fiind acum foarte aproape de a începe producţia de gaze din zona de mică adâncime a Mării Negre.

    Dar acesta nu a fost singurul pariu făcut de Carlyle în petrolul românesc.

    La finalul lui 2016, Mazarine Energy România, o companie aproape necunoscută, a preluat toate drepturile şi obligaţiile pentru 19 acorduri petroliere de concesiune deţinute de OMV Petrom, împreună cu bunurile, drepturile reale şi angajaţii implicaţi în exploatarea câmpurilor petrolifere. Mazarine Energy România este însă deţinută de Mazarine Energy Olanda, aceeaşi firmă în care în primăvara anului 2016 Carlyle făcuse o injecţie de capital de 500 de milioane de dolari după ce firma raportase un succes în Tunisia.

    „Îi ştiam pe directorii din Carlyle de aproape 10 ani“, spunea la acel moment Edward van Kersbergen, CEO-ul Mazarine Energy şi membru în consiliul de administraţie.

    De profesie fizician, Edward van Kersbergen îşi începe cariera în domeniul petrolier în funcţia de inginer de operaţiuni pe platforme de foraj în Marea Nordului pentru Shell. În 2001 fondează o companie de consultanţă în domeniu, Horizon Energy, pe care o vinde chiar în zorii crizei financiare globale a unei  companii elveţiene, SGS.

    „A fost noroc chior“, admitea olandezul.

    În 2013, Edward van Kersbergen înfiinţează Mazarine Energy. „Am preluat controlul asupra licenţei Zaafrane din centrul Tunisiei, acolo unde am forat două sonde de explorare. Am avut succes şi asta ne-a pus pe harta investitorilor“, spunea Edward van Kersbergen la momentul primei tranzacţii cu OMV Petrom.

    Contactele dintre Edward van Kersbergen şi Carlyle sunt evidente. Preşedintele consiliului de administraţie al Mazarine Energy este Marcel Q.H. van Poecke, acelaşi om care conduce Carlyle International Energy Partners.

    Eric Faillenet, un alt membru al boardului Mazarin Energy, este director în cadrul Carlyle.

    Printre membrii boardului Mazarine Energy se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING. Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse petrimetrele către Mazarine Energy.

    Mai departe, mai toată echipa executivă a Mazarine Energy a fost cumva legată de Shell, chiar şeful pe România, Spencer Coca, lucrând timp de opt ani în cadrul grupului.

    Carlyle nu s-a oprit însă aici.

    La începutul începutul acestei luni, OMV Petrom a anunţat că renunţă la alte nouă perimetre în contextul în care compania nu a făcut niciun secret din faptul că se va concentra pe barilii cei mai profitabili. Perimetrele au intrat tot în portofoliul Mazarine Energy România, mai precis Carlyle, la fel ca primele 19. Mişcarea, anunţată la finalul săptămânii trecute, nu este neapărat o surpriză. De altfel, OMV Petrom a anunţat că va renunţa la 50-60 de zăcăminte, portofoliul total fiind de circa 200 de perimetre.

    În timp ce Carlyle îşi extinde influenţa pe zona de explorare şi producţie onshore, pariul cel mare al colosului financiar rămâne însă Marea Neagră.

    Investiţiile s-ar putea ridica la 400 de milioane de dolari, iar primele molecule de gaz ar putea atinge ţărmul românesc anul viitor, la aproape 10 ani de la istoria cu Sterling, documentele secrete şi decizia de la Haga.

    Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania Black Sea Oil & Gas.

    Totodată, Ijdelea este şi consilier în cadrul casei de avocatură Ijdelea Mihăilescu, în care partener este chiar fiica lui, Oana.

    Potrivit surselor din piaţă, printre clienţii casei Ijdelea Mihăilescu se află chiar Black Sea Oil & Gas şi Mazarine Energy România, firme deţinute acum de Carlyle, unul dintre giganţii financiari ai lumii. La zece ani de ani de la primul scandal care a neliniştit apele Mării Negre, misterele care s-au acumulat în această perioadă, pornind de la dimensiunea rezervelor, obligaţiile celor care au acorduri sau chiar taxarea acestor bogăţii, sunt elemente mai mult decât suficiente pentru a isca o nouă furtună perfectă. Care va fi bătaia de aripi?


    Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie, acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania în Black Sea Oil & Gas.


    Printre membrii boardului Mazarine Energy (deţinut de Carlyle) se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING.


    Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze ING face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse perimetrele către Mazarine Energy.

  • Liviu Dragnea a dat în judecată instanţa supremă în cazul constituirii completelor de judecată

    Liviu Dragnea a contestat la Curtea de Apel Bucureşti hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind constituirea completelor de cinci judecători. Până în prezent, nu a fost stabilit un termen de judecată, dosarul fiind înregistrat pe data de 5 octombrie.

    La instanţa supremă a avut loc, luni, primul termen în apelul din dosarul angajărilor fictive, în care liderul PSD a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. La acest termen însă, Liviu Dragnea nu s-a prezentat, dar a cerut o amânare ca să îşi angajeze avocat. Următorul termen are loc pe 5 noiembrie.

     Controversele privind formarea completelor de 5 judecători de la instanţa supremă au început după ce a intrat în vigoare legea 304, de modificare a legii de organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SECRETUL unuia dintre cei mai mari TIRANI a fost scos la IVEALĂ în ciuda eforturilor DISPERATE de muşamalizare ale RUŞILOR

    La scurt timp după luarea deciziei de evacuare, profesorul Boris Zbarsky a fost chemat urgent la Kremlin. A condus laboratorul special al mausoleului care ţinea corpul lui Lenin şi a luat şi parte la procesul de îmbălsămare. Zbarsky a fost informat că Lenin trebuie să fie mutat din Moscova în oraşul Tiumen, iar profesorul şi echipa sa sunt responsabili pentru siguranţa „cargo-ului”, scrie War History Online.

    Mumia a fost pusă într-un vagon special al unui tren. În total, trei trenuri speciale au fost folosite pentru evacuarea lui Lenin. Primul tren transporta gărzi, al doilea corpul lui Lenin, iar al treilea alţi soldaţi.
     
    Înainte de plecare, trenurile au fost foarte atent verificate, iar trenul în care era transportat Lenin a fost echipat cu amortizoare speciale, iar interiorul a fost modificat pentru a crea şi menţine microlimatul optim, care era controlat de o echipă de specialişti.
     
  • EXCLUSIV. Judecătorul Constantin Udrea face acuzaţii fără precedent privind protocoalele: E crimă organizată. SRI acum nu mai are stăpân şi acţionează cum vrea

    „Împotriva cui se îndreaptă aceste protocoale? Având în vedere că în centrul lor se află SRI, vedeţi că radiază ca o roată cu spiţe, către toate structurile judiciare, este de fapt o crimă organizată. Această activitate de creare şi de punere în aplicare a protocoalelor secrete constituie crimă organizată, deoarece oamenii sunt calificaţi, ştiu ce au făcut, ştiu împotriva cui sunt îndreptate protocoalele, ştiu că se adaugă la lege”, a declarat judecătorul Constantin Udrea, într-un interviu exclusiv pentru MEDIAFAX.

    Acesta a mai spus că protocoalele secrete le permit ofiţerilor SRI să controleze procesul penal, în locul procurorului: „Deşi legea îi obligă să furnizeze totul, prin protocoale se admite să nu se furnizeze totul, adică să nu se dea toată înregistrarea, să nu se dea tot documentarul, deşi legea obligă la asta”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miron Cozma ia pensie de VICTIMĂ A MINERIADELOR. Ce sumă încasează lunar ”Luceafărul Huilei”

    ”Pentru mine, e o mare realizare, si pentru mineri. Faptul ca ani de zile Miron Cozma si minerii si-au atras oprobriul public si nimeni nu a facut nimic, guverne si presedinti de tara nu au facut altceva decat sa ii exonereze pe Ion Iliescu si pe toti ceilalti, iata ca Curtea Europeana de la Strasbourg a decis acceptarea mea ca victima in dosar”, declara, in 2015, Miron Cozma, pentru B1 TV.

    El a mai spus atunci ca primeste o pensie, ca victima a Mineriadelor, in valoare de 1.489 de lei: ”Vreti sa va arat ca am o pensie de 1.489 lei? Cum am prosperat? Nu am prosperat. Nu am casa. Cu ce am prosperat? Facand 11 ani de inchisoare”.

    Inalta Curte de Casatie si Justitie urmeaza sa inceapa judecarea in camera preliminara a dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, in care fostul presedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman si fostul director al SRI Virgil Magureanu sunt acuzati de infractiuni contra umanitatii.

    La acest prim termen de camera preliminara, un judecator va discuta masuri si exceptii in cadrul procesului, dezbaterile nefiind publice.

    Trimiteri in judecata

    Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis in judecata pe: Ion Iliescu, la data faptelor presedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN) si presedinte al Romaniei; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Magureanu, fost director al Serviciului Roman de Informatii, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general si sef al Directiei Procuraturilor Militare.

    De asemenea, au fost deferiti justitiei: amiral (rez.) Emil “Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN si sef al Directiei Generale de Cultura, Presa si Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepresedinte al CPUN; Adrian Sarbu, sef de cabinet si consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, presedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere “Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Miniera Barbateni; Plaies Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Scolii Militare Superioare de Ofiteri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unitatii Militare 0575 Magurele apartinand Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB, scrie BZI.ro

  • CCR a amânat, pentru 11 octombrie, decizia asupra sesizării lui Iohannis pe Legea Curţii de Conturi

    În sesizarea trimisă la Curtea Constituţională a României (CCR), şeful statului a apreciat că legea este neconstituţională în ansamblul ei.

    “Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, obiecţie formulată Preşedintele României”, se arată pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Curţii Constituţionale, publicată pe site-ul instituţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instanţa a decis să înceapă judecata în dosarul lui Darius Vâlcov de la Tribunalul Gorj

    Curtea de Apel Craiova a respins, joi, contestaţia fostului ministru al Finanţelor şi senator de Olt, Darius Vâlcov, şi a altor doi inculpaţi din dosar, faţă de decizia din luna mai a acestui an a Tribunalului Gorj, care a dispus începerea judecăţii.

    Decizia instanţei este definitivă, dezbaterile pe fond urmând să înceapă la Tribunalul Gorj.

    Consilierul premierului Viorica Dăncilă este acuzat de instigare la dare şi luare de mită, procurorii având informaţii că Vâlcov ar fi mituit un funcţionar din cadrul Oficiului de Cadastru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră în JUSTIŢIE. Instanţa a pronunţat PRIMA ACHITARE motivată de ILEGALITATEA interceptărilor obţinute în baza PROTOCOLULUI SRI-PG

     Magistraţii arată că orice normă juridică trebuie să fie ”edictată în acord cu principiile constituţionale, principii care exclud categoric ca Protocolul STRICT SECRET să fie încorporat într-un mod obscur în procedura penală”. Tehnic vorbind, judecătorii militari au creat o jurisprudenţă care ar putea genera, în lanţ, un şir de achitări în dosarele create pe baza probelor obţinute de echipele mixte SRI-PG.
     
    În motivarea soluţiei de achitare a lui Cantemir Groza, subofiţer din Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bihor, acuzat de luare de mită, magistraţii arată că probele care au stat la baza condamnării în primă instanţă sunt interceptări obţinute în baza protocolului încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi SRI, ele fiind nule.

    Subofiţerul de jandarmi a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, în primă instanţă, iar în luna iulie (la apel), Curtea Militară de Apel Bucureşti l-a achitat definitiv pe bărbat.

    ”Apărătorul inculpatului a arătat că este în imposibilitatea de a formula apărările adecvate prin interzicerea accesului la fişa postului inculpatului (secretă), contrar jurisprudenţei CEDO; a arătat, de asemenea, că probele obţinute prin mijloace tehnice speciale sunt afectate de protocolul strict secret dintre Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vigoare şi aplicabil la data faptelor, solicitând înlăturarea acestor probe ca fiind obţinute în afara cadrului procesual penal”, se arată în motivare.

    Instanţa: Probele obţinute de echipele mixte sunt nule absolut

    Magistraţii mai consideră că a fost nesocotit principiul loialităţii probelor – prin activitatea comună a echipelor mixte urmând o procedură secretă, iar constatarea nulităţii, indiferent dacă este absolută sau relativă, determină lipsirea de efecte juridice a actului afectat din momentul efectuării acestuia, iar nu din momentul constatării nulităţii.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info